Curriculum de pregătire în specialitatea ANATOMIE PATOLOGICĂ

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Definiţia specialităţii:
Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialişti în sectorul profesional al
diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen
macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen
microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin, etc), examen
histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la
endoscopii, prin puncție – biopsie, al secţiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor
recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate
intraoperator), examen imunohistochimic şi eventual examen ultrastructural.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1. Durata programului
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 20
MODULUL 1 Patologie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
MODULUL 2 Tehnici de citogenetică și tehnici
de Microscopie Electronică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 1 lună și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 3 Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână
Modulul 4 Patologie cardiovasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 5 Patologie respiratorie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 6 Patologie hepato–digestivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 7 Citopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs/săptămână
Modulul 8 Hemato- şi imunopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 9 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 10 Patologia ap. genital feminine și a
glandei mamare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 11 Patologia ap. endocrin
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 12 Necropsii pediatrice / Patologie
pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 13 Dermatopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 14 Oftalmopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 15 Patologie a țesuturilor moi
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 16 Patologie osteo-articulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 10 ore curs/săptămână
Modulul 17 Medicină Legală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână

FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂ
a) Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.
b) Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.
c) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.
d) Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.
e) Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la
interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
f) Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus
profesional.
g) Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri,
workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc).
h) Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de
Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor
universitare de rezidenţiat proprii universităţilor care coordonează aceste programe.
i) Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul şi îndrumătorul de
rezidențiat.
j) Respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora;
normele PSI şi de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică şi deontologie profesională;
k) Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi și cu avizul
comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta stadardele declarației
de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.
l) Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile
de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă
semnând fişa de instruire.
m) Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel
încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin
dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenţii au obligaţia să-şi informeze
coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
n) La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenţii sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activităţi.
o) Rezidenţii își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului,
utilizând abilităţile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
p) Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare şi ale spitalelor
în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din
instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.
q) Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii şi altele – conferinţe şi congrese în
domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau
directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 /2003 – Codul Muncii.
Modulul 18 Patologie oncologică

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 19 Patologie ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Modulul 20 Neuropatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 10 ore curs/săptămână
Total ore pregătire teoretică 2400
Total ore pregătire practică 4800
r) Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele
aspecte:
1) Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului şi, după caz, a
manoperelor /procedurilor /tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate şi parafate de îndrumătorul
de rezidenţiat;
2) Detaşările, perioada aceastora şi modulele efectuate pe durata detaşării se vor efectua cu avizul
coordonatorului de program;
3) Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările şi rezultatele obţinute, cu semnătura şi
parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
4) Manifestările de educaţie medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;
5) Lucrările ştiinţifice comunicate /publicate în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt
elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;
6) Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin
semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat.
Structura programului
Modulul 1, anul I: Patologie generală
Nr. ore curs: 400
Nr. ore practică: 800
1. Tematică

PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii:
atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de
metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂ
Generalităţi despre procesul inflamator.
Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia
seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi
flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile.
Inflamaţia cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică.
Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de
pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza).
Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli
autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună
primare şi secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate
cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de
stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze,
glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1
şi 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia
(heterozomală – Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală – Trisomia 21/Sdr. Down)

MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare
intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu
lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul – tipuri de infarct. Leziuni
morfologice în şoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia
dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul şi
stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE
Infecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia
bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 120
1. Tematică.
Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior
organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare.
Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană.
Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana
nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării
celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei
intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea
mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular,
proliferarea și creșterea celulară.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 3, anul II: Bioetică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 40

1. Tematică.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă
(percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic – pacient (I) – 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic – pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic – pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

IV. Relaţia medic – pacient (II) – 2 ore
1. Consimţământul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic – pacient
3. Relaţia medic – pacient minor
4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală – 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii – 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii – 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică – 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului
uman
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii
internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurămîntul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de
aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relaţia medic – pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă).
Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică.

PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita
cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita
microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică,
granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de
anevrisme. Disecţia de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială
sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale,
prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul
cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi
secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1. Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Sindromul de distresă respiratorie la adult şi copil.

Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică
primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza
pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.
Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza,
berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală.
Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato–digestivă
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1. Tematică.
PATOLOGIA APARAT DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile
benigne şi maligne.
Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi
neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita
ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene,
parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice
alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson,
deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori
benigne şi maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică. Carcinomul
veziculei biliare şi al căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi
maligne.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1. Tematică.
Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale
citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a
dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și
chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni
intraepiteliale scuamoase.
10

2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- şi imunopatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative:
leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide:
limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
IMUNOPATOLOGIA
Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.).
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli
autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună
primare şi secundare. Amiloidoza.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie şi patologie uro-genitală masculină
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
1. Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza
leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi in situ, nefrita anti-membrană bazală
glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză
postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă
(glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita
membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă
în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială; pielonefrite acute,
cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine. Nefropatii
vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale.
Boli vasculare cu afectare renală.
Boli chistice renale.
Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.
Tumorile renale.
Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamaţii, leziuni
obstructive, tumori benigne şi maligne.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne
Patologia testiculului şi epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamaţii, tumori ale
cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare.
Patologia prostatei: inflamaţii, hiperplazia nodulară, tumori.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
11
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1. Tematică.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală,
cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.
Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale
tumori benigne şi maligne.
Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori.
Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori.
Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamaţii. Mastopatia
fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori
stromale: fibroadenomul, tumora phillodes şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale
carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala
Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori
benigne şi maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr.
adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr.
Waterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom,
gastrinom.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1. Tematică
Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de
detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul
12
fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor
cu transmitere mendeliană și complexă.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1. Tematică.
DERMATOPATOLOGIA
Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne şi maligne ale
pielii nonmelanocitare.
Tumori benigne şi maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1. Tematică.
PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ
Malformații oculare
Patologie tumorală și netumorală conjuctivală
Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul)
a globului ocular
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică.
PATOLOGIA ŢESUTURILOR MOI
Tumori fibrohistiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi striat, tumori vasculare,
tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid,
sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică.
Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuro-musculare: miastenia gravis.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80

1. Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale
homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza
osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică
Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetricăginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la
femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea.
Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 480
1. Tematică.
Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne şi maligne). Carcinogeneza.
Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul şi
stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale
(benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică
Patologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor
salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1. Tematică.
Polineuropatii infecţionase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor
periferici.
14
Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro-vasculare:
infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.
Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul
subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori
primare şi secundare.
2. Obiective educaţionale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
3. Rezultate așteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire: asistenţă pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente
specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE: Specializarea în Anatomie Patologică se desfăşoară în cadrul
Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferenţiar universitar), în Anatomie Patologică
(activităţile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce deţin dotarea necesară (ale
spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experienţă îndelungată (pentru stagiile
practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai
disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a
Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive
temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de
desfășurare a activităţii se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.

Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate
astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică şi practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de
necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de
Microscopie electronică şi de Biologie moleculară.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează
activităţile teoretice şi practice şi vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conţine elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activităţi:
 Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: …………………………………………………….. 200
 Diagnostice pe piese de biopsie / excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie…….8000
 Diagnostice citopatologice…………………………………………………………………………………………….8000
 Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee)…………………………………………………………200
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE: Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem
activităţile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel
încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
A. Aria cunoştinţelor generale: va asigura cunoştinţe solide şi moderne de histologie / biologie moleculară,
genetică, patologie moleculară, precum şi cunoştinţe de statistică medicală.
Sectoare:
Histologie / Biologie moleculară
Genetică medicală
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetică
B. Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de
tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și
speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de
diagnostic histo- şi citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a
viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe
aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate şi sisteme.
Sectoare:
Citologie şi histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
15
Citopatologie şi histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie
electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru
a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum şi cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină
Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo-clinice
Medicină Legală
Oncologie
Neuropatologie
Stagiile din anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un
examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da
un examen scris şi oral / practic.

REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitaea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcţie
de numărul de rezidenţi ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă şi aprobată de Comisia de
Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisa cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o
tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii –
executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a
două piese de excizie chirurgicală ce conţin tumori maligne) şi o probă practică de diagnostic histopatologic (5
preparate histopatologice din patologie netumorală şi 5 preparate din patologie tumorală).
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua
necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va
formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în
timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului
intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
– probă scrisă Da
– examen clinic Nu
– probă de abilităţi/manualităţi Da
– probă pe casetă video Nu
– probă operatorie Nu
– dizertaţie Nu
TEMATICA DE EXAMEN
1. PROBA SCRISĂ
1.Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie si congestie, hemoragie, hemostaza si tromboza, embolism, infarct,
șoc)
2. Inflamația – generalități
3. Inflamația acută
16
4. Inflamația cronică granulomatoasă
5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă
6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de
deficiență comună I și II. Amiloidoza.
7. Patologia de transplant și SIDA
8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)
9. Acumulări intracelulare ale tulburarilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe
minerale)
10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos.
Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte
enzimatice – boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs,
mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară:
neurofibromatoza tip 1 şi 2.
12. Neoplazii: generalităţi (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri
tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale şi sistemice).
13. Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi
striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar,
sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
14. Patologie netumorală osoasă.
15. Patologie tumorală osoasă.
16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)
17. Malformații congenitale cardiace
18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.
19. Valvulopatii
20. Reumatismul cardiac acut şi cronic.
21. Endocardite.
22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.
23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice
24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.
25. Vasculite.
26. Patologia venelor
27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite. Patologie tumorală laringiană.
28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică
primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.
30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza
pulmonară progresivă.
31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.
32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza,
berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
33.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori
neuroendocrine, metastaze pulmonare.
34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală.
Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare
35. Patologia tumorală și netumorală a cavitătii bucale, glandelor salivare și faringelui
36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.
37. Gastrite acute şi cronice.
38. Ulcerul gastro-duodenal.
39 Patologie tumorală gastrică.
40. Anomalii congenitale ale intestinului subţire şi colonului.
41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon (Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase.
Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică.
17
Afecţiuni intestinale vasculare.
42. Patologie tumorală a intestinului subţire şi colonului.
43. Hepatite acute şi cronice
44. Ciroze hepatice
45. Patologie tumorală hepatică.
46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.
47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.
48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar
49. Nefropatii glomerulare
50. Nefropatii tubulo-interstițiale
51. Patologia tumorală renală.
52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.
53. Leucemii acute și cronice
54. Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice.
55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B
56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK
57. Limfomul Hodgkin.
58. Patologia mediastinului.
59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.
60. Patologia tumorală a testiculului.
61. Patologia tumorală a prostatei.
62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin
63. Malformaţiile aparatului genital feminin
64. Patologia vulvei și vaginului
65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin
66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică, infecţii puerperale, tuberculoza
67. Hiperplaziile endometrului
68. Tumorile corpului uterin
69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg
70.Tumorile ovarului
71. Boala trofoblastică gestațională
72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale
73. Anomalii placentare, inflamații și tumori
74. Citologia cervico-vaginală
75. Patologia netumorală a glandei mamare
76. Tumori mamare benigne și maligne
77. Patologie tiroidiană netumorală
78. Patologie tiroidiană tumorală
79. Patologia glandei CSR.
80. Patologia glandei MSR.
81. Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom,
gastrinom
82. Malformațiile SNC
83. Bolile vasculare ale SNC
84. Inflamațiile SNC și meningelui
85. Tumorile SNC și meningelui
86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic
87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic
88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică
89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, coloraţii
2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Efectuarea unei necropsii – executare, redactarea protocolului de necropsie şi susţinerea diagnosticului anatomo
18
– patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conţin tumori maligne.

3. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate
tumorale).
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)
A. EFECTUAREA NECROPSIEI: 200
B. Diagnostic histopatologic: 8000
1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000
2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100
3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80
4. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 100
5. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale și imunohistochimie): 300
6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300
7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500
8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500
9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300
10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450
11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100
12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 800
13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 150
14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100
15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000
16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800
17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100
18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500
19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100
20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100
21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200
22. Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900
C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000
1. Frotiuri cervico-vaginale: 6000
2. Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articular etc.: 1000
3. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.): 1000
2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ
2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
1. Activitatea din laboratorul de histopatologie:
1.1. În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul
anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenţionist sau cu serviciul clinic de
unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror paşaport de însoţire al prelevatelor nu este completat în întregime
(date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observaţie/număr din registrul de
consultaţii şi numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de
diagnostic, antecedente patologice, etc.; numele scris citeţ sau parafa medicului care trimite prelevatul la
19
laborator; data de trimitere) şi completează corect paşaportul;
1.2. Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligaţia să
descrie şi să anunţe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în
condiţii improprii de conservare), prelevează secţiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu
sau la parafină, le aşează în punguţe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce sa scris la descrierea macroscopica, precizează în scris data orientării şi semnează paşaportul, răspunzând de
corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului
anatomopatolog;
1.3. Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a
diagnosticului;
1.4. Primeste cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea
lor, precizând şi data. 1.5. Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adreseaza
şefului de secţie pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;
1.6. Scrie / dictează / controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde:
descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading si stadializări, când este cazul) fiind
direct răspunzător;
1.7. După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.
2. Activitatea din prosectură:
2.1. Anunţă şeful de serviciu / direcţia, când decedatul, deşi a primit scutire de necropsie, are suspiciuni
de caz medico-legal. In cazul unui decedat din cauze care intră sub incidenţă medico-legală sau este un caz
social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologica şi a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc
demersurile necesare.
2.2. Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură,
recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo – patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a
cadavrului.
2.3. Stabileşte diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaţilor, stabileşte împreună cu medicul
clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo – patolog;
– 2.4. PROTOCOLUL DE NECROPSIE ŞI DIAGNOSTICUL ANATOMO – PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEASI ZI DE
CĂTRE MEDICUL ANATOMO – PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ŞI ÎŞI PUNE PARAFA.
2.2. Obligaţii
Etice, deontologice
Legea 46/2003 privind drepturile pacientului.
Respecta normele de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale conf. ordinului MS
nr.916/2006.
Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile survenite- Codul
Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 in care se interzice cpmplet fumatul in unitatile sanitare.
Respecta Regulamentul de Ordine Interioara precum si normele de etica si deontologie profesionala;
Respecta normele tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare conf. Ordinului
MS nr. 961/2016.
Respecta Ordinul nr.1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale.
Participa la instruirile periodice effectuate in cadrul unitatii privind protectia civila, situatii de urgent.
Aplica prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele si
activitatile desfasurate, aferente postului ocupat.
Cunoaste prevederile HG nr 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din
domeniul sanatatii publice

Profesionale
1 Medicul Specialist Anatomo – patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic si
histopatologic.
2 Elaboreaza diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologica de care dispune,
in maxim 10 de zile lucratoare din momentul primirii pieselor, cel putin ca diagnostic de etapa.
3 Consemneaza in buletinul histopatologic pe care il elibereaza, tehnici speciale de anatomie
patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.
4 Efectueaza examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil sa fie anuntat cu 24
de ore inaintea interventiei chirurgicale.
5 Refuza examenul extemporaneu in oricare dintre urmatoarele situatii:
– tesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheata;
– piesa trimisa sau leziunea este foarte mica, existand riscul prejudicierii diagnosticului la parafina;
– in circumstante speciale care se apreciaza dupa sectionarea la gheata (de exemplu: noduli
tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)
6 Elaboreaza buletinul histopatologic cuprinzand diagnosticul histopatologic, descrierea
macroscopica a piesei, descrierea microscopica a piesei, concluzia / diagnostic, semneaza si parafeaza.
7 Elaboreaza diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu coloratia
Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale si facultativ dupa caz, coloratii speciale.
8 Consemneaza numarul, dimensiunile, aspectul pe suprafata, aspectul pe sectiune al pieselor
operatorii, date care vor fi incluse in buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al
pieselor; repereaza zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recolteaza si prelucreaza
corespunzator; piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinarea
histopatologica se vor pastra minimum 3 luni dupa elaborarea diagnosticului anatomopatologic.
9 Daca medicul anatomo – patolog considera ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt
necesare tehnici speciale de anatomie patologica care nu sunt disponibile in serviciul respectiv va
consemna acest lucru in buletinul histopatologic pe care il semneaza, parafeaza si elibereaza.
10 Orienteaza piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligatia
sa descrie si sa anunte asistentul daca biopsia/piesa chirurgicala a fost adusa in cantitate insuficienta,
tardiv sau in conditii improprii de conservare), preleveaza sectiuni/fragmente pentru examenul
microscopic extemporaneu sau la parafina, le aseaza in casete sau in recipiente impreuna cu numarul de
identificare, verifica ce s-a scris la descrierea macroscopica, precizeaza in scris data orientarii si semneaza
fisa de insotire a materialului bioptic, raspunzand de corectitudinea datelor;
11 Primeste lamele histologice (la terminarea procesarii de catre tehnicieni).
12 Scrie/dicteaza/controleaza corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde:
descriere macroscopica; descriere microscopica, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii,
cand este cazul) fiind direct raspunzator;
13 Dupa diagnosticare, lamele sunt returnate asistentilor de laborator.
14 Elibereaza blocurile de parafina si/sau lamele histopatologice in vederea unui consult, cu conditia
asumarii responsabilitatii returnarii lor de catre persoana care le solicita in scris si cu mentionarea datelor
de identitate ale acestuia.
15 Efectueaza teste de Imunohistochimie folosite la identificarea si demonstrarea rolului prognostic
si predictiv al unor markeri precum si la raportarea semicantitativa a rezultatelor.
16 Efectueaza autopsii dupa studierea foii de observatie a decedatului.
17 Anunta seful de serviciu/directia, cand decedatul, desi a primit scutire de necropsie are suspiciuni
de caz medico-legal.
18 Participa la efectuarea necrospiei decedatului (adult sau copil), recolteaza piese pentru precizarea
diagnosticului histopatologic.
19 Stabileste diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedatilor pe care il semneaza.
20 Redacteaza protocolul de necropsie in maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform
standardelor in vigoare ale specialitatii, si il trece in registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de
Anatomie Patologica.
21 Completeaza Certificatul Medical Constatator de Deces in cazul in care se efectueaza autopsia.
21
22 Explica apartinatorilor leziunile gasite, mecanismul mortii cu precizarea ca rezultatul definitiv va
fi stabilit numai dupa examenul microscopic.


PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnatura:
Observatii:
– nu trebuie uitat log-book-ul deja in uz, care fie nu se foloseste, fie se foloseste inadecvat.
Trebuie repus pe rol si apreciat la justa valoare.
– in cazul specialitatilor chirurgicale sau mixte este esential, acolo fiind vorba de proceduri sau
manopere in calitate de observator, ajutor sau prim operator
– numarul procedurilor trebuie sa fie fezabil, nu fantastic
– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru
monitorizarea pregătirii rezidenţilor, pe circuitul îndrumător de rezidenţiat (responsabil de
pregatire), centru universitar, MS ca supervizor.
– o tematica de examen atasata unui curriculum nou nu poate intra pe rol decat abia atunci
cand vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv,
necum in acelasi an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobarii, in nici un caz in 2016.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *