Briefing de presă susținut de ministrul sănătății, Ioana Mihăilă si președintele CNAS, Adrian Gheorghe la finalul ședinței de guvern din 24 iunie 2021

Stiri

Ioana Mihăilă: Bună ziua! Astăzi a fost promovată Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Articolului 230 din Legea 95 pe 2006, ordonanță care propune un mecanism gradual de implementare a contribuției personale suportate de asigurați, în condițiile acordării serviciilor medicale în cadrul unor furnizori privați, furnizori privați aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Pentru detalii privind modul în care această contribuție personală este aplicată și beneficiile pe care pacienții pot să le aibă ca urmare a implementării corecte a contribuției personale, îi voi da cuvântul domnului președinte Adrian Gheorghe.

Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Bună ziua! Voi începe prin a prezenta principalele reglementări care au făcut subiectul ordonanței de urgență. Practic, la 1 iulie intră în vigoare măsura contribuției personale pentru serviciile medicale oferite de furnizorii privați aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate, anume, specific, serviciile medicale de spitalizare continuă, cazuri acute, cele care sunt rambursate din fond prin sistemul Diagnosis-related group (DRG). De asemenea, textul ordonanței prevede, conform Legii 95, intrarea în vigoare a aplicării măsurii contribuției personale pentru serviciile medicale de tip ambulatoriu de specialitate și ambulatoriu paraclinic în anul 2022, mai exact la 60 de zile după adoptarea bugetului de stat pe anul 2022. Practic este vorba de o prorogare, o amânare a implementării contribuției personale pentru segmentul de ambulator. În continuare voi prezenta care sunt noutățile concrete pe care le aduce măsura contribuției personale de la 1 iulie 2021 pentru serviciile medicale de spitalizare continuă acuți, repet, pentru care ea intră în vigoare acum. În primul rând aș vrea să punctez faptul că vorbim despre contribuție personală și nu despre coplată. Coplata este altceva decât contribuție personală. Contribuția personală reprezintă o diferență dintre: pe de o parte, tariful decontat din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru rezolvarea unui caz și tariful perceput de un furnizor privat de servicii medicale pentru rezolvarea aceluiași caz. Un alt lucru pe care aș vrea să îl clarific este că și în acest moment o persoană care este asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România se poate trata la privat, dacă privatul este în contract cu casele de asigurări de sănătate. Contribuția personală nu modifică, nu aduce o noutate în acest plan, este posibilă deja și astăzi. Ce nu este posibil astăzi, dar această măsură a contribuției personale va face posibil, acoperă un spectru mai larg. În primul rând, ce nu este posibil astăzi este ca furnizorul privat să perceapă sume în plus față de ceea ce decontează Casa din Fondul Unic al Asigurărilor de Sănătate pentru rezolvarea cazului. Asta nu înseamnă, cum am mai spus-o și săptămâna trecută în conferința comună cu doamna ministru, asta nu înseamnă că nu se percep pe căi ilegale alte sume de către furnizorul privat într-un fel justificat, deoarece tarifele decontate din Fond nu acoperă costurile reale, însă există în acest moment o masă importantă de neclaritate privind o zonă gri, să îi spun așa, pe care o admit şi au admis-o public inclusiv furnizorii privați, privind faptul cum se percep aceste sume în mod legal, din nou, care să acopere diferența dintre ce acoperă Fondul și costul real reflectat de tariful perceput de furnizorul privat. Asta se întâmplă acum. Ce aduce nou, cu adevărat nou măsura contribuției personale de la 1 iulie este transparență, foarte multă transparență. Mai exact, există un deviz estimativ care are un format standard pe care furnizorul privat va trebui să îl ofere oricărui pacient asigurat care vine să se trateze și să detalieze foarte clar începând cu cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului și ce sume se percep în plus de către furnizorul privat, în plus peste cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului, detaliat pe categorii de cheltuieli: medicamente, materiale sanitare, hrană, resursa umană și așa mai departe. Astfel încât asiguratul care ia în considerare să acceseze aceste servicii la furnizorul privat va avea o imagine completă înainte de a lua decizia dacă să urmeze această opțiune sau nu, va avea toate informațiile privind cât acoperă Casa din Fond și ce percepe furnizorul privat în plus. Repet, modelul de deviz estimativ cu toate categoriile de cheltuieli este standard, este prevăzut în normele de aplicare ale contractului cadru. În plus, acest deviz estimativ va fi valabil cinci zile lucrătoare. Practic din momentul în care pacientul asigurat se prezintă la, să spunem un spital privat și solicită o ofertă pentru, să spunem, efectuarea unei intervenții chirurgicale, i se oferă un, un deviz estimativ pe acest model standard și detaliat, acest deviz este valabil cinci zile lucrătoare, timp în care pacientul are timp să se gândească, să caute alte oferte și să ia decizia dacă dorește să continue sau nu, în funcție de contextul său. A treia măsură este că odată ce pacientul ia o decizie, pacientul asigurat ia o decizie, nu poate merge mai departe decât dacă își oferă consimțământul scris că este de acord, practic acceptă oferta. De câte ori devizul estimativ inițial se modifică pe parcursul internării – deoarece pot apărea complicații, situații medicale neprevăzute și așa mai departe – pacientul sau aparținătorul acestuia trebuie să își ofere de fiecare dată consimțământul scris, iar la final se oferă un decont care, din nou, prezintă detaliat cât a suportat Casa din Fond și ce se percepe în plus de către furnizorul privat pentru acoperirea costului total, din nou, detaliat pe categorii de cheltuieli, un model identic cu cel al devizului estimativ. Considerăm că aceste măsuri aduc o mult mai mare transparență și ajută asiguratul care ia în considerare să se trateze în privat, să aibă mai multă informație, astfel încât să ia cea mai bună decizie.

Ioana Mihăilă: Întrebări dacă sunt.

Reporter: Doamna ministru, aș avea o întrebare legată tot de cazul de la Timișoara. Inspectorii au mers acolo, au aplicat niște amenzi și v-aș întreba la fel și pe dumneavoastră. De ce mai funcționează această clinică? De ce n-a fost demis managerul? Cunoașteți situația?
Ioana Mihăilă: Cunosc, am primit raportul Inspecției Sanitare de Stat care a constatat varii deficiențe în unitatea funcțională de arși de la Casa Austria din Timișoara. Unele dintre deficiențe sunt de infrastructură, unele dintre deficiențe sunt de raportare, iar cei care au fost identificați ca fiind sursa acestor deficiențe de raportare au fost amendați corespunzător. Paturile de arși din România sunt insuficiente. E clar că este nevoie ca numărul de paturi să fie crescut. În acest moment, la nivelul Ministerului Sănătății sunt în desfășurare trei proiecte pentru construirea a trei centre de arși, proiecte care sunt finanțate prin Banca Mondială. Unul din centrele de arși aflat în desfășurare este la Timișoara, al doilea la Târgu Mureș, al treilea la București. Aceste centre de arși sunt proiectate așa încât să fie în concordanță cu normele europene care reglementează circuitele și condițiile de funcționare a acelor centre de arși și care duc la reducerea la minim a riscurilor pentru pacienții cu arsuri.

Reporter: Ați spus și dumneavoastră că se fac schimbări. După cum am văzut, există probleme de infrastructură. Pentru că acolo există probleme de infrastructură, această clinică poate să mai funcționeze și să trateze pacienți arși?
Ioana Mihăilă: Ar fi foarte bine ca în cei 30 de ani de când trăim în democrație să fie rezolvate toate problemele de infrastructură. Din păcate, închizând o clinică nu rezolvăm problema de infrastructură. Construind noi clinici, sau noi centre, sau noi spitale rezolvăm problema de infrastructură. Lucrurile care n-au fost făcute până acum încercăm să le demarăm și să le facem de acum încolo.

