Curriculum de pregătire în specialitatea IGIENĂ

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2018 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

IGIENA este ramură a medicinei preventive.
1. Specialitatea studiază acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei,în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ţinerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populaţiei prin eforturi concertate ale societăţii şi utilizarea eficientă a resurselor.
2. Studiază starea de nutriție și de alimentație a populației, alimentație ce trebuie să fie lipsită de riscuri biologice şi/sau chimice.
3. Studiază dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor.
1.Organizarea programului

1.1.Durata programului

–––––-

Structura programului
Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT – 3.5 luni
Nr. ore curs: 56 ore/4 ore/14 săptămâni
Nr. ore practică : 434 ore
! Tematică.
1.1 Starea de sănătate şi caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.
1.2 Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare.
1.3. Managementul serviciilor de sănătate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale.
Principiile conceptuale şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă şi
curativă a sănătăţii în România. Sistemul de sănătate naţional, integrarea structurală şi funcţională în
sistemele şi organizaţiile de sănătate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitară.
1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
1. Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice. Principiile metodei
ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populaţiei.
2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3. Morbiditatea.
4. Calitatea vieţii.
5.Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii: Factori biologici Factori de mediu. Factori
de stil de viaţă (comportamentali). Serviciile de Sănătate.
6.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.
Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea şi evaluarea validităţii şi
fiabilităţii chestionarelor. Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
Tematica activităţilor practice
1. Starea de sănătate:
• Surse oficiale – naţionale şi internaţionale – accesibile de informare ştiinţifică şi de date de bază în
sănătatea publică.
2. Demografie:
Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei. Măsurarea şi interpretarea medicală a
informaţiilor referitoare la mişcarea naturală a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate,A.P.V.P., etc). Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de
standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale stării de sănătate.

3. Morbiditate. Calitatea vieţii.
Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă
pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii întro populaţie.
4. Factori care condiţionează starea dc sănătate a unei populaţii.
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii.
Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţează starea de sănătate a populaţiei. Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sănătăţii.
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populaţiei.
5. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează.
• Realizarea şi testarea unui chestionar.

METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
1. Identificarea problemelor.
2. Analiza şi prezentarea problemei.
3. Ierarhizarea priorităţilor.
4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
5. Formularea obiectivelor.
6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de
prelucrare şi analiză a datelor.
7. Pretestarea metodologiei.
8. Planul de lucru.
9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
10. Bugetarea acţiunilor.
11. Implementarea proiectului.
12. Prezentarea rezultatelor.
Tematica activităţilor practice
• Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
• Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
• Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
• Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
• Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar,
• interviu).
• Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
• Elaborarea pianului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
• Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
• Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
• Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
1. Evaluarea raportului cost-eficacitatc al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
2. Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
3. Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în
condiţiile practicii de grup.
4. Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii de sănătate:spital, CDT, cabinet medical, etc.
5. Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate.
1.2. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici sănătoase şi alianţe
pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
4. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.
5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
6. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
8. Marketing social.
Tematica activităţilor practice
1.Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive.
• Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologică.
• Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data.
2. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Strategii de implicare a comunităţii în
educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
• Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în colaborare cu o organizaţie nonguvernamentală.
3.Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
• Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de
sănătate.
• Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi sănătate pentru
un public nespecializat.
• Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile.
• Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile.
• Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii.
• Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
• Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu.
• Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
• Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţării atitudinilor şi
comportamentelor.

1.3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITĂŢILE DE
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ
A SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA
STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SĂNĂTATE
REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ
• Planificare şi programare.
• Comunicare în organizaţie
• Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor de
sănătate.
• Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, nivele de asistenţă
medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
• Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
• Principiile şi funcţiile managementului: Procesul de luare a deciziei Conflict şi negociere
• Management organizational – structură, cultură, managementul schimbării.
• Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
• Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate, metode şi tehnici de
evaluare economică, asigurări de sănătate publice şi private).
• Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de plată
a furnizorilor).
• Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
• Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
• Noţiuni de legislaţie medicală
• Integrare in UE: instituţii, legislaţie, programe.
• Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
• Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane,
financiare şi de timp în serviciile de sănătate.
• Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terţiar -curativ şi
profilactic).
• Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor.
• Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
• Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului
de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii (primar, secundar,
terţiar – curativ şi profilactic).
• Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar -curativ şi
profilactic).
• Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului.
• Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
• Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă.
• Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii
vulnerabile.
• Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie.
• Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate.
• Proiectarea unui sistem dc asigurare şi îmbunătăţire ale calităţii serviciilor într-o unitate sanitară.
• Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE).
• Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea
corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor.
! Obiective educaţionale :

Starea de sănătate şi caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate
Educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
Mangementul serviciilor de sănătate. Sistemul de sănătate naţional. Introducere în economia sanitară.
! Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma
parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţează starea de sănătate a unei populaţii.
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de
sănătate.
Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate.
Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
Principiile şi funcţiile managementului: Procesul de luare a deciziei.
Management organizational.
Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
Elemente de economie sanitară.
Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ – 2 luni
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni
Nr. ore practică : 248 ore
1. Tematica lecțiilor conferință:
1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Epilnfo, SPSS,
SAS, etc.,
Editarea de documente (text şi grafică),
Baza de date.
2. Documentarea asistată de calculator.
3. Programe de comunicaţii.
4. Biostatistică: Indicatori de tendinţă centrală şI dispersie. Eşantionaj şi inferenţă statistică.
Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi neparametrice).
5. Regresia logistică Corelaţia şi regresia liniară.
Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
6. Statistică superioara.
Tematica activităţilor practice:
• Introducere în informatică:
! Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile
de operare uzuale,
! Utilizarea unui editor de text şi a unui program de grafica.
! Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date.
! Utilizarea unui program de calcul tabular.
! Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator.
! Utilizarea poştei electronice.
! Utilizarea mijloacelor multimedia.
• Biostatistică:
! Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a
datelor dintr-un studiu.
! Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi
redactarea concluziilor.
! Proiectarea unui studiu pe eşantion.
! Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice.
2. Obiective educaţionale.
o Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma
parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
o Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare.
Modulul 3, Anul 1, BIOETICĂ – 2 săpt.
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică :50 ore.
• Tematica lecțiilor conferință:
• Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioetica, domenii prioritare de studiu in
bioetica.
• Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii, influenta credinţelor şi valorilor
personale sau de grup în conturarea conceptelor.
• Relaţia medic – pacient, modele ale relaţiei medic – pacient, dreptatea, echitatea şi accesul
pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
• Relaţia medic – pacient: consimţământul informat, confidenţialitatea, relaţia medic – pacient minor:
acte normative care reglementează relaţia medic – pacient
• Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicaţii
juridice şi deontologice, management.
• Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei., dileme etice în avort, reproducerea
umană asistata medical, donarea reproductivă.
• Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al
embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.
• Etica cercetării pe subiecţi umani, principii etice, coduri de etică şi convenţii internaţionale în
cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul
de interese în cercetarea ştiinţifică.
Tematica activităților practice:
a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – Reglementarea
practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient  prin cazuri practice Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală
curentă Rolul comunicării în relaţia medic – pacient.
Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic – pacient prin cazuri practice.
b. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.
c. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă.
d. Rolul comitetelor de etică din spitale.
e. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea
cadrului noţiunii dc malpraxis. Greşeala medicală din perspectiva sistemului dc malpraxis.
f. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii,
finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică, cercetarea pe subiecţi umani.
g. Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină,probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicală: eutanasia şi suicidul asistat; îngrijirile paliative.
h. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane.
! Obiective educaţionale.
o Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.
! Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma
parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
o O atitudine a medicului specialist de igienă în conformitate cu etica profesională.

Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE – 2 luni
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni
Nr. ore practică : 248 ore
1.Tematică lecțiilor conferință:
4.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 2 săptămâni
4.1.1. Tematica lecțiilor conferință
• Introducere în epidemiologie: definiţie, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate
în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control,
etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară şi terţiară);
cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).
• Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire,
utilizare).
• Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii
relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii); studii
observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor
(definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate
şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte şi
grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective
(definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare,
aspecte etice).
• Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare).

• Supravegherea epidemiologică: istoric, definiţie, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere
(supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de
supraveghere; analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui
sistem de supraveghere; atributele supravegherii.
4.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ –1,5 luni
4.2.1. Tematica lecțiilor conferință
4.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecţioase – 2 săptămâni
• Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare).
• Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare).
• Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare).
• Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).
• Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea).
• Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase.
• Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria,
tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică,
Haemophilus Influenze B.
• Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella,
toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
• Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
• Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus
hepatitic C.
• Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorială.
• Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
• Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
• Parazitoze.
4.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile – 1 lună
• Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor
netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică,
metabolism şi nutriţie).
• Epidemiologie ocupaţională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).
• Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere,
evaluarea riscului).
4.2.2. Tematica activităţilor practice pentru epidemiologie generală şi specială
i. Sistemul informaţional în bolile transmisibile
ii. Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic
şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
iii. Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi acceptabilităţii diferitelor activităţi
epidemiologice, de profilaxie şi combatere: metodologia triajului epidemiologic
profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din
sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia
supravegherii active a purtătorilor de germeni.
iv. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de
produse biologice şi de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea
măsurilor antiepidemice şi privind căile de transmitere.
v. Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor
DDD: tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie – activitatea şi tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizării); tehnici şi
metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv,artropode, vectori cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor; tehnici şi
metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv,rozătoare, cu importanţă epidemiologică, biologică şi ecologia lor.
vi. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară şi definitivă; măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.
vii. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei –imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă.
viii. Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje).
ix. Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase.
x. Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţi naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism.
xi. Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile netransmisibile.
• Obiective educaţionale.
o Deprinderea elementelor de analiză epidemiologică în cadrul studiilor populaționale.
o Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.
o Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a populaţiei.
o Elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase.
o Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii
neaşteptate (calamităţi naturale şi mişcare migraţională nereglementată) şi bioterorism
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma
parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
• Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase.
• Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile,
epidemiologie ocupaţională și epidemiologia de mediu.
Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE – 4 luni
Nr. ore curs: 64 ore/4 ore/săptămână/ 16 săptămâni
Nr. ore practică : 248 ore

1. Tematică lecțiilor conferință:
5.1. Etiologia bolilor infectioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziti.
1. Diagnosticul bolilor infectioase:
a. Diagnostic pozitiv
” Date epidemiologice
” Date clinice
” Date de laborator.
b. Diagnostic diferential (în functie de patologie).
2. Tratamentul antimicrobian:
a. Antibiotice si chimioterapice: clasificarea si descrierea principalelor antibiotice si
chimioterapice; mecanisme de actiune ale substantelor antimicrobiene; farmacocinetica
antibioticelor si chimioterapicelor, rezistenta microbiana la antibiotice.
3. Infectii ale cailor respiratorii superioare:
• Guturaiul
• Angine
• Epiglotita
• Laringita acuta
• Laringo-traheobronsita acuta
• Otita externa si medie
• Sinuzite
4. Infectii ale cailor respiratorii inferioare:
• Bronsite acute, bronsite cronice acutizate
• Bronsiolita
• Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp.,
Coxiella burnetti, Legionella spp.)
• Abcesul pulmonar
• Pleurezii.
5. Infectii cardio–vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infectii intravasculare
(tromboflebite septice, endarterite), Infectii pe valve prostetice.
6. Infectii ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infectioase, postinfectioase, postvaccinale. Mielite, nevrite. Abces cerebral. Infectii de
șunt LCR
7. Infectii cutanate si de parti moi: Celulite si infectii ale tesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet
etc. Miozite, fasceite. Infectiile plagilor, arsurilor.
8. Infectii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizata si generalizata Limfangite
9. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza,
diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea
calatorilor. Diarei invazive (inflamatorii). Diarei post-antibiotice.Toxiinfectii alimentare. Boala
Whipple.
10. Infectii intraabdominale. Peritonite. Supurații intraabdominale localizate. Abcese parenchimatoase.
Infectii ale cailor biliare: colecistite, angiocolite.
11. Hepatite virale acute si cronice.
12. Infectii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
13. Infectii osteo -articulare: Infectii ale articulatiilor native. Infectii ale protezelor osoase si articulare.
Osteomielita
14. Infectii cu transmitere sexuala (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes
simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benigna, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.).
15. Boli eruptive virale:
• Rujeola
13
• Rubeola
• Infectii cu virusul varicelo – zosterian
• Roseola infantum
• Megaleritemul epidemic
16. Infectii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infectioasa, HHV6,7,8).
17. Gripa.
18. Infectia urliana.
19. Difteria.
20. Tusea convulsive.
21. Infectii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
22. Febra tifoida si paratifoida.
23. Dizenteria bacteriana.
24. Holera.
25. Trichineloza.
26. Botulism.
27. Antrax.
28. Tetanos.
29. Gangrena gazoasa.
30. Bruceloza.
31. Listerioza.
32. Tularemia. Pateureloze.Erlichioze.
33. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurenta.
34. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
35. Erizipeloid Rosenbach.
36. Boala ghearelor de pisica.
37. Febra muscaturii de sobolan.
38. Infectia cu HIV.
39. Infectii în sarcina si lehuzie
40. Infectii asociate ingrijilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat si prin
dispozitive intravasculare percutanate, infectii transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de
organe
41. Medicina de calatorie.
42. Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc.
43. Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoasterea precoce,
epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni).
5.2. Tematica activitaților practice
1. Interpretarea leucogramei: 50
2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secretii purulente etc): 30,
3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30,
4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30,
5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 30
6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutica): 30,
7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutica): 30
8. Punctia rahidiana: 10,
9. Interpretarea rezultatelor examinarilor din LCR: 10,
10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice: 30,
11. Interpretarea urmatoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de
coagulare) (50), renale (50).
14
2..Obiective educaţionale.
o Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment.
o Medicina de calatorie.
o Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc.
o Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
• Posibilitatea de diagnostic si stabilirea planul de investigatie al unei infectii precum și indicatia de
investigatie speciala a unei infectii. Medicul trebue sa poata interpreta examenele biologice privind
infectiile.
Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALE
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni
Nr. ore practică : 248 ore.
1. Tematică lecțiilor conferință:
o Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale.
Tulburări produse de căldură.
o Holera.
o Pesta.
o Lepra.
o Treponematoze tropicale.
o Trahomul
o Arboviroze. Febra galbenă. Denga.
o Febra hemoragică Ebola.
o Boala Marburg.
o Febra de Lassa
o Amibiaza.
o Malaria.
o Leishmaniaza.
o Tripanosomiaza.
o Filariaza.
o Schistostomiaza.
Tematica activităților practice:
” Examinare frotiuri de sange periferic (10)
” Examinare coproparazitologică (10)
” Examinare parazitologică alte produse patologice (biopsie, etc) (10)
” Consult pacienti cu boli tropicale.
2..Obiective educaţionale.
o Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor
climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de
climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei.

Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALE
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni
Nr. ore practică : 54 ore.
1.Tematica lecțiilor conferință:
• Bolile profesionale:
• definitie
• criterii de diagnostic
• anamneza profesionala
• metode de prevenirea bolilor profesionale.
• Semnalarea si declararea bolilor profesionale: principii, pasi.
• Starea de sănătate a populaţiei angajate: factori care o influenţează, factori de risc
profesional.
• Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare
• Legislatia naționala și europeana de medicina muncii.
Tematica activităţilor practice
• Efectuarea anamnezei profesionale in vederea identificarii riscului de boala
profesionala;
• Identificarea locurilor de munca si a profesiunilor expuse la agenți etiologici
profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenti
chimici, radiatii ionizante si neionizante la un loc de munca, agenti biologici)
• Etapele de diagnostic de profesionalitate, rolul medicului de medicina muncii.
• Semnalarea bolii profesionale.
• Aplicatii practice in conformitate cu legislatia nationala si europeana de medicina muncii.
• Prezentare cazuri clinice.
2..Obiective educaţionale.
o Efectuarea anamnezei profesionale in vederea identificarii riscului de boala profesionala.
o Starea de sănătate a populaţiei angajate: factori care o influenţează, factori de risc profesional.
o Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare.
o Identificarea locurilor de munca si a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot
determina boli profesionale.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației active.
Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/ 4 săptămâni
Nr. ore practică : 54 ore.
1.Tematica lecțiilor conferință:
• Introducere în medicina muncii: definiţie, atribuţiile serviciului de medicina muncii.
• Riscul profesional.
• Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularităţile efortului fizic şi psihic în
funcţie de sex, vârstă şi stare fiziologică.
• Noţiuni de toxicologie profesională.

• Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecţioase, direct sau
indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.
• Stresul profesional.
• Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele
de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislatia privind valorile limita de expunere la
noxe in mediul profesional si domeniul de aplicare, legislatia privind valorile limita de expunere
biologica in mediul profesional si domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul
informaţional în domeniu.
• Patologia profesională declarată şi cea nedepistată – influenţe asupra morbidităţii generale.
• Patologia profesională cu latenţă mare: rolul colaborării diferitelor instituţii în profilaxie şi control.
• Activitati si atributii specifice in activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor
igienico-sanitare, colaborarea medicului de igiena si a medicului medicina muncii în evaluarea
expunerii profesionale și neprofesionale la radiatii ionizante (rolul si atributiile laboratoarelor de
igiena radiatiilor în relație cu activitatea de supraveghere a lucrătorilor).
• Legislație:Legea nr. 111 din 1996, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare,
republicată în 1998 şi revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate
prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al preşedintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr.85/2003,
Radiation Protection Nr.160 (publicat in 2009), contine noile recomandari tehnice ale Uniunii
Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiatia externa, in baza ICRP
103, si inlocuieste Radiation Protection No.73 (din 1994).
Tematica activităţilor practice
xii. Formularele de semnalizare şi declarare a bolilor profesionale.
xiii. Analiza morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.
xiv. Măsuri de protecţia muncii, depistarea şi declararea bolilor profesionale şi a
accidentelor în unităţile medico-sanitare.
2..Obiective educaţionale.
o Riscul professional.
o Noţiuni de toxicologie profesională.
o Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecţioase.
o Stresul professional.
o Activitati si atributii specifice in activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor
igienico-sanitare ale acestora.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare
boli profesionale – legislatia privind valorile limita de expunere la noxe in mediul profesional si
domeniul de aplicare.
Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI – 10 luni- 43 săptămâni
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 36 săptămâni
Nr. ore practică : 1088 ore.
17
1.Tematica lecțiilor conferință:
• Rolul factorilor de mediu in etiologia imbolnavirilor umane. Fenomene patologice legate de
expunerea la factori de risc din mediu: patologia infectioase si parazitara, patologia
sistemului nervos, tulburari neuro – comportamentale, patologia aparatului respirator,
patologia cardio – vasculara, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia
hepatica, patologia renala si a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburari
ale functiei glandelor endocrine, tulburari imunologice, inclusiv alergice, tulburari ale
reproducerii si dezvoltarii umane, rolul factorilor de mediu in producerea cancerului uman.
• Promovarea comportamentelor sanatoase pentru un mediu sanatos. Prevenirea
imbolnavirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi si promovarea sanatatii
prin masuri de ordin social si prin modificarea comportamentelor nesanatoase.
• Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul
riscului, comunicarea riscului.
• Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care
pot afecta sănătatea (naturale şi antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psihosociale), căi de expunere, efecte asupra sănătăţii. Principii şi metode de evaluare a riscului
(identificarea pericolului, evaluarea relaţiei doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea
riscului).
• Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme,
compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea
alternativelor, implicarea participanţilor la procesul de luare a deciziilor.
• Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor
comunicării, implicarea comunităţii, parteneriat cu liderii comunităţii şi cu alte instituţii,
elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
• Strategii de prevenire si control in sanatate. Evaluarea strategica a riscului si planificare:
riscuri evaluate cantitativ si calitativ pentru o comunitate data, compararea riscurilor (criterii,
scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (citerii si tehnici). Sistemul geografic de
informatii de mediu si sanatate;
• Toxicologie de mediu: principii generale; absorbţie, distribuţie, excreţie, bio- transformare;
efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice.
• Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse
de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra
stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Masuri de
prevenire si combatere. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de
calitate a aerului atmosferic.
• Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de
acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii
umane.
• Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de
acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane, măsuri de prevenire şi de
combatere a efectelor nocive.
• Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea
umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra
stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
• Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire;
caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
• Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de
apreciere a eficienţei tratării apei.
• Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere.

• Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică infecţioasă. Măsuri de
prevenire şi combatere.
• Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi
combatere a efectelor nocive.
• Deșeuri: surse, clasificări, compoziţia chimică şi biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri
de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
• Controlul produselor cosmetice.
• Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare. Conceptul de „oraş sănătos”.
Particularitati socio-economice ale mediului rural in relatie cu starea de sanatate a populatiei.
• Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului
de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului,
iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi
accidentelor din spaţiul de locuit; măsuri de prevenire şi control.
• Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sanatate, control
• Mediul ocupaţional medico-sanitar în relaţie cu sănătatea umană.
• Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi
combatere a efectelor nocive.
• Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra
aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
• Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane:
reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea
biodiversităţii speciilor, despăduririle, deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor
periculoase.
Tematica activităţilor practice
• Instrumente si metode specifice de prevenire si combatere a riscurilor din mediu, planuri de
urgenta si interventie precoce in catastrofe si accidente
• Prezentare generala a elaborarii si aplicarii legislatiei sanitara si de mediu
• Legislația Națională și Europenă: Constitutia Romaniei, Legea 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător, Legea protectiei mediului 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind
asistenta de sanatate publica 100/1998 înlocuită cu legea nr.95/2006, Legea 211/2011
privind regimul deșeurilor, Directiva 91/676/CEE transpusa si aprobata prin HG nr.964/2000
prevede Planul de actiune pentru protectia apelor fata de acest risc de poluare cu
nitrați,Directiva CEE 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei
nr.458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr.311/ 2004 privind completarea și
modificarea Legii apei; HG nr 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară.
Directiva (UE) 2015/1787 a comisiei/din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III
la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman,
Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare
sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor
chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10
din Legea nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată., Ordinul ministrului
sănătății nr 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul
de viata al populatiei, HG nr.1260/2012 – pentru modificarea si completarea HG.nr.
321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr.
1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice.
• Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de
determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.

• Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri
de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
• Acte normative in domeniul aerului atmosferic si standarde cu caracter tehnic.
• Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală). Recoltarea
probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei.
Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
• Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei.
• Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă.
• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă.
• Acte normative in domeniul apei si standarde cu caracter tehnic.
• Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a
poluării solului poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea şi discutarea
rezultatelor.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea solului.
• Acte normative in domeniul solului si standarde cu caracter tehnic.
• Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară).
• Acte normative in domeniul locuintei si standarde cu caracter tehnic
• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
• Acte normative in domeniul zgomotului si standarde cu caracter tehnic
• Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante.
• Acte normative in domeniul radiatiilor si standarde cu caracter ethnic.
• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupaţional medico-sanitar.
• Acte normative in domeniul medico-sanitar si standarde cu caracter tehnic
• Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o comunitate cu poluare
industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau
catastrofe.
• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situaţie dată.
• Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.
2..Obiective educaţionale.
o Cunoașterea modalităților de monitorizare a niveleleor de poluanți din aer, apă de băut,
recreațională sau uzată, sol, habitat.
o Evaluarea riscurilor pe sănătate, în expunere acută și cronică, datorită impactului poluării factorilor
de mediu.
o Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în
expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
o Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii
o Deșeurile menajere – riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
o Controlul produselor cosmetice.
o Aşezările urbane şi efectele asupra sănătăţii date de urbanizare.
o Particularitati socio-economice ale mediului rural in relatie cu starea de sanatate a populatiei.
o Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau
interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață.

o Supravegherea stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, apei, a solului, în expunerea la
radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
o Alcătuirea planului de intervenţie operativă în cazul unei calamităţi sau catastrophe, accidentele
industriale şi nucleare impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de
gestionare a acestor crize.
o Evaluarea poluării interioare și a impactului pe sănătatea omului.
Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/ 8 săptămâni
Nr. ore practică : 248 ore
1.Tematică lecțiilor conferință:
o Norme de igiena privind amenajarea si functionarea unui spital: structura functionala, amplasare
spatii, circuite functionale, Riscuri asociate nerespectarii circuitelor functionale si neasigurarii
spatiilor adecvate profilului spitalului.
o Aprovizionarea cu apa potabila a unui spital. Metodologia de supraveghere si controlul calitatii
microbiologice a apei potabile.
o Deseurile rezultate din activitatea medicala: colectare, transport, neutralizare. Riscuri
epidemiologice in relatie cu deseurile rezultate din activitatea medicala.
o Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectarii conditiilor
igienice de evacuare.
o Siguranta alimentului. Riscuri microbiologice asociate prepararii si distributiei hranei.
o Curatenia si dezinfectia. Metode de curatenie si dezinfectie. Substante biocide. Evaluarea eficientei
curateniei si dezinfectiei. Riscuri microbiologice asociate nerespectarii protocoalelor de curatenie si
dezinfectie.
o Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora.
o Igiena mainilor – masura cheie in prevenirea infectiilor nosocomiale. Programe de igiena mainilor.
o Combaterea vectorilor. Metode de dezinsectie si deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor.
Tematica activităţilor practice
1. Cadrul legislativ national privind:
– organizarea si functionarea unui spital;
– curatenia si dezinfectia
– apa potabila
– deseurile rezultate din activitatea medicala si apele reziduale
– siguranta alimentului-riscuri microbiologice2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infectiilor nosocomiale in relatie cu mediul spitalicesc:
– curatenia si dezinfectia spatiilor destinate serviciilor medicale
– curatenia si dezinfectia blocului alimentar
– managementul sigurantei alimentului
– dezinsectia si deratizarea
– gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
– igienizarea rezervorului de apa potabila
– monitorizarea compliantei cu igiena mainilor
– asigurarea circuitelor pentru pacienti, alimente, deseuri, lenjerie curate/murdara.
3. Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infectiilor asociate ingrijirilor medicale
(planul de autocontrol) :
– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafete, aeromicroflora, maini.
– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafete, maini, echipament de protectie
personal.
– prelevare probe apa potabila pentru evaluarea calitatii microbiologice

4. Elaborarea planului de management al sigurantei alimentului in blocul alimentar – HACCP – analiza
riscurilor prin puncte critice de control.
2..Obiective educaţionale.
o Cunoașterea componentelor structurale si functionale ale unui spital, cerintele de igiena privind
aprovizionarea cu apa potabila, evacuarea apelor reziduale si a deseurilor rezultate din activitatea
medicala, cunoașterea și evaluarea metodele de curatenie si dezinfectie, modalitățile de combatere a
vectorilor: dezinsecție-deratizare.
o Cunoașterea principiile sigurantei alimentului.
o Cunoașterea modalitațile de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare
implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor.
o Cunoașterea cerințelor de igienă pentru amenajarea și funcționarea blocului alimentar, precum și
modalitățile de prevenire a riscurilor de contaminare a alimentelor.
o Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate
îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc
o Cunoașterea structurii planului de autocontrol și să prezinte metodele de prelevare probe
microbiologice din spital (suprafete, aeromicroflora, maini), bloc alimentar (suprafete, maini,
echipament de protectie personal) și apa potabila.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Să se cunoasca cerintele legale privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in
vederea autorizarii sanitare.
o Sa se stie a se elabora un plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infectiile
asociate ingrijirilor medicale.
o Sa se stie a se elabora plan de autocontrol pentru a evalua eficienta masurilor de igienă
implementate.
o Sa se stie a se stabili punctele critice de control in procesul de preparare a hranei.
o Să se evalueze eficienta programului de igiena mainilor.
Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10 luni ( 43
săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 36 săptămâni
Nr. ore practică : 1088 ore.
1.Tematica lecțiilor conferință:
• Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre
alimentaţie–nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.
• Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la
alimente la nutrimente, şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi
micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat).
• Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia
protein-calorică, anemii nutriţionale.
• Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate,
dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.
22
• Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie,
determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului
alimentar.
• Aspecte populaţionale în relaţie cu alimentaţia: tipuri de diete.
• Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutriţional, Screening-ul nutriţional,
Evaluarea nutriţională, Examinarea fizică- starea de nutriţie, Interacţiunea dintre
medicamente şi alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
• Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
• Calitatea nutriţională a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă;
legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice
şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi
valoarea nutritivă, cantităţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele
consumului neadecvat.
• Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum
de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide,
metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curăţare şi dezinfecţie, micotoxine,
biotoxine marine, etc.) şi neconvenţionali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor si masuri de profilaxie.
• Degradarea şi alterarea alimentelor;
• Principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra calității nutritiva a alimentelor şi riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;
• Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerinte privind materialele in contact cu alimentul.
• Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relaţia cu starea de sănătate.
• Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor şi relaţia cu starea de sănătate.
• Principii de gastrotehnie.
• Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente.
• Igiena unităţilor cu profil alimentar.
Tematica activităţilor practice
• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor
alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru
examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
• Legislatia europeana si nationala in domeniul sigurantei alimentelor si igienei unitatilor
alimentare.
• Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare. Principii de
evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de
control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al
sigurantei alimentului: ISO 22000:2005
• Controlul pe piata al alimentelor cu risc pentru sanatatea populatiei. Sistemul rapid de alerta
pentru alimente si furaje.
• Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
• Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete
alimentare.
• Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult,vârstnic, femeie gravidă, sportiv.

• Principii generale de dietoterapie.
• Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren:
politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren
(şcoală, colectivităţi locale, parteneriat public/privat).
• Metodologii si strategii de supraveghere a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii
de risc alimentar.
2..Obiective educaţionale.
o Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și
cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și
factorii care influențrază cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de
dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre.
o Prezentarea rolului macro și micronutrienților în organism, necesarul în funcție de vârstă și
patologie, principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului
neadecvat.
o Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiolgică a alimentelor, surse de
contaminare. bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.
o Descrierea modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos.
o Metodele de apreciere a aportului alimentar.
o Valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele
consumului neadecvat.
3.Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma
parcurgerii şi promovării modulelor de pregătire).
o Identificarea necesarul de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și consecințele
consumului neadecvat.
o Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce
poate fi indusă.
o Evaluarea statusul nutrițional în diferite grupuri populaționale.
Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni ( 43 săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/ 40 săptămâni
Nr. ore practică : 1228 ore

1.Tematica lecțiilor conferință:
• Obiectul, importanta si orientarea actuala a igienei copiilor si tinerilor Particularitatile raspunsului
organismului copilului la actiunea factorilor de mediu.
• Caracteristicile generale ale procesului dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor, adolescentilor si
tinerilor. Dinamica si modificarile in timp ale dezvoltarii umane la nivelul colectivitatii; acceleraţia
creşterii sau tendinţa seculară
• Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale
dezvoltării si maturizarii organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;
• Dezvoltarea fizică, notiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali,
dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor pe grupe de varsta:
anteprescolar, prescolar,scolar , adolescent;
• Caracteristici evolutive somatice in perioada pubertara;
• Prevenirea tulburarilor de crestere a copiilor si adolescentilor.
• Dezvoltarea neuropsihica: legile si factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia; etapele
dezvoltarii neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;
• Particularitatile evolutive ale dezvoltarii neuropsihice ale copiilor si adolescentilor pe grupe de
vârstă;
• Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală, condiţionare reciprocă, factorii care
influenteaza activitatea scolara, randamentul la învațătura; eşecul şcolar, dezadaptarea şcolară,
tulburările de învăţare; problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale,
comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului
supradotat.
• Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi,
de studenţi. Comportamente deviante in adolescenta. Măsuri de prevenire si combatere.
• Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0
– 3 ani): particularităţi igienice pe grupe de vârstă, jocurile şi jucăriile, creşterea rezistenţei
nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate si odihna din creşele de copii.
• Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preşcolari (3 – 7
ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi activitate fizică, odihna şi somnul,
deprinderea de a munci, programul de activitate si odihna din grădiniţele de copii.
• Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi şi studenţi:
capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viata si activitate
din şcoli şi facultăţi; orarul şcolar, reuşita şcolară, orientarea şcolară şi profesională, creşterea
rezistenţei nespecifice prin călirea organismului şi educatie fizică si sport, odihna şi somnul.
• Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc pentru sanatate în colectivităţile de copii,
adolescenţi şi tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi
alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente şi
distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de
prevenire şi combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic şi psihic.
• Cerinţe igienico-sanitare privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor,adolescenţilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clădirii,
dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi
materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă.
• Rolul alimentaţiei in procesul de crestere si dezvoltare si in optimizarea starii de sanatate a copiilor si adolescentilor (sursele necesarul si ratia de nutrienti pe grupe de varsta). Prevenirea tulburarilor de nutritie la copii si adolescenti.
• Acte normative si standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creşe,
leagăne de copii, grădiniţe, şcoli, universităţi.
• Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: factori
de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminaţi în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvenţă crescută.
• Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri: boli
cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa măsurilor
medicale în morbiditatea cronică.
• Acte normative si standarde cu caracter tehnic privind asistenta medicala in unitatile publice si private pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor adolescentilor si tinerilor.

Tematica activităţilor practice
• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile. Analiza si
interpretarea datelor de dezvoltare fizica la nivel individual si colectiv pentru depistarea tulburarilor
de crestere si nutritie. Organizarea si desfasurarea examenelor medicale periodice si de bilant in unitatile de învațământ.
• Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare,psihodiagnoză.
• Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi.
Aprecierea reuşitei şcolare.
• Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională. Fișa de caracterizare psihopedagogica si medico-psihologica pentru orientarea scolara si profesională.
• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburarilor de adaptare școlara.
• Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta
alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie.
• Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii, adolescenţi şi tineri. Fișa
cresei, gradiniței, scolii.
• Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii,
adolescenţi şi tineri.
• Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu
factorii din mediul de viata si activitate (actiuni asupra determinantilor sanatatii pentru prevenirea
bolilor).
• Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate in scoli.
• Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară.

2.Obiective educaţionale.
o Cunoașterea caracteristicilor și modalităților de apreciere a dezvoltării fizică și neuro-psihice a
copiilor și tinerilor.
o Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii, adolescenţi şi tineri.
o Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu
factorii din mediul de viata si activitate.
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulelor de pregătire).
o Acțiuni de promovare a sănătății și educație pentru sănătate în unitățile de copii.
o Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivităţile de copii, adolescenţi şi tineri.
o Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc pentru sanatate în colectivităţile de copii,adolescenţi şi tineri.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:
1. Insusirea cunostintelor detaliate si aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă
cu scopul de a avea pregatirea necesara exercitarii profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu
toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara
noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în  curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi
Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind înfluența factorilor de mediu ce pot induce o patologie
foarte diversă.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă,
aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomor asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce
trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind nutrienții, componentele echilibrului energetic,
dezechilibru acestuia și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre, rolul macro și
micronutrienților în organism, care sunt nevoile de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și în
diferite situații patologice, care sunt principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și
efectele consumului neadecvat.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar,
modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului
alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și
efectele consumului neadecvat.
o Să prezinte riscurile de contaminare chimică și microbiolgică a alimentelor, bolile ce pot să apară
prin consum de alimente contaminate.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltarii fizice
si neuropsihice a copiilor, adolescentilor si tinerilor.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și tinerilor.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind programul de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli
şi universităţI, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la
copii.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind aprecierea condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de
copii, adolescenţi şi tineri.
o Dobandirea de cunostinte teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sanatate a
copiilor adolescentilor in relatie cu factorii din mediul de viata si activitate/
o Dobandirea de cunostinte teoretice si practice privind inteferentele elementelor specifice igienei cu
patologia apartinand oricarei alte specialitati medicale, in mod deosebit din domeniul bolilor
infecțioase, bolilor tropicale, bolilor profesionale și a medicinei muncii.
o Dezvoltarea capacitatii medicului specialist igienist de a participa corect si activ in echipe medicale
multidisciplinare.

REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
o Medicul specialist de igienă trebuie sa faca dovada ca si-a insusit obiectivele educationale de mai
sus, la nivelul exigentelor medicale si deontologice specifice standardelor.
Examenul de medic specialist:
27
Probe de evaluare, specifice programului:
– probă scrisă ………………………….. .DA
– examen clinic …………………………….NU
– probă de abilităţI……………….. ………..DA
– probă pe casetă video…………………….NU
– probă operatorie……………………………NU
– dizertaţie ……………………………………..NU

TEMATICA DE EXAMEN
1. PROBA SCRISĂ:
1.Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici si influenta lor asupra sanatatii, poluarea aerului
atmosferic (surse de poluare, natura agentilor poluanti, efectele poluarii aerului atmosferic asupra starii
de sanatate, riscuri generate de principalii poluanti si evaluarea lor, monitorizarea poluarii aerului si a
expunerii umane, criterii de calitate a aerului).
2.Igiena apei: apa potabila (nevoile de apa ale individului si colectivitatilor, mod de acoperire, surse de
apa, aprecierea calitatii surselor; compozitia minerala si relatia cu sanatatea; poluarea chimica si
microbiologica a apei potabile, efectele asupra sanatatii, boli transmise prin apa, epidemiile hidrice;
criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafata
si subterane: riscuri pentru sanatate si criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate;
indepartarea apelor uzate: riscuri pentru sanatate date de indepartarea incorecta a apelor uzate, evaluarea
riscurilor.
3.Igiena solului: relatia intre sol si sanatatea umana; endemiile biogeochimice; poluarea chimica si
biologica a solului, efectele asupra starii de sanatate.
4.Deseurile solide si periculoase: surse, clasificari, compozitie fizica, chimica si biologica; riscuri pentru
sanatate generate de indepartarea incorecta a deseurilor solide si peiculoase.
5.Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.
6.Igiena habitatului. Asezarile urbane: efectele asupra sanatatii date de urbanizare; spatiul locuit si relatia
cu sanatatea umana: conditiile fundamentale ale igienei spatiului locuit, efectele asupra sanatatii generate
de conditiile de locuit si facilitatile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitarii fiziologice
(ambianta termica, vicierea aerului interior, iluminatul natural si artificial, zgomotul), prevenirea
infectiilor, intoxicatiilor si accidentelor.
7.Igiena radiatiilor: radiatii neionizante (radiofrecvente, infrarosii, luminoase, ultraviolete), surse, relatii
cu sanatatea umana, masuri de prevenire si combatere a efectelor nocive asupra sanatatii; radiatii
ionizante: iradierea naturala si natural modificata tehnologic, efectele asupra sanatatii, iradierea
antropica, surse de radiatii ionizante, metode de evaluare a expunerii si de monitorizare a contaminarii
mediului, efectele asupra sanatatii (mecanism de actiune, efecte stocastice si deterministice); masuri de
prevenire si combatere a expunerii umane.
8.Trebuintele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compozitia si clasificarea
proteinelor, rol in nutritie, necesarul de proteine si aminoacizi pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale si secundare de proteine);
necesarul de lipide (compozitia si clasificarea lipidelor, rol in nutritie, necesarul de lipide si acizi grasi pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de
alimentare principale si secundare de lipide); necesarul de glucide (compozitia si clasificarea glucidelor,rol in nutritie, necesarul de glucide digerabile si nedigerabile pentru diferite grupe de populatie, efectele
consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale si secundare de glucide).
9.Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier,cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre micro- si macroelemente se vor prezenta: rol in nutritie, necesarul pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
10. Necesarul de vitamin: vitamin liposolubile (A,D,E,K) și hidrosolubile (vitamina B1,B2,B6,B12,PP, acid
folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substante cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) – pentru fiecare dintre vitamine se
vor prezenta: rol in nutritie, necesarul pentru diferite grupe de populatie, efectele consumului neadecvat– insuficient sau exagerat, surse alimentare principale si secundare.
11.Valoarea nutritiva si igiena alimentelor. Gruparea alimentelor in functie de provenienta si de valoarea
nutritiva din oua; derivate cerealiere si leguminoase uscate; legume, fructe si preparate din legume si
fructe; grasimi alimentare; produse zaharoase; bauturi nealcoolice; bauturi alcoolice – pentru fiecare
grupa de alimente se vor prezenta: modul de obtinere si formele sub care se comercializeaza si se consuma; compozitia si valoarea nutritiva; cantitati recomandate pentru diferite categorii de populatie;
efecte nutritionale si digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat.
12.Conditii de igiena ce trebuiesc respectate in producerea, depozitarea, transportul, comercializarea si consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice si parazitare transmise prin alimentele
respective.
13. Riscuri de contaminare chimica cu poluanti si aditivi in comercializarea si consumul produselor alimentare, masurile de profilaxie.
14. Principii si metode de conservare a alimentelor: mecanisme de conditii de alterare si insalubrizare a
alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere,
coacere, prajire, sterilizare) si a temperaturilor scazute (refrigerare, congelare); conservarea prin
reducerea cantitatii de apa: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sarare, zaharare, afumare;
conservarea prin folosirea de substante chimice; conservarea prin folosirea radiatiilor ionizante.
15.Aditivi alimentari, clasificare: conservanti (antiseptici, antibiotici, antioxidanti), organoleptizanti
(coloranti, aromatizanti, emulsionati, stabilizatori, agenti de ingrosare, indulcitori sintetici, etc.); efecte
asupra alimentelor si consumatorilor.
16. Poluarea chimica a alimentelor: clasificarea poluantilor chimici; reziduuri de pesticide; metale cu
potential nociv: plumb, mercuri, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine;
nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotati, azotiti; elemente radioactive si alti poluanti
chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru
fiecare grupa de substante chimice se vor prezenta: sursele si modalitatile de poluare, efecte asupra
consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice).
17.Toxiinfectiile alimentare. Toxiinfectiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi
enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum si Cl. Perfringens), Yersinia
29
enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse
si modalitati de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; masuri de profilaxie.
18. Igiena unitatilor cu profil alimentar: unitati de productie, depozitare, desfacere, consum public si
colectiv.
19. Boli de nutritie. Etiopatogenia bolilor de nutritie: boli prin hiperconsum alimentar sau consum
dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza si complicatiile sale, diabetul zaharat,
hiperuricemiile, guta, litiaza biliara.
20.Boli carentiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carenta in vitamina A, carenta in vitamina
D), carenta in elemente minerale, malnutritia calorico-proteica, anemii nutritionale.
21.Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutriţional, Screening-ul nutriţional, Evaluarea
nutriţională, Examinarea fizică- starea de nutriţie, Interacţiunea dintre medicamente şi alimente,
Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
22. Metode de intervenție comunitară : Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității,
nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și
adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și
regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
23.Caracteristici generale ale procesului dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor si tinerilor.
Modificarile in timp ale dezvoltarii fizice si psihice umane. Aprecierea cresterii si dezvoltarii copiilor si
tinerilor la nivelul asistentei primare. Dinamica dezvoltarii neuropsihice la copii si tineri, caracteristicile
si etapele acestui proces. Legile cresterii si dezvoltarii.
24.Factori ai mediului intern care influenteaza dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern,
factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos.
25.Criterii de evaluare a dezvoltarii copiilor si tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a
organismului aflat in perioada de evolutie. Criterii pentru examinarea psihologica a copiilor si
adolescentilor. Stabilirea diagnosticului dezvoltarii fizice si neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.
26. Igiena copiilor de varsta mica (0-3 ani). Dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor 0-3 ani.
Alimentatia in perioada primului an de viata in relatia cu dezvoltarea fizica si neuropsihica a copilului.
Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0-3 ani. Construirea, amenajarea si functionarea
creselor. Structura si continutul regimului educativ in cresa, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de invatare.
27.Igiena copilului prescolar. Dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor prescolari. Supravegherea
alimentatiei copilului in gradinite. Igiena procesului instructiv-educativ in gradinite. Igiena gradinitei de
copii: constructie, amenajare, circuite functionale. Principii de organizare a regimului zilnic si a
educatiei fizice in colectivitatile de prescolari.
28. Igiena copiilor de varsta scolara. Dezvoltarea fizica si neuropsihica a scolarilor. Problematica
instruirii si educarii copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice si de intelect).
Copilul cu posibilitati superioare, problematica instruirii si educarii lui. Factorii si bazele neurodinamice
ale invatarii. Invatarea si reusita scolara. Norme pentru durata activitatii scolare (durata pregatirii
30
lectiilor de acasa, durata lectiilor in clasa), norme pentru durata odihnei.
29.Probleme medicale ale adolescentului: cresterea si dezvoltarea pubertara, aspecte ale patologiei
specifice adolescentului. Tulburarile de comportament, absenteismul si demisia scolara la adolescenti.
Probleme medicale ale orientarii scolare si profesionale.
30.Igiena institutiilor scolare si universitare. Notiuni de ergonomie scolara.
31.Evaluarea riscului pentru sanatate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta
sanatatea; pericol si risc: definitii, tipuri de pericole si riscuri pentru sanatate; pericole chimice:
clasificare, cai de expunere, metabolizarea si soarta in organism, cai de eliminare, tipuri de efecte pe
sanatate; pericole fizice: clasificare, zgomot si vibratii, radiatii ionizante, radiatii neionizante, ambianta
termica; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor si societatii, grupuri vulnerabile,
accidente de trafic, accidente casnice și recreationale; pericole psihosociale si comportamentale:
clasificare, efecte asupra sanatatii.
32.Principii si metode utilizate in evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relatiei dozaraspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativa si cantitativa a riscului); metode
epidemiologice si biostatice (concepte de baza, proiectarea si implementarea studiilor, analiza cantitativa
a datelor); toxicologie si metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbtia, distributia,
excretia si biotransformarea; efecte cancerigene, genetice si legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe
sau sisteme; efectele principalilor agenti toxici; toxicologia mediului).
33.Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde si norme, compararea riscului
estimat actual cu estimari anterioare, prevenirea si tinerea sub control a expunerii, stabilirea
alternativelor, implicarea tuturor participantilor la procesul de luarea deciziilor.
34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicarii,
implicarea comunitatii, parteneriat cu liderii comunitatii si alte institutii, elaborarea mesajelor, evaluarea
comunicarii.
35. Demografie: statica populatiei, miscarea mecanica si naturala a populatiei, metode de standardizare,
metode lexis, tabele de mortalitate, ani potentiali de viata pierduti.
36.Elaborarea, implementarea si evaluarea programelor de sanatate: identificarea nevoilor, stabilirea
prioritatilor, fixarea scopurilor, obiectivelor generale si specifice, determinarea strategiilor, determinarea
activitatilor si resurselor, implementarea programelor de sanatate, evaluarea programelor de sanatate.
37. Norme de igiena privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare
spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectarii circuitelor functionale și neasigurării spațiilor
adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei
potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri
microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri
microbiologice asociate preparării si distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei si dezinfecției.
Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate
prezentei vectorilor.
38. Igiena mâinilor – măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.
40. Bolile profesionale: definitie, criterii de diagnostic, anamneza profesionala, metode de prevenirea
31
bolilor profesionale. Semnalarea si declararea bolilor profesionale: principii pași. Starea de sănătate a
populaţiei angajate: factorii care o influenţează, factorii de risc profesional. Examenul medical la
angajare, examenul medical periodic: modalitati de efectuare. Activitati si atributii specifice in
activitatea de evaluare a locurilor de munca si a conditiilor igienico-sanitare.
41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale – Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina
tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale.
Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga , Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa,
Amibiaza,Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.
42. Etiologia diagnosticul pozitiv și diferențial în bolilor infectioase Infecții ale căilor respiratorii
superioare și inferioare, Infectii cardio–vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților
moi, Infectii ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infectii intraabdominale, Infectii
intraabdominale, Hepatite virale acute si cornice. Infectii ale tractului urinar, Infectii osteo –articulare,
Infectii cu transmitere sexuala. Boli eruptive virale. Infectii cu virusuri herpetice. Gripa.Infectia urliana.
Difteria.Tusea convulsive. Infectii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.Febra tifoida si
paratifoida. Dizenteria bacteriana. Holera. Trichineloza.Botulism. Antrax.Tetanos. Gangrena gazoasa.
Bruceloza. Listerioza.Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurenta.
Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q). Erizipeloid Rosenbach.Boala ghearelor de
pisica. Febra muscaturii de sobolan. Infectia cu HIV.Infectii în sarcina si lehuzie
Infectii asociate ingrijilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv,
cutanat si prin dispozitive intravasculare percutanate, infectii transmise prin sânge/produse de sânge si
grefe de organe. Medicina de calatorie. Boli infectioase emergente: SARS, Gripa aviara etc.
Notiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoasterea precoce,
epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti patogeni).
2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Se interpreteaza si se discuta rezultatele de pe buletinele de analiza pentru:
• Aer atmosferic
• Apa potabila
• Sol
• Poluarea sonora
• Audiometrie
• Ambianta termica
• Iluminatul natural si artificial
• Radioactivitatea naturala si natural modificata tehnologic
• Radiatii ultraviolete
• Vicierea aerului
• Calitatea nutritiva a alimentelor din diferite grupe
• Contaminarea chimica a alimentelor
• Contaminarea microbiologica a alimentelor
• Aditivi alimentari
• Dezvoltarea somatica a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice si
fiziometrice
• Nisip din locul de joaca al gradinitei
• Fisa cresei
• Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafete, aeromicroflora.
• Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafete, prelevare
probe apa potabila pentru evaluarea calitatii microbiologice.
32
• Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protectie al personalului din spital.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
1. Ancheta epidemiologica in epidemia hidrica si toxiinfectia alimentara. .
2. Elaborarea unui program de sanatate intr-o colectivitate data.
3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv.
4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apa, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic si
microbiologic.
5. Metodologia de supraveghere sanitara a calitatii apei potabile.
6. Metodologia de supraveghere a starii de sanatate a unei comunitati in relatie cu apa de
baut.
7. Metodologia de supraveghere a starii de sanatate a unei comunitati in relatie cu poluarea
aerului atmosferic.
8. Metodologia de supraveghere a unei unitati de alimentatie publica si/sau colectiva.
9. Calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriţie.
10. Organizarea si interpretarea unei anchete alimentare intr-o colectivitate.
11. Aprecierea dezvoltarii somatice a unei colectivitati de copii.
12. Organizarea triajului epidemiologic si interpretarea rezultatelor.
13. Controlul conditiilor igienico-sanitare intr-o institutie pentru copii sau tineri.
14. Evaluarea unui program de instruire si educatie a scolarilor.
15. Elaborarea un plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc.
16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementeaza amenajarea si functionarea unui spital
din punct de vedere al conditiilor de igiena.
17. Descrieti metodele de evaluare a eficientei programului de igiena mainilor
18. Care sunt momentele in care trebuie asigurata igiena mainilor in cadrul asistentei
medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei.
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere)
• Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a poluanţilor din aer (gaze iritante,
pulberi, monoxidul de carbon, plumb, banz(a)piren, benzen, azbest).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
• Recoltarea probelor de apă. (potabilă, recreaţională, reziduală).
• Metode de determinare a proprietăţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.
• Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Metode de determinare a clorului rezidual din apă.
• Analiza bacteriologică a apei.
• Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă.
• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă.
• Recoltarea probelor de sol.
• Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea solului.
• Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii
(microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară).
• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
• Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante.
33
• Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare. Elaborarea planului de
masuri privind prevenirea infectiilor nosocomiale in relatie cu mediul spitalicesc: curatenia si
dezinfectia spatiilor destinate serviciilor medicale, curatenia si dezinfectia blocului alimentar,
managementul sigurantei alimentului, dezinsectia si deratizarea, gestionarea deseurilor rezultate
din activitatea medicala, igienizarea rezervorului de apa potabila, monitorizarea compliantei cu
igiena mainilor, asigurarea circuitelor pentru pacienti, alimente, deseuri, lenjerie curate/murdara.
• Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infectiilor asociate ingrijirilor
medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafete,
aeromicroflora, maini, prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafete, maini,
echipament de protectie personal, prelevare probe apa potabila pentru evaluarea calitatii
microbiologice.
• Elaborarea planului de management al sigurantei alimentului in blocul alimentar – HACCP –
analiza riscurilor prin puncte critice de control.
• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupaţional medico-sanitar.
• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor
alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru
examenul de laborator. Metode de determinare.
• Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
• Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete
alimentare.
• Metodologii si strategii de supraveghere a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de
risc alimentar.
• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe
de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile. Analiza si
interpretarea datelor de dezvoltare fizica la nivel individual si colectiv pentru depistarea
tulburarilor de crestere si nutritie. Organizarea si desfasurarea examenelor medicale periodice si
de bilant in unitatile de învațământ.
• Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare,
psihodiagnoză.
• Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi.
Aprecierea reuşitei şcolare.
• Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională Fișa de caracterizare psihopedagogica si medico-psihologica pentru orientarea scolara si profesională.
• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburarilor de adaptare școlara.
• Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta
alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie.
• Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii, adolescenţi şi tineri.
Fișa cresei, gradiniței, scolii.
• Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii,
adolescenţi şi tineri.
• Metodologii si strategii de supraveghere a stării de sanatate a copiilor adolescentilor in relatie cu
factorii din mediul de viata si activitate (actiuni asupra determinantilor sanatatii pentru prevenirea
bolilor).

2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ
2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii
– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit
competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul
profesional.
2.2. Obligaţii
– Etice, deontologice
– Profesionale
Medicul specialist de igienă se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de catre
Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII,

Nume, prenume:
Moldoveanu Anca Maria
Semnatura:

Lasă un răspuns