Curriculum de pregătire în specialitatea CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2018 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

Definitia specialitatii
Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva este o specialitate chirurgicala cu caracter interdisciplinar care trateaza pacienti cu defecte sau deformitati congenitale sau dobandite. Defectele dobandite pot rezulta in urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a imbatranirii.

Obiectivul specialitatii este restaurarea sau imbunatatirea functiei si a aspectului prin proceduri corectoare si sau reconstructive.
Aceasta este definitia actuala, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competenta a specialitatii cuprinde diagnosticul si tratamentul chirurgical al :
– Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) si a sechelelor postcombustionale
– Traumatismelor insotite de distrugere de parti moi (leziuni extensive tegumentare,
scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)
– Chirurgia mainii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afectiuni cronice
sau sechele postoperatorii
– Patologia tumorala cutanata si de parti moi
– Malformatiilor congenitale
– Suferinte estetice
Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva foloseste in afara tehnicilor
chirugicale nespecializate si tehnici caracteristice: transplantarea si trasferul tisular, dintre care unele microchirurgicale

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri)
pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40
– 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă,făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor
fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare,participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere şi parcurgerea unor teme de curs şi actualităţi în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie şi embriologie umană,
farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic şi radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative,prezentarea la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate in primele 2 săptămâni.

NUMARUL TOTAL DE ANI 6
NUMARUL TOTAL DE MODULE 16
MODULUL 1 CHIRURGIE GENERALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ORE/LUNA (120ore)
MODULUL 2 ORTOPEDIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ORE/LUNA (30 ore)
MODULUL 3 CHIRURGIE SI ORTOPEDIE
PEDIATRICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore
MODULUL 4 NEUROCHIRUGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore
MODULUL 5 ORL
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna
MODULUL 6 CHIRURGIE OMF
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 15 ore/luna
MODULUL 7 RECUPERARE MEDICALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 8 DERMATOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 SAPTAMANI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana
MODULUL 9 CHIRURGIE VASCULARA
PERIFERICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 6 SAPTAMANI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 5 ore/saptamana
MODULUL 10 GINECOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 11 UROLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 12 ANESTEZIE SI TERAPIE
INTENSIVA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 13 OFTALMOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 1 LUNA
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 20 ore/luna
MODULUL 14 MEDICINA LEGALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/saptamana
MODULUL 15 BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 2 SAPTAMANI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/saptamana
MODULUL 16 CHIRURGIE PLASTICA,
ESTETICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 48 LUNI (4 ANI)
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA 10 ore/luna
Total ore pregatire teoretica CONFORM CURRICULEI
Total ore pregatire practica CONFORM CURRICULEI

Modulul I anul I
CHIRURGIE GENERALA
Durata : 6 luni
Nr. Ore curs : 120
Nr. Ore practica: 720
TEMATICA
1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale
2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic
3. Principii de asepsie și antisepsie
4. Principii de sterilizare
5. Principii de antibioprofilaxie
6. Principii de tratament medicamentos în infecții
7. Principii de electrochirurgie
8. Principii generale de incizie și sutură
9. Materiale de sutură și ligatură
10. Fiziopatologia vindecării plăgilor
11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor
12. Cicatricea retractilă
13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în
vederea examinării de laborator
14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale
15. Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament
16. Traumatismele toraco-abdominale
17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale:
peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară;
infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucţia sfincterului anal
19. Defecte parietale abdominale
20. Traumatismele cranio-cerebrale
21. Politraumatismele
22. Abdomenul acut chirurgical
23. Defectele parietale abdominale
24. Elemente de semiologie chirugicala, examenul clinic general si local
25. Socul hemoragic
26. Infectiile de parti moi – conduita terapeutica
27. Notiuni de antibioterapie/ antibioprofilaxie, infectiile nosocomiale,
28. Managementul pacientului chirugical; parametrii de monitorizare
postoperatorie
29. Sutura tegumentara : material de sutura/ligatura disponibile, modul de selectie,
principii, tipuri de sutura, complicatii immediate si tardive ale plagilor tegumentare,vindecarea chirugicala a plagii
30. Rolul investigatiilor imagistice in specialitatile chirurgicale
31. Notiuni generale de oncologie chirurgicala, terapii adjuvante, urmarirea postoperatorie – chirurgia neoplasmului mamar

OBIECTIVELE EDUCATIONALE :
Dupa parcurgerea modulului de chirurgie generala, se doreste
– Reluarea notiunilor elementare de semiologie chirurgicala, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general si local corect si complet, stabilirea bilantului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice in vederea stabilirii diagnosticului.
– Urmarirea pacientului chirurgical: observarea interventiei chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmarirea postoperatorie: monitorizarea functiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgica, urmarirea clinica a evolutiei plagilor postoperatorii, detectia precoce a eventualelor complicatii si sanctionarea acestora (individual/asistat)
– Cunoasterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului
– Deprinderea notiunilor esentiale de asepsie/antisepsie; cunoasterea instrumentarului chirurgical de baza si a modului de functionare al acestuia
– Abilitatea de a participa ca observator la interventii chirurgicale, fara sa desterlizeze masa operatories au personalul
– Cunoasterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar,tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor si suprimarea materialului de sutura
– Incizii de evacuare pentru infectii localizate de parti moi.
– Recunoasterea urgentelor chirurgicale si capacitatea de a efectua un management efficient al cazului
– Cunoasterea unor notiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite in chiurgia generala

Activitati practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrari practice, sub directa supraveghere a medicului indrumator, in functie de caz fie asistat, observator sau neasistat.
– Tuseu rectal/tuseu vaginal
– Cateterizarea venoasa periferica
– Montarea unei perfuzii
– Paracenteza
– Toracocenteza
– Debridare plaga
– Incizii tegumentare
– Sutura plaga
– Nursingul colostomei
– Cateterism vezical si suprimarea sondei
– Suprimarea materialului de sutura
– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator
– Pansamentul plagii posttraumatice
– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic

REZULTATE ASTEPTATE
In urma parcurgerii si a promovarii modulului de pregatire se considera necesare dobandirea
urmatoarelor unor competente teoretice si practice minim acceptabile
Aspecte teoretice
1. Cunoasterea notiunilor de baza a elementelor de semiologie chirurgicala
2. Managementul pacientului chirugical in urgenta: bilantul lezional, completarea la nevoie
cu investigatii imagistice, paraclinice
3. Abordarea in urgenta a pacientului politraumatizat
4. Abordarea multidisciplinara a pacientului
5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical
6. Notiuni generale de patologie chirurgicala abdominala
7. Principii de tratament al socului hemoragic si toxico-septic
8. Principii de tratament al infectiilor localizate de parti moi
9. Conduita intraoperatorie corespunzatoare
Aspecte practice
1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos si ablatia
acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )
2. Urmarirea evolutiei pacientului chirrugical
3. Incizii tegumentare
4. Tehnici de sutura si suprimarea materialului de sutura
5. Managementul plagilor
6. Cunoasterea conduitei intraoperatorii : izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical,tehnici de sutura, ligatura, hemostaza electrica.

MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 30 ore
Nr. Ore practica : 250 ore
TEMATICA
1. Traumatismele partilor moi extrascheletale
2. Fracturi si luxatii ale membrelor
3. Fracturi ale coloanei vertebrale , bazinului
4. Amputatiile coapsei
5. Amputatiile gambei
6. Politraumatismele
7. Tratamentul pseudoartrozelor si a intarzierii de consolidare
8. Malformatii congenitale ale membrelor
9. Materiale de osetosinteza
10. Principii de tratament in fracturile inchise /deschise ale memebrelor
11. Principii de tratament in fracturile inchise ale membrelor
12. Trombembolismul pulmonar : profilaxia TEP
13. Sindromul de compartiment : diagnostic, conduita terapeutica, urmarire postoperatorie
14. Materiale protetice
15. Situatii particulare : Osteo-artita septica; defectele de parti moi in asociere cu fracturile,extruzia materialului de osetosinteza;
16. Anatomia si fiziologia chirurgicala a osului, a articulatiei
17. Investigatii imagistice in ortopedie
Activitati practice
1. Reducerea luxatiilor
2. Reducerea fracturilor si tratamentul ortopedic
3. Montarea extensiei continue transscheletice
4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare
5. Principii de imobilizare si realizare a atelelor termoplastice sau de ghips

Obiective educationale : familiarizarea cu anatomia membrelor si fiziologia osului si a articulatiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice,
diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice in functie de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de
osteosinteza, cunoasterea criteriilor de amputatie de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmarirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detectia complicatiilor
majore si principii de tratament al acestora.

Rezultate asteptate :
Cunostiinte teoretice despre anatomia si fiziologia osului si a articulatiei, principiile de tratament al fracturilor inchise si deschise ale membrelor, complicatiile specifice fracturilor membrelor si tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor si luxatiilor,
principii de osteosinteza si tratament ortopedic, cunoasterea protezelor disponibile, indicatiile de amputatie la nivelul membrelor
Competente practice:
– Diagnosticul clinic si radiologic al fracturii
– Reducerea luxatiilor si a fracturilor
– Imobilizarea dupa reducerea ortopedica a fracturilor
– Cunoasterea instrumentarului specific necesar osetosintezei
– Tratamentul anticoagulant in profilxia TEP
– Urmarirea evolutiei clinice si radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic
– Recunoasterea sindromului de compartiment
– Principii de debridare excizionala in fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
– Suprimarea maerialului de osteosinteza ( brose centromedulare)

MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA 1luna
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practica: 120 ore
Tematica
1. Particularitati in abordarea pacientului chirurgical de varsta pediatrica
2. Urgente chirurgicale in pediatrie
3. Malformatii congenitale la copil la nivelul extremitatii cefalice
4. Malformatii congenitale la copil la nivelul membrelor
5. Particularitati ale cicatrizarii la copil
6. Conduita terapeutica in fracture si luxatii la copil
7. Malformatii congenital ale sistemului urinar
8. Particularitati morfofunctionale ale sistemului locomotor la copil si notiuni de
traumatologie pediatrica
9. Malformatii congenitale ale toracelui
10. Patologia tumorala la copil
Activitate practica:
– Efectuarea anamnezei , completarea FOCG la pacientul pediatric
– Urmarirea postoperatorie la copil
– Reducerea fracturilor /luxatiilor
– Tehnici de mentinere a reducerii prin metode ortopedice
Rezultate asteptate: La promovarea modulului cunostiintele minim acceptate sunt :
Competente teoretice:
– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de varsta pediatrica
– Particularitati ale evolutiei postoperatorii la copil
– Familiarizarea cu malformatiile congenitale ; cunoasterea momentului operator, a
interventiilor etapizate
Competente practice:
– Urmarirea postoperatorie la copil

MODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE 1 LUNA
Nr. Ore curs 15 ore
Nr Ore practica 125 ore
Tematica
1. Traumatismele cranio-cerebrale
2. Traumatismele vertebro-medulare
3. Neuropatii compresive periferice
4. Investigatii imagistice aplicabile in NCH (CT,IRM )
5. Urgente medico-chirurgicale in neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutica)
Activitate practica:
– Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observatie
– Participarea la interventii chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor
– Interpretarea rezultatelor CT/IRM
Rezultate asteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie sa parcurga tematica de curs, sa dobandeasca notiunile teoretice necesare evaluarii initiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, sa interpreteze rezultatele imagistice si sa stabileasca conduita de management al pacientului.
Notiunile de activitate practica, dat fiind gradul de dificultate ridicat si masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialitatii vor fi stabilite de medicul coordinator pe perioada stagiului. Se doreste participarea la interventii chirugicale in domeniul traumatologiei ca si observator/ajutor.

MODULUL V AN I
ORL 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practica 250 ore

Tematica
1. Traumatismele nasului
2. Traumatismele pavilionului auricular
3. Reconstructia nasului
4. Reconstructia pavilionului auricular
5. Fracturile oaselor nazale
6. Tumori ale partilor moi ale nasului si pavilionului auricular
7. Rinocorectia
8. Tratamentul disfunctiilor functionale ale nasului
9. Anatomia si fiziologia nasului
10. Traheostomia
11. Tehnici imagistice specifice
Activitate practica
1. Tratamentul epistaxisului
2. Anestezii loco-regionale pentru interventiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale
3. Reducerea fracturilor oaselor nasului
4. Traheostomia
5. Tratamentul deviatiilor de sept
6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale si a rinitei
Rezultate asteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat in pregatire trebuie sa cunoasca anatomia si fiziologia normala a piramidei nazale, interventiile in urgenta in cazul traumatismelor nazale/ de pavilion auricular, investigatiile de specialitate in OR , notiuni de reconstructie in defectele totale sau partiale ce implica nasul/ regiunea auriculara.
Din punct de vedere practic se considera necesara efectuarea tamponamentului nazal anterior,
diagnosticul clinic si imagistic al fracturilor de primaida nazala, asistarea la o interventie de reducere si mentinere a reducerii in fracturile cu deplasare de piramida nazala, participarea in
calitate de observator/operator la o traheostomie de necessitate.

Modulul VI anul II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practica 250 ore
Tematica
1. Traumatismele partilor moi la nivelul fetei
2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT
3. Malformatii congenitale labio-palatine
4. Tumorile de suprafata la nivelul fetei, tumorile de mandibula si maxilar; tumorile de
parotida
5. Malformatiile congenitale ale fetei
6. Anestezia loco-regionala in OMF
7. Traumatismele cranio-cerebrale – abordarea interdisciplinare
8. Leziuni dento-alevolare posttraumatice
9. Investigatii imagistice utile in evaluarea tramatismelor faciale
10. Tehncii de reconstructie a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase si de parti
moi la nivelul fetei.
11. Parotidectomia si paralizia de nerv facial
Activitati practice :
1. Reducerea si imobilizare fracturilor de mandibula
2. Reducerea si imobilizarea fracturilor de orbita si zigoma
3. Cateterizarea ductului lui stenon
4. Cura chirurgicala a despicaturilor labio-palatine
5. Cura chirurgicala a prognatismului si micrognatiei
6. Anestezii locale si loco-regionale in chirurgia OMF
7. Parotidectomia superficiala

Obiective educationale :
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformatiilor congenitale Deprinderea protocolului de investigatii clinice si imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament
in urgenta al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osetosinteza disponibil,importanta chirurgiei ortognatice, cunoasterea tehnicilor de naestezie loco-regionala aplicabile in OMF, tehnici de reducere si mentinere a reducerii in fracturile /luxatiile ATM ;
cunoasterea tehnicilor de reconstructive in defectele de parti moi / ososase la nivelul fetei.

Rezultatele asteptate referitor la aspectele teoretice abordate :
– Cunoasterea anatomiei locale
– Cunoasterea atitudinii de urgent in fracturile oaselor fetei
– Cunoasterea tehnicilor reconstructive aplicabile in OMF
– Cunoasterea principiilor de tratament in despicaturile labio-palatine
– Cunoasterea tehnicilor de anestzie loco-regionala in OMF
Din punct de vedere a activitatii practice, se considera ca activitatile ptactice pot fi efectuate si in calitate de ajutor, dat fiind implicatiile deosebite ale aparitiei complicatiilor.

Sunt considerate deprinderi practice minime:
– Bloc infraorbital /bloc mental
– Interpretarea CT/RX in fracturile visecrocraniului
– Participarea la un numai minim de 5 interventii chirurgicale
– Recunoasterea ductului lui Stenon
– Principiile de paroTidectomie
MODULUL VII an II
RECUPERARE MEDICALA 1 luna
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practica 120 ore
Tematica
1. Notiuni introductive in recuperarea medicala
2. Recuperarea medicala in tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor
3. Recuperarea medicala in tratamentul leziunilor nervoase periferice
4. Aplicatii curente ale conceptului de recuperare precoce in traumatismele complexe ale
membrelor
5. Terapia durerii cronice
6. Recuperarea medicala in recuperarea functionala a pacientului ars
15
Activitate practica :
Participarea la sedinte de recuperare a pacientilor cu afectiuni postraumatice /degenerative ale
membrelor:
– Evaluarea initiala a deficitului functional
– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare
– Urmarirea in dinamica e evolutiei
– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice ( cresterea mobilitatii, disparitia
fenomenelor algice, recuperarea progresiva a sensibilitatii )
Obiective educationale : aprofundarea notiunilor elementare de recuperare medicala :
tehnici, aplicatii in patologia musculoscheletala, evaluarea initiala a pacientului, conduita
terapeutica, limite, stabilirea momentului optim de intrerupere a tratamentului de recuperare
si stabilirea indicatiei de reinterventie chirurgicala.
Rezultate asteptate: cunoasterea metodelor specifice de recuperare medicala si
kinetoterapie, indicatiile lor, aplicatii ale acestora in recuperarea precoce, evaluarea
rezultatului postoperator, diferentierea leziunilor cu indicatie chirurgicala de cele care
beneficiaza de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilitati practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce in traumatismele
membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE 6 saptamani
Nr.ore curs 30 ore
Nr ore practica 180
Tematica
1. Urgente in dermatologie
2. Vasculite – afectiuni cutanate
3. Infectiile pielii si ale tesutului subcutanat
4. Aplicatiile topicelor in dermatologie
5. Diagnosticul pozitiv in dermatologie : examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic
6. Tumorile cutanate
7. Ulcerul trofic
8. Melanomul malign
9. Alergodermia
10. Antiageing
11. Anatomia si fiziologia pielii si a anexelor
Activitati practice
– Examenul clinic in dermatologie
– Prick-test
– Tratamentul local in leziuni dermatologice
– Ablatia leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)
– Ablatia chirurgicala a tumorilor cutanate
– Tratamentul local in leziunile tegumentare secundare vasculitelor
– Tratamentul local in cellulite
– Pansamentul ulcerului trofic
Obiectivele educationale: cunoasterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoasterea
leziunilor specifice ce beneficiaza in urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice,
leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infectii cutanate, reactii alergice
Rezultate asteptate la finalizarea progarmului de pregatire:
Teoretic: cunoasterea algoritmului terapeutic in afectiunile dermatologice de baza,
cunoasterea caracteristicelor clinice suggestive pentru afectiunile neoplazice cutanate,
protocoalele actuale de diagnostic si tratament, limite de rezectie oncologica si urmarire
postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale in ulcerele
trofice, urmarirea evolutiei leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinara a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ 6 saptamani
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practica 180 ore
Tematica
1. Expunerea arterelor, venelor şi limfaticelor membrelor:
 Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilara, brahială, radială,
ulnară
 Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă,
femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră,
pedioasă, plantare
 Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară,
subclavie
17
 Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee,
femurale
 Expunerea vaselor limfatice.
2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară
internă, externă, anterioară.
3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri
vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec,
anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
4. Grefe vasculare biologice și sintetice.
5. Notiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment
6. Fiziologia si fiziopatologia circulației venoase;
 hemodinamica circulației venoase
 incompetența valvulară si boala venoasă cronică secundară
 tromboza venoasă profundă
 insuficiența venoasă cronică
 tromboflebita.
7. Fiziologia sistemului limfatic:
 anatomia funcțională a sistemului limfatic
 fiziologia
 fiziopatologie.
8. Coagularea şi dereglările hemostazei:
 coagularea normală
 terapia anticoagulantă
 agenți trombolitici
 coagulopatiile si hemoragia
 stări hipercoagulante.
9. Sindromul Raynaud.
10. Anomaliile arterio-venoase:
 Malformațiile vasculare congenitale
 Tumorile vasculare ale copilului – hemangiomul congenital și infantil,
hemangioendoteliomul, granulomul piogenic
 Fistulele arterio-venoase dobândite.
11. Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic
clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și
paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
 Tromboza venoasă profundă
 Sindromul posttrombotic
 Tromboza venoasă superficială
 Insuficiența venoasă cronică
13. Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și
paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
14. Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și
paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
Activități practice
1. Expunerea arterelor:
– poplitee
18
– tibială anterioară
– tibială posterioară
– peronieră
– axilară
– brahială
– radială/ulnară
2. Expunerea venelor:
– recoltarea venei safene interne
– vena femurală comună
– vena femurală superficială
– vena cefalică
– vena bazilică
3. Anastomoză termino-laterală
4. Anastomoză termino-terminală
Obiective educationale : cunoasterea anatomiei si fiziologiei sistemului circulator,
expunerea chirrugicala a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de baza in efectuarea
arteriorafiilor si a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de
investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale si
a trombozelor venoase, a insuficientei venoase cronice
Rezultate asteptate : parcurgerea in totalitate a tematicii sus mentionate, aprofundarea
elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilitati practice : participarea la interventii chirurgicale
Cunoasterea tehnicilor specifice si a instrumentarului specific
Observarea /efectuarea in calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminala sau
termino-laterala
Urmarirea postoperatorie a pacientului
Cunoasterea si identificarea precoce a complicatiilor ( tromboza, sdr de compartiment)

MODULUL X an II
GINECOLOGIE 1 luna
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr ore practica 120 ore
TEMATICA
1.Anatomia si fiziologia sanului
2. Anatomia organelor genitale externe
3. Patologia tumorala benigna a sanului
4. Elemente de oncologie a sanului
5. Tratamentul chirrugical al tumorilor OGE std IV
6. Reconstructia regiunii perineale
7. chirurgia estetica a organelor genitale
8. Antibioterapia anestezia in sarcina si alaptare

Activitati practice :
– Echografia sanului
– Mamografia
– Mastectomia
– Evidarea ganglionara
– Tehnica ganglionului santinela
– Chirurgia oncologica
– Urmarirea oncologica la pacienta ginecopata
Obiective educationale cunoasterea notiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sanului
si a oragnelor genitale externe; a notiunilor de chirurgie oncologica a sanului, a tehnicilor de
reconstructie a sanului si a regiunii perineale
Rezultate asteptate:
Parcurgerea tematicii, completata de studiul individual intelegerii mecanismelor fiziologice,
fiziopatologice implicate in patogeneza tumorilor de san; cunoasterea principiala a tehnicilor
chirurgicale principale folosite in mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive
aplicabila in sfera ginecologica; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicatii practice
Examenul clinic al sanului
Examinarea statiilor ganglionare ale sanului
Participarea la interventii chirurgicale oncologice
Cunoasterea si identificarea anatomiei locale normale a sanului
MODULUL XI an II
UROLOGIE 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica
1. Anatomia si fiziologia aparatului urinar
2. Malformatii congenitale ale OGE
3. Hipospadiasul
4. Gangrena Fournier
5. Reconstructia penisului
Activitati practice:
– sondajul urinar
– tuseul rectal
– sondajul vezical
– intrepretarea urolculturii si a sumarului de urina
– participarea la interventii chirurgicale urologice
Obiectivele educationale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea notiunilor
teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesita procedure reconstructive, urmarirea
pacientului urologic.
Asteptari teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentata de aprofundarea prin studou
individual la nevoie, recunoasterea afectiunilor congenital si dobandite care reclama
interventii chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manervelor mentionate anterior.
MODULUL XII an II
ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica
1. Socul hemoragic, postcombustional, toxico-septic
2. Monitorizarea functiilor vitale
3. Echilibrul acido-bazic, intrepretarea EAB
4. Sindromul de reperfuzie
5. Resuscitarea; ALS/BLS
6. Tipuri de anestezie – generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă,
blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații
7. Principii generale, organizare şi tratament în terapia intensivă
8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli
concomitente, heparina, mecanismele coagulării).
9. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile
transfuziei)
10. Suportul nutrițional (energetic – caloric)
Activitate practica
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilara
Rahianestezia:
Resuscitarea cardiorespiratorie:
Defibrilare externă

Obiective educationale: reluarea fiziologiei si fiziopatologiei socului (traumatic, septic,
postcombustional), cunoasterea parametrilor principali de monitorizare a functiilor vitale,
cunoasterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Asteptari teoretice : cunoasterea protocoalelor de resuscitare, recunoasterea principalelor
complicatii amenintatoare de viata, initierea tratamentului de urgenta, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Asteptari practice: dobandirea abilitatii practice de a efectua proceduri medicale simple
neasistati, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonara, participarea la anestezii regionale si anestezii generale.

MODULUL XIII an II
OFTALMOLOGIE 1luna
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica
1. Arsurile corneo-conjunctivale
2. Arsurile palpebrale
3. Traumatismele pleoapelor
4. Tratamentul obstrucţiilor de căi lacrimale

Activităţi practice
1. Tarsorafii:
2. Cateterizarea canalelor lacrimale:
3. Enucleerea globului ocular:
4. Reconstrucţia cavităţii orbitale în vederea protezării:
Obiective educationale : recunoasterea urgentelor oftalmologice si cunoasterea principiilor
de tratament al acestora; aplicatiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicata a
ochiului si a regiunii periorbitale
Rezultate asteptate : cunoasterea anatomiei locale,a conduitei terapeutice in abordarea interdisicplinare a pacientilor cu traumatisme si arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corecta si sutura in straturi anatomice ale pleoapei,identificarea si protejarea glandei si a ductul lacrimal; observarea tehncii de enucleere aglobului ocular

MODULUL XIV an II
MEDICINA LEGALA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica
1. Leziuni traumatice superficiale
2. Medicina legala a leziunilor nervoase
2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor
3. Conduita terapeutic in accidentele rutiere
4. Conduita terapeutica in intoxicatiile acute
5. Conduita terapeutica in agresiuni
6. Conduita terapeutica in accidentele in timpul muncii
Activitate practica :
– Descrierea corecta a leziunilor traumatice
– Zilele de ingrijire medicala – implicatii juridice
– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
Obiective educationale se suprapun peste competentele teoretice si practiceminim acceptate,acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corecta a leziunilor traumatice astfel incat acestea sa corespunda echivalentului medico-legal; cunosterea atitudinii terapeutice in cazuri medicolegale
Asteptari teoretice: cunoasterea aspectelor medico-legale in medicina, descrierea corecta a leziunilor traumatice
Asteptari practice : asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor in cazuri de traumatologie, chirurgie plastica si estetica.

MODULUL XV an II
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica
I. Introducere în Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de
sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie,etc.)
III. Relaţia medic – pacient I – 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic – pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic – pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic – pacient II – 2 ore
1. Consimţământul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic – pacient
3. Relaţia medic – pacient minor
4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală – 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieţii – 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii – 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică – 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică

Activitati practice
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
4. Proprietatea intelectuala
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relaţia medic – pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri
concrete – 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Obiective educationale: deprinderea unor aspecte bioetice esentiale in stabilirea relatiei medic-pacient, a malpraxisului, a transplantarii tisulare si a cercetarii pe subiecti umani,direct aplicabile in Chirurgia Plastica, Estetica si Microchirurgia Reconstructiva.

Rezultate asteptate
Asteptari teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Asteptari practice: aplicarea notiunilor teoretice in domeniul de pregatire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/luna
Ore activitate practica: 120 ore/luna
Structura stagiului:
Curricula de pregatire in specialitatea de baza contine 4 componente principale
1. Silabusul (continutul progamului de pregatire teoretica) – ceea ce rezidentii se
asteapta sa cunoasca la nivel teoretic si sa fie capabili sa efectueze asistati/fara
supraveghere in diferite etape ale perioadei de formare in rezidentiat
2. Predare si invatare – cum este transmis continutul curriculei, incluzand si metodele cu
care rezidentii sunt supervizati
3. Evaluare si feedback – cum sunt masurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea
feedbackurilor pentru a sprijini invatarea
4. Sistemul de pregatirea si resursele – cum este organizat programul educational, cum este inregistrata si asigurata calitatea pregatirii

OBIECTIVELE EDUCATIONALE
1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastica din România cu cel din țările
europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS si Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS
2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de
specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastica (ambulator/unite cu
paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie
plastica studenților, rezidenților sau pacienților.

Obiectivele pregatirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie sa
dobandeasca notiuni practice si teoretice specifice specialitatii:
I. Inceperea pregatirii in specialitate
1. Continutul pregatirii profesionale si rezultatele asteptate
Competente pentru admiterea in programul de pregatire in specialitate
– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie sa fie acreditat ca doctor-medic, de o institutie de
pregatire acreditata la nivel international (IMED- international Medical Education
Directory). Dupa absolvirea studiilor universitare va debuta pregatirea in specialitate.
– Dupa admiterea in programul de pregatire in specialitate, candidatul trebuie sa
dobandeasca suficiente informatii teoretice, abilitati practice si competente generale
care sa ii permita activitatea medicala de sine statatoare.
– Acest document promoveaza standardele inalte pentru pacientii cu afectiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice si Microchirrugiei Reconstructive din UE, stabilind cerintele minime necesare efectuarii specialitatii oriunde in Europa.
Consideram ca decidentii au obligatia de a stabili un numar de locuri de admitere in rezidentiat pentru specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie
Reconstructiva la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva. Stabilirea numarului de locuri dupa aceasta procedura va permite evolutia previzibila a dimensiunii specialitatii in acord cu cererea existent pe piata muncii.

A. Cunostiinte teoretice si clinice
Baza de cunsotiinte medicale si a aptitudinilor clinice estentiale practicii in domeniu
Notiuni de stiinte fundamentale:
– Anatomia, suportul vascular si nervos al pielii si a structurilor musculoscheletale
– Biologia cicatrizarii si cicatrizarea patologica
– Alte stiinte relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica
– Genetica si embriologie relevanta in malformatiile congenitale
– Anatomie clinica
– Notiuni de fiziologie si biochimie aplicata (inclusiv principii de echilibru acido-bazic
si nutritie)
– Fiziopatologie : principia de imunologie si microbiologie
– Farmacologie : indicatii terapeutice, reactii adverse ale medicamentelor utilizate
frecvent in perioada postoperatorie
– Notiuni de biostatistica si epidemiologie relevante in Chirurgia Plastica

B. Tematica de pregatire in specialitate in toate tarile UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare compententei profesionale de baza sunt detaliate mai jos. In cazul
in care pe perioada de formare profesionala, candidatul intalneste situatii aditionale, se
incurajeaza notarea acestora in logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate in specialitate, curricula trebuie sa acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate in portfolio-ul candidatului.
Cunostiinte teoretice
Fiecare centru de pregatire trebuie sa asigure ore dedicate invatamantului si sau intalniri
regulate, saptamanale dedicate tematicii de specialitate.
Candidatii au obligatia de a participa la congrese si conferinte de specialitate internationale sau nationale.
2. Aptitudini profesionale si atitudine
– Aptitudini de comunicare si comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, exmanul clinic general si local)
– Aptitudini de comunicare: se urmareste capacitatea de a informa pacientii sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicatiile chirurgicale, riscurile si complicatiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu si lung; capacitatea de a comunica
efficient in situatii limita (pacienti cu stare generala exterm de grava); capacitatea de a comunica efficient cu diferite culture ( prin intermediul unui interpret
– Munca in echipa: abordarea interdisciplinara a cazurilor complexe, referirea pacientilor cu afectiuni specifice in centre de excelenta
3. Aptitudini practice si clinice
Pregatirea clinica trebuie sa se desfasoare pe parcursul a 5 zile/saptamana sub observatie directa. Pentru cei cu program de pregatire part-time, trebuie documentata echivalenta unui
stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie sa se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.
3. Management
– Dobandirea aptitudinilor de management eficient al unei sectii de Chirurgie Plastica
– Intelegerea aspectelor socio-economice si juridice ale profesiei

4. Aptitutdini didactice si stiintifice (abilitatea de a forma personalul medical si cel mediu, participarea la cursuri de formare profesionala; capacitatea de analiza a datelor medicale in contextul elaborarii unor lucrari stiintifice)
5. Capacitatea de autoevaluare
Accesul in programul de pregatire este conform prevederilor legale nationale in vigoare.
Procedura de selectie este non- discriminatorie, transparent.
Durata de pregatire: 6 Ani
Se considera obligatorie efectuarea initiala a unui trunchi comun, cu o durata de 2 ani,in care rezidentul aflat in pregatire sa se familiarizeze cu specialitatile medico-chirurgicale
inrudite, sa dobandeasca aptitudini chirugicale si teoretice necesare initierii pregatirii in stagiul de baza.
Dupa efectuarea trunchiului comun in primii 2 ani de rezidentiat, programul de pregatire de baza va debuta cu deprinderea unor notiuni de baza (notiuni de anatomie
chirurgicala, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, socul si resuscitarea.
Pe parcursul urmatorilor ani, rezidentii vor parcurge progresiv curicula dobandind notiuni si abilitati specifice. Se va incuraja pe parcursul prgramului de formare participarea active la programe structurate de prezentari de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate,
seminarii, studii clinice sau cercetare stiintifica. Daca situatia locala o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesionala.

Cerinte minime
Programul de pregatire in specilialitate trebuie sa expuna rezidentul unui numar ridicat si divers de pacienti si proceduri, de complexitate variablia. Rezidentii aflati in formare trebuie sa isi demonstreze competent intr-un numar variabil de arii. Coordonatorul de rezidentiat este
responsabil de evaluarea gradului de competenta.

Activitatea practica dobandita pe parcursul orelor de activitate practica, va fi efectuata sub stricta observatie a coodonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de
catre medicul rezident in log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator.
Pentru a asigura corectitudinea completarii log-book-ului se vor nota: CNP pacient,data efectuarii procedurii, foaia de observatie clinica a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cunatificare a aptitudinilor practice se va aplica urmatorul model:

Se va considera urmatorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedura:
1. Participare ca Observator (O)
2. Efectueaza procedura ca Operator secundar (OS)
3. Efectueaza procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmareste ca in perioada de formare profesionala, rezidentul sa fie observator/ajutor
pentru procedure inalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; sa fie ajutor pentru
proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, si operator asistat,
cu controlul complicatiilor commune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competentele aditionale trebuiesc documentate deasemenea : garzile voluntare, activitatea ca
promotor al sanatatii, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentarile la congrese si conferinte. Pregatirile dobandite in afara programului oficial de pregatire nu pot fi luate in calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobandi titul de medic specialist, candidatul trebuie sa dovedeasca un nivel de
competenta suficient de ridicat incat sa ofere asistenta medicala atat pacientilor acuti cat si cronici. Nivelul de performanta este stabilit la nivel national, dar ghidul sus mentionat descrie
cerintele de baza pentru un Chirurg in Specialitate.

Monitorizare si examinare
Fiecare tara este incurajata sa stabileasca propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru tarile membre UEMS care sa stabileasca
eligibilitatea candidatului ca medic specialist european in specialitate.
Candidatii vor fi susutinuti la diferite niveluluri. Activitatea clinica a acestuia va fi supravegheata de un medic indrumator. Indrumatorul este responsabil de supravegherea candidatlui, formarea lui profesioanla si oferirea feedback-ului referitor la performantele clinice si teoretice.
Toate programele de pregatire in specialitate Chirurgie Plastica, Estetica si
Microchirurgie se vor desfasura sub supravegherea unui coodonator de rezidentiat.

Candidatul se va inatlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele facute si greutatile inatmpinate pe perioada de pregatire. Candidatul trebuie sa ofere informatii despre evolutia
lui profesionala, sa prezinte pe documente care sa reflecte evolitia lor teoretica si practica.
Scopul acestei intalniri este unul constructiv,de a ajuta candidatul sa promoveze examenul de
specialitate; acestea nu sunt relevante in procesul de evaluare.
Evaluarea competentelor practice poate fi facuta fie prin observatie clinica, prin rezultatele obtinute la laboratorul de medicina experimentala sau prin folosirea simulatoarelor
daca acestea exista.
Planul de evaluare trebuie sa fie format din tipuri diferite de examinari, care sa se suprapuna in timp, reflectand nivelul de cunostiinte clinice si teoretice ale candidatului.

Tipuri de examinari posibilie :
– Test de observatie directa a competentelor procedurale (ODCP)
– Mini examinare clinica (Mini ExC)
– Examinare clinica structurata pe obiectiv (ExCSO)
– Evaluarea structurata pe obiectiv a abilitatilor tehnice
– Evaluarea comportamentului in calitate de medic curant de catre pacientii de care candidatul s-a ocupat direct
– Log-book-ul de proceduri
– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat in primul an sau primii doi ani de pregatire in specialitate astfel : candidatul este evaluat din  punct de vedere al comportamentului afisat de toti membrii centrului. Acesta
poate fi repetat daca rezultatele sunt nesatisfacatoare. Doar candidatii care vor indeplini calificativul satisfacator vor fi eligibili pentru sustinerea examenului de specialitate.
Dupa parcurgerea perioadei de pregatire in specialitate, candidatul evine eligibil pentru sustinerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunostiintelor teoretice. Acest examen poate fi completat de inscrierea si promovarea unui examen international, ca de exemplu
examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al directiei de dezvoltare a Chirurgiei Plastice,Estetice si Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeana. Aceasta examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialitatii, referitaore la practica clinica si stiintifica (diagnostic, investigatii, tratament)

In cazul nepromovarii acestei examinari, candidatul se poate inscrie pentru reexaminare.
Rezidentii trebuie sa acumuleze cunostiinte teoretice si practice in toate domeniile detaliate in silabus. Experienta operatorie va fi documentata in logbook, conform modelului standard
elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate in logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidentiat. Cunostiintele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
In urma obtinerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de incheiere a studiilor.

Rezidentii pot sustine examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregatiri in specialitate a tarilor membre UEMS.

Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregatire revine coordonatorului si a institutiei in care se desfasoara rezidentiatul. Indrumatorul este direct responsabil in fata
coordonatorului pentru pregatirea rezidentilor. La momentul actual, sunt permise individualizari legate de competentele dobandite in perioada de formare profesionala, in functie de dispozitiile comisiilor nationale de specialitate. UEMS sustine implementarea notiunilor la nivel national, care sa corespunda pretentiilor internationale.

Asigurarea calitatii
Autoritatile nationale de monitorizare si institutiile responsabile de invatamantul postuniversitar vor realiza periodic inspectii, evaluari pentru verificarea implementarii corecte a curiculei.
Institutiile de pregatire
Pregatirea in specialitate trebuie desfasurata intr-o institutie/ grup de institutii, de preferat o clinica universitara sau o clinica in parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gama cat
mai larga a curiculei. Aceste institutii partenere trebuiesc avizate de Comisia nationala de monitorizare si permit pregatirea pe o perioada de maxim un an.

Centrele de pregatire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru a fi eligibile: logistica necesara internarii pacientului, de asigurare a tratamentului in regim ambulator, care  sa aiba in component cel putin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie sa asigure
specialitati chirurgicale inrudite, astfel incat sa permita medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacientilor. Consulturile de specialitate si cazurile tratate
trebuie sa cuprinda o patologie variata, iar tratamentul chirurgical sa fie efectuat la standarde
ridicate, incat sa ofere posibilitatea indeplinirea obiectivelor 3 si/sau 4.
Aditional, este de preferat ca centrele de pregatire sa aiba logistica necesara educatiei
medicale continue, accesul informatic la baze de date nationale si internationale, laboratoare dedicate activitatilor practice.
Deoarece un singur centru de pregatire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este incurajata colaborarea prin acorduri intre centrele de pregatire la nivel national, care sa asigure rotatia medicilor rezidenti intre varii centre pentru parcurgerea cat mai completa a curiculei.
Consideram ca pregatirea medicilor rezidenti e necesar sa se desfasoare conform unor criterii, standarde de referinta si indicatori de performanta care vor trebui demonstrate de
unitatile de invatamant superior acreditate pentru desfasurarea acestui tip de activitate,garantand astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
Consideram de asemeni ca acreditarea unitatilor de invatamant superior pentru desfasurarea acestui tip de activitate postuniversitara, specifica domeniului medicina,trebuie sa se desfasoare intr-un viitor cat mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodica conform unor criteria, standarde si indicia de
performanta agreate de Ministerul Educatiei si Ministerul Sanatatii, care vor aproba prin Hotarare de Guvern lista unitatilor ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.

Asigurarea calitatii
Institutiile responsabile de programele de pregatire trebuie sa aiba un ssitem intern de audit/asigurare a calitatii, sisteme de raporatare a mortalitatii si morbiditatii, raportare a accidentelor si incidentelor, a infectiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de catre comisia de specialitate intr-o maniera structurata.
Coordonatorul programului de pregatire
Coordonatorul programului de pregatire in specialitate trebuie sa fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregatire in specialitate, aprobat de comisia de
specialitate. Toti membrii implicate in programul de pregatire in rezidentiati trebuie sa presteze activitate clinica operatorie.
In programul de pregatire in specialitate pot fi implicati colaboratori, cu conditia ca acestia sa fie activi professional, acreditati de comisia de specialitate, de preferinta cadre universitare.

Raportul optim ramane a fi stabilit de fiecare centru in parte, in functie de numarul rezidentilor si a colaboratori disponibili, cu conditia ca acesta sa nu fie mai mic de 1:1.
Calitati ale indrumatorilor
1. Recunoasterea ca indrumator
a. Calificare necesara si experienta
Indrumatorul trebuie sa fie un medic cu drept de libera practica in specialitatea Chirurgie
Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva, recunoscut de comisia nationala de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internationale, UEMS recomanda
ca indrumatorii sa promoveze si examenul EBOPRAS, fara ca aceasta sa fie o conditie sine qua non.
Indrumatorii trebuie sa indeplineasca criteriile necesare, in conformitate cu normele
nationale. Coordonatorul de rezidentiat trebuie sa indeplineasca calitatile necesare
indrumatorilor, sa aiba o experienta considerabila in specialitate si in invatamant.
Atat indrumatorii cat si coordonatorul de program trebuie sa fie activi in practica clinica si
afiliati unui centru de invatamant. Acestia vor fi numiti initial pe o perioada de 5 ani, urmand
a fi reevaluati/reangajati dupa expirarea duratei contractuale.
Recunoasterea in UE a competentei de coordonator de program/ indrumator este reglementata
de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competente de baza pentru indrumatori
Un indrumator trebuie sa fie
– Familiar cu notiunile de baza in specialitate
– Experimentat in activitati didactice
– Capabil sa identifice nevoile educationale ale candidatilor si sa ii sustina pentru
indeplinirea scopurilor lor de pregatire in specialitate
– Instruit in aplicarea principiilor si a practicii medicale curente
– Indrumatorii trebuie sa participe ca lectori la cursuri sau conefrinte de specialitate, ca
si confirmare a educatiei medicale continue
2. Managementul calitatii pentru indrumatori
Managementul calitatii pentru indrumatori trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se
doreste elaborarea unor contracte de munca particulare pentru coordonatorii programelor de
pregatire in specialitate, care sa le permita asigurarea resurselor temporale pentru activitate
didactica
Este recomandat ca fiecare indrumator sa lucreze cu maxim 2 rezidenti. Numarul acestora va
determina cantitatea timpului necesar formarii profesionale. Indrumatorii vor colabora cu
coordonatorul de program si institutia in care se desfasoara programul de pregatire pentru a
asigura nivelul optim de pregatire. Evaluarea de la candidat este esentaial.
Activitatea didactica va fi evaluata anula. Suportul educational pentru indrumatori si
coordonator trebuie asigurat de catre departamen si sau institutia care ii angajeaza.
33
Medicii aflati in programul de pregatire
Obiectivele profesionale : se urmareste expunerea la un numar cat mai mare de procedure,
cu grad ridicat de diversitate si dificultate variabila, conforma cu nivelul de pregatire teoretica
si practica, incat la finalizarea programului de studio, medicul rezident sa fie capabil sa
realizeze fara supraveghere, in conditii de securitate, un numar cat mai mare de proceduri
enuntate in log-book.
Atributia completarii lok-book-ului este a medicului aflat in pregatire, cat si participarea
la congrese si conferinte de specialitate, programme de cercetare stiintifica, pregatire
teoretica aditionala.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregatire a notiunilor lingvistice
necesare comunicarii eficiente cu pacientii, capacitatea de lectura si sinteza a informatiilor
teoretice din sfera specialitatii, comunicarea cu colegi straini.
Relatia coordonator-rezident
La inceputul programului de pregatire in rezidentiat va avea loc o prima intalnire intre
coordonatorul de program si medicii aflati in pregatire. Scopul acestei prime intalniri este
stabilirea programei de parcurs, adaptata constant la nevoile individuale.
Evaluarile anuale sunt obligatorii, acestea fiind esentiale in stabilirea evolutiei
profesionale atat din punct de vedere theoretic cat si practic, stabilirea eventualelor probleme
aparute in procesul de formare profesionala.
Cerinte centre de pregatire in rezidentiat
Institutiile clinice ce ofera programe de pregatire in rezidentiat in specialitatea Chirurgie
Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva, trebuie sa fie afiliate, fie direct fie prin
indrumatori/ coodronator unei scoli medicale recunoscute international.
Institutiile de pegatire trebuie sa organizeze cursuri de pregatire, initere in stiinte fundamentale, administratie si management, cat si intalniri de audit.
1. Procesul de recunoastere ca centru de pregatire
a. Personal, activitati clinice
Centrul de pregatire reprezinta o institutie sau un numar de institutii in care candidatii au
posibilitatea de a-si dezvolta competentele in specialitate. Pot fi incluse si centre
monodisciplinare, cu patologie restransa. Prin urmare, pregatirea in specialitate poate fi
efectuata fie intr-un centru universitar, multidisciplinar, sau in mai multe centre, astfel incat
sa poata asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi indrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinica vasta, din varii
subspecializari ale chirrugiei plastice, direct responsabil de managementul pacientilor. Intr-un
centru de pregatire vor fi mai multi indrumatori, astfel incat sa existe in permanenta un
supraveghetor pentru candidati.
34
Ca parte esentiala a programului de pregatire, candidatul trebuie sa fie implicat in tratamentul
direct al urgentelor cat si al pacientilor cronici, si in managemntul pacientilor noi, a urmarii
pre-, intra- si postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie sa aiba o raspundere progresiv crescuta in raport cu gradul de competenta
profesionala, trebuie sa identifice si sa poata manageria eficient pacienti cu antecedente
personale patologice ce intra in competenta altor specialitati medico-chirurgicale.
Sunt incurajate intalniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobandirea
competentelor minime interdisiciplinare din specialitati inrudite vor fi dobandite in perioada
initiala, pe perioada desfasurarii trunchiului comun.
Intr-un centru de pregatire trebuie sa exista un numar vast de servicii clinice, care sa asigure
parcurgerea curriculei, cat si un numar de indrumatori care s apermita supravegherea
constanta a candidatului.
Se considera optima rotatia candidatului la un numar cat mai mare de indrumatori, la
intervale prestabilite, incat candidatul sa beneficieze de competentele profesionale ale mai
multor indrumatori.
Pentru indeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate sa lucreze cu mai multi
indrumatori, dar este de dorit sa mentina acelasi coordonator.
Recunoastere centrelor de pregatire la nivel international, european, se face prin respectarea
metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
un centru de pregatire trebuie sa ofere resurse materiale (aparatura performanta), necesara
bunei desfasurari a activitatii. Candidatii trebuie sa aiba acces la baze internationale de date,
la biblioteca informatica, la laboratoare experimentale. Pentru candidatii care sunt nevoiti sa
se relocheze pe perioada de desfasurare a programului de pregatire, se recomanda asigurarea
unor variante de acomodare. Toti candidatii trebuie sa aiba oportunitatea de a participa la
programe de cercetare clinica si la audit.
2. Managementul calitatii in centrele de pregatire
Centrele de pregatire terbuie sa se supuna unui audit extern la intervale regulate. Crietriile de
management al calitatii relevante in centrele de pregatire sunt:
– Acreditarea: centrele trebuie sa fie acreditate de comisiile nationale de specialitate.
Acreditarea din partea forurilor internationale (EBOPRAS) este binevenita
– Structura : asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care sa permita
prioritizarea invatamantului
– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecarei institutii trebuie sa existe un
coordonator global al activitatilor didactice, trebuie asigurata minim o zi per
saptamana lucratoare pentru interactiunea cu candidatii
– Rapoarte : publicare rapoartelor anuale despre evolutia programelor de pregatire
– Audit extern: se recomanda numirea la nivel institutional al unui coordonator care sa
alinieze constant activitatea clinica la directive,norme de functionare si ghidurile in
vigoare.
35
– Transparenta programelor de pregatire : se recomanda elaborarea programelor proprii
de pregatire in specialitate, in conformitate cu normele legale in vigoare, aliniate la
standardele UE, care sa fie facute public.
– Cadrul de aprobare : trebuie mentionat de la debutul programului de pregatire cine
este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodata si atribuirea
de noi responsaibilitati candidatului.

Efectuarea stagiilor de pregatire in tari partenere UEMS
Avand in vedere tendintele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se
considera oportun schimbul de experienta cu centre de pregatire acreditate de catre
EBOPRAS/UEMS, cu conditia ca acestea sa respecte cerintele MS pentru echivalare a
studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comuna pentru pregatirea in
specialitate in tarile UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evolutiei profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la
nivelul de cunostiinte de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA – ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNA
ORE PRACTICA: 130 ORE/LUNA
Stagiul de ARSURI se va desfasura obligatoriu intr-un centru de arsi/ a unui burn unit,
avand o durata de 1 an calendaristic.
Tematica de curs – Chirurgie plastica generala si ARSURI :
1. Istoria chirurgiei plastice
2. Stiinte fundamentale in chirurgia plastica (anatomia si fiziologia chirurgicala a pielii,
osului, articulatilor si tendoanelor)
3. Cicatrizarea normala si patologica
4. Notiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infectii nosocomiale : aplicatii, durata optima
tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice
36
6. Plagile postraumatice si postoperatorii: evaluare initiala, utilitatea investigatiilor
paraclinice si imagistice, conduita terapeutica
7. Debridarea plagilor: hematom, serom, infectie
8. Tehnici de sutura, materiale de sutura, incidente, accidente, complicatii imediate si tardive
ale suturii
– Pansamentul plagilor posttraumatice si postoperatorii, detectia complicatiilor imediate
– Principii de imobilizare in atele gipsate / termoplastice
– profilaxia cicatrizarii patologice
– Infectii acute tegumentare si de parti moi : diagnostic, evaluare, conduita terapeutica,
urmarire postoperatorie
– Fascieita necrozanta
– conduita terapeutica in agresiunile animale/ umane
– conduita terapeutica in intepaturile de insecte
– Notiuni de traumatologie a membrelor si extermitatii cefalice
– Plagile cronice
– Metode de pansament al plagilor acute si cronice inclusiv terapia de inchidere vaacum
asistata
– Transplantul de tesuturi (piele, os, tendon)
– Transplantul liber de piele PPLD
– Transplantul liber de piele PTG
– Expandarea tisulara
– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanta, transferate liber
– Microchirurgia vasculara ; Microchirurgia nervoasa periferica
– Replantari si revascularizari
– Nervi periferici
– Lasere in chirurgia plastica
– Biomateriale – implante
– Principii noi in chirurgia plastica : bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
– Malformatii congenitale la nivelul membrului superior
– Malfomatii congenitale la nivelul toracelui
– Malformatii congenitale la nivelul extremitatii cefalice
– Principii de biostatistica
37
ARSURI anul III
– Arsuri – generalitati
– Arsura prin flacara
– Arsura de contact
– Arsura chimica
– Electrocutiile
– Arsura prin iradiere
– Leziunea locala in arsuri
– Tratamentul chirurgical local in arsuri
– Prognosticul in arsuri
– Diagnosticul arsurilor – prospectiv si retrospectiv
– Protocolul de admisie al arsului in UIAG
– Evaluarea initiala a pacientului ars grav
– Indicatiile inciziilor de decompresie in arsuri
– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav
– Preventia sechelelor postcombustionale
– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament
– Indicatiile traheostomie la pacientul ars grav
– Monitorizarea functiilor vitale la pacientul ars
– Urmarirea postoperatorie la pacientul ars
– Socul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitica, EAB in arsuri, prezentari de
caz
– Stadializarea bolii arsului si complicatiile specifice: cardiovasculare,
gastroenterologice, pulmonare, hematologice , nefrologice, MSOF in arsuri
– Nutritia arsului
– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe
– Substituentii dermici
– Culturile de keratinocite
– Recuperarea medicala si kinetoterapia la pacientul ars grav
– Cicatrizarea patologica: preventie, tratament chirurgical
– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior
– Sechelele postcombustionale la nivelul fetei
– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare incrucisate
– Principiile exciziei cicatricilor
– Expandarea tisulara
– Degeraturile : principii de diagnostic, managementul general si chirurgical
Obiective educationale: abilitatea de a efectua examenul local si general si de a completa
corect foaia de observatie a pacientilor si a monitorizarii postoperatorii, stapanirea notiunilor
de baza din domeniul chirurgiei plastice generale si al managementului chirurgical al
patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de baza, specifice chirurgiei
plastice, abilitatea de de participa la interventii chirurgicale de complexitate minima neasistat
si la interventii de complexitate medie/ mare.
Abilitate de a diagnostica si trata corect afectiunile principale responsabile de prezentarile in
ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul si de a fi capabili sa
initieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa si monitoriza evolutia
postoperatorie.
38
Rezultate asteptate :
Teoretic : parcurgerea tematicii de curs, cu prezenta documentata la minim 75% din cursuri,
participarea activa la orele de curs, promovarea a 2 doua teste(plastica generala/arsuri) cu
nota minima 7; participarea la 1 curs de educatie medicala continua/an; publicarea a minim 1
articol /prezentare stiintifica in calitate de coautor, participarea in calitate de membru intr-un
proiect de cercetare stiintifica.
Practica : conform log-book –ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA – ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS : 10 ORE/LUNA
ORE PRACTICA : 130 ORE/LUNA
PIELE SI ANEXE
Anatomia si fiziologia chirurgicala a pielii
Anatomia si fiziologia chirurgicala a anexelor
Anatomia si fiziologia chirurgicala a unghiei
Notiuni de embriologie
Malformatii congenitale ale pielii – diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management
chirurgical, urmarirea postoperatorie
i. Anomalii vasculare
ii. Malformatii vasculare
iii. Hemangioame
iv. Limfangioame
v. Bride congenitale
Accidente traumatice
i. Plagi acute si cronice ( principii de tratament, tehnici de sutura,
pansamente performante, imobilizare, urmarirea postoperatori)
ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizarii normale,
patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice , tehnici
uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizarii patologice,
urmarirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
Notiuni de chirurgie dermatologica
39
Afectiuni neoplazie
i. Tumori piele
ii. Carcinom bazocelular
iii. Melanom
iv. Carcinom scuamos
v. Alte tumori ale pielii
vi. Limfodisectia si ganglionul santinela
vii. Diagnosticul tumorilor de piele
viii. Bilantul lezional in patologia tumorala cutanata
ix. Urmarirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanate
x. Tratamente adjuvante in tumorile cutanate fara indicatie operatorie
CHIRURGIA MAINII
– Embriologia membrului superior
– Anatomia chirugicala mainii
– Anatomia chirugicala antebratului
– Anatomia chirugicala bratului
– Malformatii congenitale- sindactilie, polidactilie principii de tratament
– Patologia traumatica a membrului superior
i. Tendoane
ii. Osoase
iii. Articulatii si ligament
iv. Tesut subcutanat
Indicatii si tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce in leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mainii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/inchise ale oaselor mainii
Traumatismele complexe ale mainii
Mana mutilata
Expertiza capacitatii de munca
Tehnici de reconstructie a degetelor
40
Metode reconstructive in reconstructia policelui amputat
Rolul microchirurgiei in chirurgia mainii
Neurorafia
Revascularizarea / replantarea –
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie si sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzand plexul brachial si sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG in diagnosticul si tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar si radial si a paraliziilor mixte
Transfer functional tendinos si muscular
Artroze si artrite, incluzand mana reumatismala
Instabilitatea articulara
Afectiuni neoplazice
i. Osoase
ii. Tesut subcutanat
Altele
v. Boala Dupuytren
vi. Limfedem
i. Mana spastica
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformatii congenitale
i. Sindactilie, polidactilie
ii. Bride congenitale
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principiide tratament al fracturilor inchise
41
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicatiile locale si generale ale fracturilor
Situatii particulare : abordarea partilor moi in fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de parti moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstructie a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase in patologia membului inferior
Afectiuni neoplazice – clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical,
urmarire postoperatorie , terapie oncologica
a. Osoase
b. Tesut subcutanat
Limfedemul
Obiective educationale : largirea sferei cunostiintelor teoretice din specialitate cu cresterea
gradului de complexitate fata de anul anterior, implicand regiuni anatomice diferite, structure
anatomice cu patologie variata, postraumatica si postoperatorie, a elementelor de oncologie
intricate si a tehnicilor reconstructiva astefl incat sa fie capabil sa managerieze eficient
patologia acuta si cronica a membrelor si a tegumentului, sa participe la interventiile
chirugicale aferente, de complexitate medie si ridicata, sa fie capabili sa monitorizeze
pacientii postoperator
Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezenta la minim 75% cursuri, implicarea
activa prin prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul literaturii de
specilialitate, promovarea examenelor cu nota minima 7. Participarea la congrese si
conferinte de specialitate cu lucrari stintifice in calitate de coautor, participarea la proiecte de
cercetare stiintifica
Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima
neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de
dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA – ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS : 10 ORE/LUNA
ORE PRACTICA : 130 ORE/LUNA
I. CAP SI GAT
Anatomia si fiziologia capului si a gatului
42
Malformatii congenitale
i. Despicături labiale si palatine
ii. Urechi decolate
iii. Microtia
iv. Sindroame craniofaciale
v. Altele
Accidente traumatice evaluare initiala
Valoarea CT in traumatologia extremitatii cefalice
Tratamentul interdisiciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale si cranio-faciale
Leziuni ale tesuturi moi
Amputatii (ureche, pleopa, nas, buza, scalp – evaluare, plan management, interventii
reconstructive, urmarire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Muschii mimicii
Paralizia faciala
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni si defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleopa, nas, buza, scalp)
Reconstructia unitatilor estetice ale fetei principii generale
Reconstructia pleoapelor
Reconstructia regiunii temporale
Reconstructia regiunii malare
Reconstructia piramidei nazale
Reconstructia buzelor
Reconstructia pavilionului auricular
Reconstructia mandibulei
Reconstructia scalpului
Afectiuni neoplazice
i. Tumori ale tesuturilor moi
ii. Tumori osoase
iii. Tumori ale buzei si tractului digestiv si respirator superior
iv. Tumorile parotidei
Hemiatrofia faciala
43
II. PERETE TORACIC SI SAN
Malformatii congenitale
i. Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland)
ii. Sani tuberosi – tratamentul chirurgical
iii. Pectus excavatum/carinatum
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale tesuturilor moi
Reconstructia de perete toracic
Anatomia si fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie – neoplasmul mamar
i. Tratament chirurgical al cancerului de san
ii. Reconstructia mamara
iii. Limfodisectia/nodulul santinela
iv. Urmarirea postoperatorie
v. Reconstructia mamara
Hipertrofia mamara – mamoplastia de reductie
Ginecomastia – ablatia mamara in ginecomastie
III. TRUNCHI, ABDOMEN SI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului si a trunchiului
Malformatii congenitale
i. Hipospadias si epispadias
ii. Malformatii ale organelor genitale feminine
iii. Spina bifida
Accidente traumatice ale regiunii abdominale si lombare
Reconstructia peretelui abdominal
Organe genitale externe – anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstructia perineului
Reconstructia penisului
Reconstructia vaginului
44
Boala Peyronie
Afectiuni neoplazice
i. Tumori vaginale si vulvare
ii. Tumori ale penisului
iii. Tumori ale tesutului subcutanat
Obiective educationale: stabilizarea notiunilor teoretice dobandite in anii anterior, la un nivel
care sa permita tratamentul asistat de coordinator al pacientilor cu afectiuni aferente
competentei profesionale, stabilirea indicatiilor operatorii, participarea activa la interventii
chirurgicale.
Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de pregatire teoretica cu prezenta minima la 75% din
cursuri, implicarea activa prin prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul
literaturii de specilialitate, promovarea examenelor cu nota minima 7, abilitatea de a prelua
sub observatie student/ rezidenti aflati in an mai mic de pregatire pe perioada garzilor,
participarea la congrese si conferinte de specialitate cu lucrari stiintifice, participarea la
proiecte de cercetare stiintifica.
Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie
neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de
dificultate medie si ridicata, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI MICROCHIRURGIE
RECONSTRUCTIVA – ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNA
ORE PRACTICA: 130 ORE/LUNA
CHIRURGIE ESTETICA
Cap si gat
Notiuni de estetica si proportii faciale
Rejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina botulinica
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicala a fetei
Blefaroplastia
45
Lifting facial
Lifting de sprancene
Anatomia chirurgicala a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de par
Reconturare faciala
1. Cu implant
2. Lipoplastie, inclusive transferul de grasime
3. Genioplastie
Membrul superior
i. Liposuctia
ii. Brahioplastia
San
i. Mamoplastia de augmentare
ii. Ptoza mamara – mastopexia
iii. Mameloane invaginate
Abdomen
i. Liposuctia
ii. Abdominoplastia
iii. BodyLifting
Membru inferior
i. Liposuctia
ii. Lifting de coapse
iii. Lifting de fese
iv. Implante
Chirurgia postbariatrica
RECAPITULARE a notiunilor teoretice si practice dobandite in anii de studiu, completarea
log-book-ului, studiul individual in vederea sustinerii examenului de specialitate.
Obiective educationale: stabilizarea notiunilor teoretice dobandite in anii anteriori, intergrarea
notiunilor de medicina estetica, participarea ca observator la interventiile ce fac obiectul
curiculei. Managementul majoritatii cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese si
conferinte de specialitate, publicare de articole stiintifice in calitate de coautor sau autor
principal, implicarea in cerecetarea stiintifica /didactica a clinicii.
46
Abilitati teoretice: parcurgerea materiei de pregatire teoretica, implicarea activa prin
prezentare de cazuri/situatii intalnite in practica, review-ul literaturii de specilialitate,
promovarea examenelor cu nota minima 7, abilitatea de a prelua sub observatie student/
rezidenti aflati in an mai mic de pregatire pe perioada garzilor.
Abilitati practice: dobandirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie
neasistat controland si complicatiile derivate, participarea sub supraveghere la interventii de
dificultate medie si ridicata, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidatii vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate dupa parcurgerea curriculei de pregatire in specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinarilor bianuale pe perioada pregatirii, de completarea log-book-ului
atasat in calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observato cu minim 500 proceduri care sa acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen national, sustinut anual. Comisia de examen
va fi formata dintr-un numar impar de coordonatori de rezidentiat, de la nivel national, numiti
prin tragere la sorti, cu exceptia presedintelui de comisie care va fi numit de catre Ministerul Sanatatii.

Probe de evaluare, specifice programului de pregatire in specialitate sunt:
– Proba scrisa: eliminatorie la nota sub 7. Candidatii vor raspunde in scris la 10 subiecte
teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus
– Examen clinic: va fi desfasurat pentru doua cazuri clinice per candidat. In urma
examenului clinic general si local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele
semnificative pentru patologia actual, diagnosticul si conduita terapeutica. Pentru
promovare este obligatorie obtinerea notei 7.
– Proba pe fotografie poate inlocui unul din cele doua cazuri clinice sau poate fi
additional acestora (consta in denumirea diagnosticului clinic dupa evaluarea unei
imagini fotografice specifice unei patologii din silabus si/sau a principiilor de management chirurgical dupa evaluarea unui document fotografic
– Proba de abilitati/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie
se va sustine la Institutul National de Medicina Legala sau echivalentul acestuia.
Pentru promovare este necesara obtinerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici si abilitati practice: se va avea in vedere evaluarea
coordonatorului programului de pregatirii in rezidentiat in centrul in care a absolvit candidatul. Baremul minim consta in parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului si
completarea acestuia in calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.

Drepturile si obligatiile medicului specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie
Reconstructiva
Competenta profesionala intrinseca specialitatii (urmare a promovarii examenului de
medic specialist (standard profesional).
In urma promovarii examenului de specialitate, candidatul va dobandi dreptul de libera
practica in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva. Acesta
acrediteaza medicul specialist sa efectueze in calitate de operator primar toate procedurile
mentionate in log-book-ul de pregatire in specialitate cat si procedure aditionale, specifice,
din aria specialitatii.
Conform UEMS, medicul specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie
Reconstructiva trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati intrinseci:
Calitatile unui medic specialist in specialitate Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie
Reconstructiva sunt:
– Sa fie un specialist pluripotent
– Sa fie capabil sa efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management si de
urmarire al pacientilor cu afectiuni comune din sfera de interes a specialitatii
– Sa comunice eficient cu pacientii, cu apartinatorii si cu colegii
– Sa ofere servicii medicale bazate pe dovezi
– Sa practice medicina cu raport cost eficienta optim
– Sa inteleaga gradul de risc pe care si-l asuma in calitate de medic curant
– Sa fie la curent cu dezvoltarea in domeniul specialitatii
– Sa aiba calitati de leadership, sa fie capabili sa actioneze atat ca sef cat si ca membrul
al unei echipe multidisciplinare
– Demonstreze capacitatea de invatare
– Sa promoveze sanatatea individului, comunitatii si populatiilor
– Sa inteleaga notiunile relevante de Sanatate publica cu rasune tin specialitatea lor
– Sa invete si sa sustina viitori candidati
– Sa fie devotati sanatatii individuale si sociale prin practica medicala etica, respectarea
reglementarilor legale si atingerea unor standarde morale si clinice inalte
– Sa detina documente care sa ateste calitatile sus mentionate, mai ales daca acestia doresc sa obtina un post intr-o alta tara decat cea in care s-au pregatit.

Medicul specialist isi poate declina competenta in cazuri subacute sau cronice din aria
specialitatii, fara sa fie sanctionat, avand obligatia de a directiona pacientul catre unul
dintre colegii de specialitate.
In acelasi timp, se considera obligatorie initierea de catre acesta tratamentului medicochirurgical de urgenta in cazurile ce prezinta urgenta amenintatoare de viata sau
potential invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de
urgenta al pacientilor arsi grav, managementul replantarilor/revascularizarilor, a
injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligatii
– Etice:
Desi activitatea profesionala prezinta variatii in fiecare tara, acesta se supune unor
legislatii comune, si anume tratatele internationale, Declaratia ONU a drepturilor omului
si Codului international de etica medicala.
Deontologice: conform ghidurilor de buna practica medicala in specialitate stabilite la nivel
national.
Un medic specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirugie Reconstructiva
recunoscut in UE trebuie sa fie la curent cu principiile de cercetare stiintifica, principii si
metodologia cercetarii stiintifice, principii ale cercetarii clinice, medicina bazata pe dovezi,
analiza datelor si biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetarii clinice si
fundamentale.
– Un medic specialist in Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirugie Reconstructiva
trebuie sa demonstreze un comportament etic, respectand ghidurile de buna practica
valabile la nivel national, confirmate de certificatul de buna practica medicala
– Profesionale: UEMS defineste competenta profesionala astfel: “utilizarea habituala si
judicioasa a comunicarii, cunostiintelor, aptitudinilor practice, a rationamentului
clinic, a emotiilor , valorilor si a reflectarii acestor valori in practica curenta cu scopul
de a servi beneficiului individual si al comunitatii.

Care sunt modulele de pregatire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul
pregatirii, care intra in standardul professional si pot fi practicate in urma obtinerii titlului de
medic specialist :
NU SE APLICA
Domeniile, aditionale de dezvoltare profesionala in specialitate, prin formare specializata
suplimentara (atestate de pregatire complementara existente in legislatia MS), ulterior
obtinerii titlului de medic specialist:
– Echografie generala
– Echografie vasculara
– Medicina hiperbara
– Dermatoscopie
– Chirurgie oncologica (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)
– Managementul medical al dezastrelor
– Managementul medical al urgentelor prespitalicesti
PRIN ACESTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR
CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SANATATII
Prof. Emerit Dr. Lascar Ioan

Anexa 1
Tematica de pregatire in specialitatea Chirurgie Plastica, Estetica si
Microchirurgie Reconstructiva
– Silabusul-

PRINCIPII SI TEHNICI GENERALE
a. Istoria chirurgiei plastice
b. Stiinte fundamentale in chirurgia plastic (inclusive anatomi si fiziologia pielii,
osului, articulatilor si tendoanelor)
c. Principii de baza
i. Socul si Resuscitarea cardiorespiratorie
ii. Arsuri
iii. Managementul in traumatologie
iv. Managementul oncologic
v. Malformatii congenitale
vi. Plagi
d. Cicatrizarea plagilor
i. Sutura plagilor
ii. Debridarea plagilor(hematom, serom, infectie)
iii. Managementul fasceitei necrozante
iv. Plagi cornice (incluzand escare, ulcere cronice)
e. Transplatul de tesuturi
f. Expandarea tisulara
g. Lambouri
h. Microchirurgie
i. Transferul liber microchirurgical
ii. Replantari si revascularizari
iii. Nervi periferici
i. Lasere in chirurgia plastica
j. Biomateriale – implante
k. Managementul arsurilor
a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere
b. Resuscitarea arsului
c. Chirurgia arsurilor
l. Managementul degeraturilor
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
51
CAP SI GAT
a. Malformatii congenitale
vi. Despicături labiale si palatine
vii. Urechi decolate
viii. Microtia
ix. Sindroame craniofaciale
x. Altele
b. Accidente traumatice
i. Leziuni ale tesuturi moi
1. Amputatii (ureche, pleopa, nas, buza, scalp)
2. Leziuni si defecte ale nervilor periferici
3. Defecte composite (ureche, pleopa, nas, buza, scalp)
4. Defecte ale scalpului
ii. Leziuni osoase
c. Afectiuni neoplazice
v. Tumori ale tesuturilor moi
vi. Tumori osoase
vii. Tumori ale buzei si tractului digestiv si respirator superior
d. Paralizia faciala
e. Hemiatrofia faciala
PERETE TORACIC SI SAN
a. Malformatii congenitale
iv. Asimetria mamara (inclusiv sindromul Poland)
v. Sani tuberosi
vi. Pectus excavatum/carinatum
b. Accidente traumatice
c. Afectiuni neoplazice
vi. Tratament chirurgical al cancerului de san
vii. Reconstructia mamara
viii. Limfodisectia/nodulul santinela
ix. Tumori ale tesuturilor moi
x. Reconstructia de perete toracic
d. Altele
i. Hipertrofia mamara
ii. Ginecomastia
TRUNCHI, ABDOMEN SI ORGANE GENITALE
a. Malformatii congenitale
iv. Hipospadias si epispadias
v. Malformatii ale organelor genitale feminine
vi. Spina bifida
vii. Altele
b. Accidente traumatice
i. Perete abdominal
ii. Organe genitale externe
c. Afectiuni neoplazice
iv. Tumori vaginale si vulvare
v. Tumori ale penisului
vi. Tumori ale tesutului subcutanat
d. Altele
i. Transsexualismul
ii. Boala Peyronie
MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MANA
a. Malformatii congenitale- sindactilie, polidactilie
b. Accidente traumatice
vii. Tendoane
viii. Osoase
ix. Articulatii si ligament
x. Tesut subcutanat
xi. Nervi periferici incluzand plexul brachial si sindroamele de compresie
xii. Transfer functional tendinos si muscular
xiii. Amputatii si replantari
xiv. Reconstructia de police
xv. Sindromul de compartiment, incluzand si boala Volkmann
xvi. Artroze si artrite, incluzand mana reumatismala
xvii. Instabilitatea articulara
c. Afectiuni neoplazice
iii. Osoase
iv. Tesut subcutanat
d. Altele
xviii. Boala Dupuytren
xix. Limfedem
ii. Mana spastica

MEMBRU INFERIOR
b. Malformatii congenitale
iii. Sindactilie, polidactilie
iv. Bride congenital
c. Accidente traumatice
i. Tesut subcutanat
ii. Reconstructie osoasa
iii. Nervi
d. Afectiuni neoplazice
a. Osoase
b. Tesut subcutanat
e. Altele
a. Limfedem

PIELEA SI ANEXELE EI
a. Anatomie si fiziologie
b. Malformatii congenitale
vi. Anomalii vasculare
vii. Malformatii vasculare
viii. Hemangioame
ix. Limfangioame
x. Bride congenital
c. Accidente traumatice
iii. Plagi acute si cronice
iv. Chirurgia cicatricilor
d. Afectiuni neoplazie
xi. Tumori piele
xii. Carcinom bazocelular
xiii. Melanom
xiv. Carcinom scuamos
xv. Alte tumori ale pielii
xvi. Limfodisectia si ganglionul santinela
CHIRURGIE ESTETICA
a. Cap si gat
i. Rejuvenare faciala non-chirurgicala-peelinguri chimice, toxina
botulinica
ii. Tratamente laser
iii. Blefaroplastia
iv. Lifting facial
v. Lifting de sprancene
vi. Rinoplastia
vii. Otoplastia
viii. Tratamentul alopeciei-transplantul de par
ix. Reconturare faciala
4. Cu implant
5. Lipoplastie, inclusive transferul de grasime
6. Genioplastie
b. Membrul superior
iii. Liposuctia
iv. Brahioplastia
c. San
iv. Mamoplastia de augmentare
v. Ptoza mamara
vi. Mameloane invaginate
d. Abdomen
iv. Liposuctia
v. Abdominoplastia
vi. BodyLifting
e. Membru inferior
v. Liposuctia
vi. Lifting de coapse
vii. Lifting de fese
viii. Implante

Anexa 2 Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra in obligatiile candidatului.
Saptamanal acesta are obligatia de a nota interventiile la care a participat in calitate de
observator/ ajutor sau operator asistat, notand data si ora interventiei, cnp pacient, numarul
foii de observatie/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafata si semnata de medicul curant al pacientului pentru a fi luata in considerare pentru completarea log-book-ului.
Avand in vedere legislatia in vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidentiatului, candidatul va nota in dreptul fiecarei proceduri calitatea detinuta in operatie :
– Observator (O)
– Operator secundar (OS)
– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completarii logbook-ului vor fi pastrate de catre candidat
pana la inscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidentiat situatia log-bookului
personal, raportand numarul de procedure efectuat, eventualele probleme intampinate.
Din considerente logice, sustinem descarcarea log-book-ului de pe internet, in format
Excel, pentru a facilita completarea acestuia in timp real si transmiterea datelor
coordonatorului de rezidentiat.
Anexam log-book-ul in format electronic prezentei curicule.

Anexa 3
COMPETENTE DOBANDITE PE PERIOADA PREGATIRII IN SPECIALITATE
De completat de catre responsabilul local al programului de PREGATIRE
Nume Prenume candidat:
Perioada acoperita de log-book:
Centru de pregatire in specialitate:
Coordonator Program pregatire in specialitate
Semnatura :
slab mediu bun
foarte
bun excelent
Cunostiinte
despre
Istoria Chirurgiei
Plastice

Teritoriile
vasculare alte
corpului

Malformatii
congenitale
Trauma
Arsuri
Oncologie
Plagi cronice

Proceduri
reconstructive
Recuperare

Noutati: inginerie
tisulara, proceduri
lipoplastice, etc
Competente
in Consilierea
pacientilor

Comunicarea cu
pacienti si
apartinatorii

Munca in echipa
cu colegii si restul
colectivului

Control al calitatii
si management al
riscului
De completat de catre candidat:
Data Locul
Cursuri
absolvite Cursuri de lambouri
Cursuri de microchirurgie
Cursuri de arsuri
Cursuri de baza in tehnici chirurgicale?
Cursuri de resuscitare adulti
Cursuri de resuscitare copii?
Altele (specificati)

Numar
Publicatii Prezentari de caz

Articole in reviste (fara prezentari de
caz)
Prezentari la manifestari
stiintifice Postere
Prezentari orale
Prezentari sustinute ca invitat
Chairman
Premii academice
Titluri stiintifice dobandite D/N
Doctor Medic
Doctor in Stiinte Medicale

Aptitudini
Nume, prenume candidat: ………………………………………………………………………..
Centru de pregatire: ………………………………………………………………………………..
Aptitudini Slab Necesita imbunatatire Mediu Bun Foarte bun
Maturitate profesionala
Capacitate tehnica
Compatibilitate
Administratie
Punctualitate
Industrie
Dependenta
Receptiv la instructie
Activitate de studiu
Cercetare
Publicatii
Cursuri, conferinte

Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Plastician este:
o Medic specialist
o Medic rezident aflat in programul de pregatire in specialitatea Chirurgie Plastica,
Estetica si Microchirurgie Reconstructiva
Coordonator al programului de pregatire in rezidentiat,
Nume, Prenume ……………………………………………………..
Data …………………………………………………………………….
Semnatura ……………………………………………………………