Reporter: Și cine credeți că este vinovat pentru moartea acelor oameni?
Ioana Mihăilă: Cred că cei care trebuie să ancheteze trebuie să continue anchetele. Acestea au fost constatările Inspecției Sanitare de Stat. Rapoartele Inspecției Sanitare de Stat și ale tuturor organelor de control de la nivelul Ministerului Sănătății sunt puse la dispoziția organelor de anchetă, ele trebuie să dea verdictul. Cred că aș vrea să luăm și alte întrebări.

Reporter: Bună ziua! Aș dori să vă întreb cum va fi ales șeful Agenției Naționale pentru Infrastructura în Sănătate. Va fi numit politic sau prin concurs?
Ioana Mihăilă: Propunerea din forma actuală de ordonanță de urgență, formă care a fost convenită la nivelul Ministerului Sănătății este ca directorul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate să fie ales prin concurs, iar publicitatea și anunțul acestui concurs să se facă la nivel național și internațional.
Reporter: În urmă cu ceva timp ați pornit un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București și veți analiza situația spitalelor din țară cu privire la riscul seismic, eficiența energetică și riscul de incendiu. Aș dori să vă întreb care mai este stadiul acestui proiect, când vom avea primele date cu privire la situația spitalelor din țară?
Ioana Mihăilă: Colegii de la Universitatea Tehnică au identificat deja 150 de experți la nivel național, iar acești experți au început deja să facă evaluările în unitățile sanitare din țară. Încă nu avem niște rezultate parțiale, dar în momentul în care le vom avea, evident, le vom face publice și vi le vom pune la dispoziție.

Reporter: Doamna ministru, România a înregistrat astăzi primul deces al unei persoane infectate cu tulpina indiană. Aș vrea să vă rog să ne spuneți ce vârstă are această persoană, de unde a contactat virusul și ce vă indică ancheta epidemiologică până în acest moment? Rudele, apropiații au fost izolați, ce se întâmplă, vorbim de un focar?
Ioana Mihăilă: Voi reveni cu datele pe care mi le solicitați. Centralizările secvențierilor care se fac în cele două centre de secvențiere, adică cele care identifică tulpinile noi, se fac la Institutul Național de Sănătate Publică. Voi solicita un raport Institutului Național de Sănătate Publică și voi reveni cu detalii.

Reporter: Aș vrea să vă întreb cât de mare e pericolul în continuare cu tulpina indiană. Am văzut astăzi primul deces. Ce ar trebui să facem în perioada următoare ca să nu fie mai multe decese?
Ioana Mihăilă: Să ne vaccinăm.

Reporter: Şi în legătură cu subiectul de astăzi v-aş întreba ce se va întâmpla dacă factura va fi mai mare decât devizul estimativ, deși nu au apărut complicaţii. Se întâmplă acest lucru în mediul privat.
Adrian Gheorghe: În acest moment, rolul devizului estimativ detaliat și al consimțământului exprimat de fiecare dată când apar modificări conform reglementărilor explicite și foarte clare în normele de aplicare ale contractului cadru, au rolul tocmai pentru a preveni aceste situații. Noi vom monitoriza la nivelul Casei Naționale cum se implementează măsura și vor fi luate toate măsurile, dacă există astfel de derapaje, precum aţi menționat.

Reporter: Şi de ce nu se pot deconta serviciile pentru asigurați la valoarea lor reală?
Adrian Gheorghe: Din două motive principale: unul este că tarifele care au fost stabilite au fost stabilite acum foarte mult timp și ele nu au fost actualizate deloc, nici măcar cu inflația, de foarte mult timp. Un motiv legat de acesta este faptul că structura costurilor a evoluat foarte mult și în acest moment nu se mai știe cu exactitate care este costul real, ca să zic așa. Presupunerea de bun simț, să spun, este că, într-adevăr, tarifele reflectă doar o fracțiune din costul real, însă este nevoie să știm cam care este această fracțiune. Pentru acest scop există un studiu mare, la care m-am referit, și doamna ministru, de asemenea, care trebuie să se încheie la finalul anului viitor și să ofere date privind costul real al serviciilor de spital, cel puțin, în România, în acest moment. Odată ce avem dimensiunea bugetară lipsă se pot gândi măsuri care să acopere această diferență. Probabil că diferența este substanțială, de ordinul miliardelor, însă până nu știm care este exact volumul sunt greu de gândit măsuri.

Reporter: Doamna ministru, Partidul Social Democrat spune că prin această ordonanță prin care introduceți contribuția personală ați făcut primii pași spre privatizarea, practic, a sănătății. Cum comentați această acuzație?
Ioana Mihăilă: Partidul Social Democrat este cel care a introdus în Legea 95, printr-o ordonanță de urgență, această contribuție. Noi nu am introdus contribuția, noi avem grijă să aplicăm treptat, cu un control clar al posibilelor consecințe a aplicării acestei contribuții, cu scopul de a permite accesul pacienților la servicii de spitalizare care se derulează în sistemul de stat. Acesta a fost scopul nostru atunci când am reglementat în acest mod contribuția: permiterea accesului pacienților la sistemul de stat acolo unde contribuția personală nu există. Şi reamintesc, pentru corectitudine istorică, Partidul Social Democrat a introdus contribuția personală în 2019.

Reporter: De asemenea sunt mai multe voci care spun că prin această ordonanță, imediat ce ea va intra în vigoare, spitalele publice, care sunt deja subfinanțate, vor primi și mai puține fonduri ca urmare a creșterii decontărilor făcute de CNAS către privat, ceea ce va însemna că pe termen lung o parte din acestea ar putea să se închidă?
Ioana Mihăilă: Voi răspunde scurt, după care îl las pe domnul Gheorghe să continue. În primul rând, spitalele publice primesc bani din Fondul național pentru servicii și primesc influențe salariale pentru plata personalului, deci spitalul public are mai multe surse de finanțare de la bugetul de stat. Acesta este un lucru. După aceea, în această ordonanță, exista o prevedere care permitea plafonarea numărului de paturi finanțabile către sectorul privat așa încât să nu existe o mișcare bruscă și necontrolată a paturilor din sistemul public în sistemul privat. Această prevedere nu a trecut astăzi în ședința de guvern. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va reveni cu o propunere la care deja se lucrează, care are la bază ideea de a plafona raportul dintre numărul de paturi contractate de către furnizorii de servicii de spitalizare privați și furnizorii publici așa încât această migrare a paturilor finanțabile de la public la privat la nivel național să nu mai poate să existe.Adrian Gheorghe: Nu am nimic de adăugat. Doamna ministru a exprimat clar.

Reporter: O precizare. Ce se întâmplă cu această plafonare de 10%? A trecut, nu a trecut în ședință?
Ioana Mihăilă: Exact asta am explicat. Acel articol care se referea la plafonarea de 10% nu a trecut în ședință. Ceea ce am convenit la nivelul guvernului, este că vom reveni cu o metodă de control a numărului de paturi între public și privat. Deja Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări lucrează la o astfel de propunere, iar în acest moment propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private și publice care sunt finanțate din Fondul Național al Asigurărilor de Sănătate.

Reporter: Concret, ce înseamnă acest raport constant? La ce număr de paturi ne mai putea aștepta?
Ioana Mihăilă: Concret, dacă acum raportul între privat și public este de 5%, practic 5% din paturile contractate la nivel național aparțin furnizorilor privați de sănătate, tot 5% să rămână contractabile de către furnizorii privați de servicii de sănătate.

Reporter: Buna ziua! Doamna ministru, când va fi înfiinţată Agenţia pentru Investiţii în Infrastructura de Săntate? Va fi înfiinţată la începutul lunii iulie, ţinând cont că liderii coaliţiei nu au convenit o formă a acestei agenţii?
Ioana Mihăilă: La nivelul Ministerului Sănătății se lucrează la forma finală a ordonanței de urgență care va sta la baza înființării Agenției pentru Infrastructura în Sănătate. Ea a fost deja prezentată liderilor coaliţiei, urmând ca atunci când avem din nou forma finală să o discutăm și să treacă prin aprobarea guvernului.

Reporter: S-a convenit în interiorul coaliţiei ca această agenție să fie înființată chiar dacă a fost criticată cu vehemență de către Ludovic Orban şi de către premierul Florin Cîțu?
Ioana Mihăilă: Nu a fost criticată vehement de către premierul Florin Cîțu și de către domnul Ludovic Orban. Am avut discuții în coaliție și concluziile la care am ajuns sunt că vom prezenta și vom discuta pe baza formei ordonanței de urgență pe care o prezentăm coaliției și guvernului.

Reporter: Când va fi gata ordonanţa de urgenţă, dacă ne puteţi da o dată estimativă?
Ioana Mihăilă: Nu pot să vă dau o data estimativă. Mulţumesc!

Reporter: Doamna ministru, ne apropiem de data de 1 iulie, atunci când vor intra în vigoare noi măsuri de relaxare. Nu vi se pare că este prea devreme, că sunt prea devreme aprobate aceste măsuri în contextul în care noi nu am îndeplinit pragul de vaccinare nici măcar pentru data de 1 iunie de 5 milioane de persoane? Pragul pentru1 iulie era de 6 milioane de persoane și noi în continuare avem doar 4 milioane de persoane vaccinate.
Ioana Mihăilă: Măsurile de relaxare se iau în funcție de evoluția pandemiei. În momentul acesta cifrele de infectare ne permit să luăm aceste măsuri de relaxare.

Reporter: Şi atunci de ce aţi mai făcut aceste obiective, mă iertaţi?
Ioana Mihăilă: Dar suntem pregătiți pentru creșterea și recrudescența pandemiei, situație în care pe lângă măsurile de relaxare care vor fi întrerupte avem pregătite și mijloace de acțiune la nivelul spitalelor.

Reporter: Şi atunci de ce au mai fost trecute, doamna ministru, aceste praguri de vaccinare?
Ioana Mihăilă: Au fost trecute praguri de vaccinare și au fost trecute cifre legate de situația infecțiilor. Mulţumesc! Atât am avut.

Reporter: Doamna ministru, ce rol va avea până la urmă Agenția Națională de Infrastructură în Sănătate? Suport tehnic, așa cum spunea domnul Orban, sau va gestiona și fondurile, prin PNRR?
Ioana Mihăilă: Agenția pentru Infrastructura în Sănătate va avea pe de o parte rolul de a gestiona anumite proiecte majore de infrastructură, și vorbim în principiu de construcția spitalelor regionale, care așa cum știm cu toții este întârziată, dar și de preluarea în portofoliul de proiecte al Agenției al altor proiecte de infrastructură sanitară cu impact major. Vorbim de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, institute oncologie, institute cardiologice. Un al doilea domeniu de activitate este posibilitatea de a asigura asistență tehnică autorităților locale care vor să deruleze proiecte de infrastructură în sănătate. Această asistență tehnică poate lua, de exemplu, forma unor acorduri cadru încheiate cu firme de proiectare, acorduri cadru care stau la baza unor contracte subsecvente, pe care autoritățile locale pot să le semneze în vederea derulării mai rapide și la standarde de mai mari de calitate a elaborării documentelor tehnice. Un al treilea rol al agenției este acela de a elabora standarde, standarde care privesc cum sunt construite spitalele, cum sunt construite și menținute instalațiile din spitale, de exemplu.

Reporter: Referitor la contribuția personală, ce efecte concrete va avea atât la stat, cât și la privat și dacă ați făcut calcule cât vor intra în sistemul privat. Mulţumesc!
Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Este vorba despre o măsură nouă, iar ceea ce a precizat doamna ministru este foarte important – etosul, atât la nivel de principiu, cât și la nivel de reglementare al acestei măsuri, a avut două aspecte: unul, prudența – astfel încât să ne asigurăm că măsurile potențial benefice, că potențialele avantaje, consecințele potențial benefice ale măsurii se realizează, și doi, să prezerve infrastructura publică drept infrastructura de bază care oferă servicii medicale, mai ales spitalicești în România. Acum, legat de beneficii, pe unul dintre ele l-am menționat deja, transparența, un nivel de transparență pentru asigurat, care în acest moment nu există. Al doilea este competiția: atunci când există informații suficiente accesibile asiguratului, atât ca timp, cât şi ca format, el poate să iau o decizie, iar comportamentul furnizorilor pe piață așteptăm să se adapteze în mod corespunzător. Iarăși, așa ceva nu avem în acest moment, tocmai pentru că lipsește claritatea, însă, din nou, acestea sunt beneficii potențiale, care pot fi importante. Noi vom urmări măsura în care aceste beneficii se realizează.

Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghe, o întrebare pentru dumneavoastră. Spuneați că un pacient se duce în sistemul privat la un furnizor care are contract cu dumneavoastră, primeşte un deviz estimativ, îl acceptă, vine intervenţia respectivă şi, dacă sunt necesare operaţiuni, mă rog, suplimentare, pacientul sau aparţinătorul, după caz, trebuie să-şi dea consimţământul. Ce se întâmplă într-o situaţie de forţă majoră, când e, să zicem, un stop cardiac, o hemoragie internă şi pacientul nu-şi poate da consimţământul şi nici aparţinătorul nu poate fi găsit, îl lasă pe masa de operaţie, până când işi dă cineva consimţământul sau se merge mai departe cu procedura, caz în care cine plăteşte la final?
Adrian Gheorghe: Normele de aplicare ale contractului cadru prevăd o astfel de situație. Desigur, de sub spectrul rezonabilului nu poate ieși nimeni în nici un fel de situație, și aici ne putem pune de acord că, dacă este vorba de o situație de salvare a vieții sau semnarea unui formular, salvarea vieții primează. Vom vedea măsura în care se materializează astfel de situații și, dacă este nevoie, vom îmbunătăți reglementarea. În acest moment, reglementarea considerăm că este suficient de acoperitorie, astfel încât să prevină astfel de situații. Noi vrem să prevenim, de fapt, potențiale interpretări nelalocul lor. Ce înseamnă urgență și forță majoră? Considerăm că reglementarea este rezonabilă și suficient de acoperitorie în acest moment, însă ea se va putea revizui ca orice reglementare. Însă aș vrea să mă leg de alt aspect al întrebării dumneavoastră. Este foarte important nu doar pentru Casa Națională, în general, dar și pentru această măsură, în particular, ca asiguratul să fie un partener în acest act și să raporteze la Casele de Asigurări de Sănătate și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, atunci când această măsură a contribuției personale cu tot ceea ce comunicăm public nu se implementează aşa cum s-a agreat şi cum s-a reglementat, pentru că, repet, Casa Naţională va urmări foarte atent cum se implementează această măsură, însă avem nevoie de, pe scurt, feedback din piaţă de la oameni, ca să vedem dacă modul în care ea s-a reglementat îi ajută.

Reporter: Mă scuzaţi, dar ca să fie foarte limpede: în situaţiile pe care le-am menţionat, cele de forţă majoră, cine plăteşte, până la urmă, operațiunea aceasta de forță majoră, cine decontează? Scoate pacientul din buzunar sau dumneavoastră sau suportă clinica?
Adrian Gheorghe: Tariful de contact de fond, normele prevăd cum se calculează acest tarif decontat de fond, și el este unul fix, până la urmă, în funcție de… Acum, dacă el este nevoie a fi ajustat în funcție de forță majoră, nu cred că este cazul în momentul ăsta. Dar, de exemplu, dau un exemplu foarte concret: dacă forța majoră despre care discutați presupune o reîncadrare clinică a cazului, formula de calcul prevede, este flexibilă, astfel încât, dacă se ajustează diagnosticul și complexitatea, în anumite condiții există posibilitatea ca tariful decontat de fond să se modifice, da, însă dacă nu este cazul de așa ceva, și încadrarea cazului din punct de vedere clinic rămâne același, cu același tarif, atunci pacientul ar fi suportat diferența oricum, indiferent ce s-ar fi întâmplat.
Reporter: Mulțumesc!

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *