CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

CADRU GENERAL
Rezidenţiatul în psihiatrie are durata de 5 ani şi constă într-un program format din module de pregătire, atât în psihiatrie generală, cât şi specialităţi conexe.
Scopul rezidenţiatului este dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învăţare se bazează pe cursuri-conferinţă, seminarii,activitate practică şi studiu individual.
Curricula de rezidenţiat în psihiatrie este astfel concepută încât să permită acumularea progresivă a informaţiilor, aplicarea acestora în condiţii practice şi verificarea modului în care sunt utilizate.
Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularităţi privind modul de abordare a pacienţilor, interacţiunea cu diverse instituţii şi organizaţii de profil, condiţiile sociale,implicaţiile legale şi costurile legate de îngrijiri.
Pe lângă noţiunile teoretice şi practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să deţină şi să-şi dezvolte o serie de abilităţi personale legate de învăţare, comunicare,atitudine, raţionament, comportament şi mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor.
Schimbările globale la nivel politic, economic şi social impun o permanentă adaptare la noile cerinţe, fapt care nu se poate materializa fără deţinerea unor cunoştinţe solide de specialitate şi dezvoltarea abilităţilor personale în acest sens.
În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atât ca formă, cât şi ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri şi persoane, de la Ministerul Sănătăţii până la medicul rezident, fiecare cu responsabilităţi clar stabilite. Faţă de situaţia anterioară, prezenta curriculă îşi doreşte să devină mai practică şi
mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor şi sugestiilor primite de la toate părţile implicate.
Coordonatorul de rezidenţiat în psihiatrie are următoarele responsabilităţi:
– aprobă repartizarea rezidenţilor pe stagii şi module de pregătire
– stabileşte programul cursurilor teoretice şi lectorii adecvaţi în funcţie de tematică
– stabileşte programul de activităţi practice al rezidenţilor, în colaborare cu
responsabilii de stagiu şi supervizorii
– analizează activitatea rezidenţilor pe baza evaluărilor şi rapoartelor responsabililor de stagiu şi supervizorilor
– organizează sesiunea de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice la sfârşitul fiecărui an de rezidenţiat
Responsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenţilor în cadrul unui modul de pregătire şi are următoarele responsabilităţi:
– repartizează rezidentul unui supervizor direct
– colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului,în funcţie de nivelul actual de pregătire şi priorităţile curente de învăţare
– colaborează cu coordonatorul de rezidenţiat pentru stabilirea modului de evaluare a activităţii rezidentului în cadrul stagiului respectiv
Supervizorul interacţionează direct cu rezidentul în cadrul activităţii medicale zilnice şi are următoarele responsabilităţi:
– stabileşte activităţile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu
– instruieşte rezidentul cu privire la sarcinile zilnice şi monitorizează nemijlocit activitatea acestuia
– discută cu rezidentul eventualele dificultăţi întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea
– transmite responsabilului de stagiu evaluarea activităţii rezidentului şi
recomandările privind activitatea viitoare a acestuia
Rezidenţii în psihiatrie au următoarele responsabilităţi generale:
– sunt familiarizaţi cu etapele curriculei de pregătire şi conştienţi de
responsabilităţile de învăţare pe care le au
– se comportă de o manieră profesionistă şi nu-şi asumă drepturi sau răspunderi car depăşesc nivelul de competenţă
– participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidenţiat
– participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite
– discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidenţiat (nevoi curente sau speciale de învăţare, atribuţii etc.) şi depun toate diligenţele pentru rezolvarea acesteia
– consemnează în caietul de stagiu activităţile efectuate, conform instrucţiunilor
– au o atitudine pro-activă de învăţare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informaţie (jurnale, reviste, seminarii, conferinţe şi congrese) şi îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătire
Experienţa se bazează pe acumularea cunoştinţelor teoretice şi aplicarea acestora în practică. Interacţiunea directă şi supervizată cu pacienţii, conştientizarea limitelor d competenţă la un moment dat, autoevaluarea obiectivă şi acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentaţi sunt principalele metode de învăţare care au demonstrat eficienţă în formarea profesională de succes.
Observarea activităţilor efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate şi nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului şi anume, învăţarea.

Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode:
– Examene scrise: evaluează cunoştinţele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite
– Observarea şi notarea diferitelor activităţi practice specifice: evaluează
cunoştinţele practice, modul de aplicare a cunoştinţelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situaţii, comportamentul general în mediul de lucru
– Discuţia rezultatelor teoretice şi practice cu elaborarea de recomandări individuale:
evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe
– Feedback de la pacienţi şi colegi: facilitează comunicarea şi capacitatea de
adaptare
– Discuţiile informale cu supervizorii şi coordonatorii: evaluează capacitatea de iniţiativă, formularea ideilor şi propunerilor

PSIHIATRIE
5 ani
CURSURI CONFERINŢĂ ŞI STAGII PRACTICE
ANUL 1
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11,5 LUNI
BIOETICĂ: 0,5 LUNI
ANUL 2
NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI
ADICŢII ŞI ABUZ DE SUBSTANŢE: 3 LUNI
ANUL 3
PSIHOTERAPIE: 6 LUNI
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ
ANUL 4
PSIHIATRIE DE URGENŢĂ: 6 LUNI
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI
ANUL 5
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI
Anul 1
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11,5 LUNI
Obiectiv educaţional 1
Acordarea unei consultaţii de specialitate şi documentarea informaţiilor medicale relevante:
simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial şi socio-cultural,examinare psihiatric.
Noţiuni teoretice:
– Semiologia psihiatrică
– Sursele de informaţie privind istoricul complet al pacientului
– Tehnicile de bază ale interviului psihiatric
Noţiuni practice:
– Conducerea interviului psihiatric pentru obţinerea unui istoric complet
– Conducerea examenului psihiatric şi identificarea elementelor patologice
– Prezentarea şi documentarea cazului într-o manieră coerentă şi cuprinzătoare
– Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic
– Capacitatea de a obţine date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj,documente)
– Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcţie de particularităţile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale)
– Capacitatea de empatie faţă de problemele pacientului şi dezvoltarea unui
comportament sobru, profesionist şi care inspiră încredere
– Capacitatea de dezvoltare a acestor abilităţi ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodice
Obiectiv educaţional 2
Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic şi discutarea diagnosticului diferenţial
Noţiuni teoretice:
– Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice,abuz de substanţe, personalitate)
– Sistemele de diagnostic ICD şi DSM (avantaje şi limitări)
– Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanşant, precipitant şi agravant al tulburărilor psihiatrice majore
Noţiuni practice:
– Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului şi examinării psihiatrice
– Susţinerea diagnosticului pozitiv şi discutarea diagnosticului diferenţial prin utilizarea eficientă a noţiunilor teoretice şi informaţiilor obţinute în timpul examinării

Obiectiv educaţional 3
Elaborarea şi documentarea unui plan de investigaţii (de laborator, imagistice şi psihologice)
Noţiuni teoretice:
– Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicaţie, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu)
Noţiuni practice:
– Alegerea corectă a investigaţiilor paraclinice, raportată la cazul individual
– Interpretarea rezultatelor şi modul de integrare al acestora în managementul cazului
– Capacitatea de a explica pacientului şi familiei planul de investigaţii
Obiectiv educaţional 4
Elaborarea şi documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic şi social) individualizat
Noţiuni teoretice:
– Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acţiune farmacologică, indicaţii, contraindicaţii, efecte adverse, interacţiuni medicamentoase,raporturi risc-beneficiu şi cost-beneficiu, ghiduri şi protocoale de prescriere
Noţiuni practice:
– Capacitatea de a selecta şi argumenta alegerea unui tratament biologic în funcţie de caz
– Discutarea tratamentului cu pacientul şi familia
– Capacitatea de a identifica şi depăşi problemele de complianţă terapeutică, inclusiv prin creşterea alianţei medic-pacient
– Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcţie de nevoile pacientului sau apariţia unor dificultăţi de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului)

BIOETICĂ: 0,5 LUNI
Obiectiv educaţional
Integrarea conceptului de etică în practica psihiatrică
Noţiuni teoretice:
– Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă
– Relaţia medic-pacient
– Conceptele de greşeală şi eroare medicală
– Probleme etice în ciclurile vieţii
Noţiuni practice:
– Discuţii pe cazuri
Anul 2
NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI
Obiectiv educaţional 1
Recunoaşterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrie
Noţiuni teoretice:
– Principalele boli neurologice cu interes in psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare,boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.)
Noţiuni practice:
– Examinarea neurologică (tehnici, mijloace şi sindroame)
Obiectiv educaţional 2
Explorări imagistice şi funcţionale
Noţiuni teoretice:
– Tomografia computerizată (CT)
– Rezonanţa magnetică nucleară (RMN şi fRMN)
– Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
– Electroencefalografia (EEG)
Noţiuni practice:
– Recunoaşterea principalelor modificări imagistice şi funcţionale în tulburările psihiatrice şi cele neurologice cu interes în psihiatrie
– Integrarea informaţiilor din explorări în managementul de caz
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educaţional 1
Managementul urgenţelor medicale
Noţiuni teoretice:
– Urgenţele vitale
Noţiuni practice:
– Recunoaşterea semnelor de urgenţă medico-chirurgicală
– Managementul cazului până la intervenţia de specialitate
Obiectiv educaţional 2
Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.)
Noţiuni teoretice:
– Patologia psihiatrică în bolile somatice
Noţiuni practice:
– Tehnici de abordare a pacientului
– Particularităţile de management terapeutic

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI
Obiectiv educaţional 1
Stabilirea şi păstrarea alianţei terapeutice cu copiii, adolescenţii şi familiile acestora
Noţiuni teoretice:
– Înţelegerea particularităţilor culturale şi sociale
Noţiuni practice:
– Informarea corectă asupra drepturilor şi intereselor
– Comportament respectuos, deschis şi confidenţial
Obiectiv educaţional 2
Asigurarea siguranţei copiilor şi adolescenţilor
Noţiuni teoretice:
– Deosebirea dintre spectrul normal şi patologic al emoţiilor şi comportamentelor
– Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenţei în dezvoltarea copilului
– Legislaţia specifică în domeniu protecţiei copilului şi adolescentului
Noţiuni practice:
– Identificarea cazurilor de abuz sau neglijenţă
– Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanţe, violenţă sau tulburări de personalitate viitoare
– Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivităţii şi a limitelor de competenţă
Obiectiv educaţional 3
Evaluarea clinică a copilului şi adolescentului cu probleme de sănătate mintală
Noţiuni teoretice:
– Particularităţile examinării somatice – abordare, consimţământ, factori etiologici,
nivel de dezvoltare normal şi patologic
– Principalele investigaţii paraclinice
Noţiuni practice:
– Obţinerea datelor de istoric personal şi familial
– Evaluarea riscului de auto- şi heteroagresiune sau de abuz
Obiectiv educaţional 4
Principalele tulburări mintale la copil şi adolescent
Noţiuni teoretice:
– Dezvoltarea fizică şi psihică normală
– Impactul biologic, psihologic, social şi cultural asupra dezvoltării
– Strategiile parentale, teoria ataşării, tipuri de ataşament şi tulburări asociate
– Dezvoltarea temperamentului şi impactul lor asupra prezentării clinice
– Principalele tulburări mintale ale copilului şi adolescentului
– Principalele sisteme de diagnostic (ICD şi DSM) – avantaje şi limitări
Noţiuni practice:
– Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competenţă
Obiectiv educaţional 5
Urgenţele psihiatrice şi medicale
Noţiuni teoretice:
– Urgenţele psihiatrice (agitaţie psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul
de substanţe etc)
– Urgenţele medicale
Noţiuni practice:
– Cunoaşterea tehnicilor de abordare şi calmare a agitaţiei
– Managementul urgenţelor psihiatrice şi medicale
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI
Obiectiv educaţional
Patologia psihiatrică a vârstei înaintate
Noţiuni teoretice:
– Îmbătrânirea normală şi patologică
– Demenţele şi alte tulburări psihiatrice la vârstnici
Noţiuni practice:
– Abordarea pacientului vârstnic, cu şi fără patologie psihiatrică
– Evaluarea funcţiei cognitive prin teste şi tehnici specifice
– Elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe termen scurt, mediu şi lung
– Relaţia cu aparţinătorii şi cu centrele de îngrijire
ADICŢII ŞI ABUZ DE SUBSTANŢE: 3 LUNI
Obiectiv educaţional
Identificarea adicţiilor şi abuzului de substanţe
Noţiuni teoretice:
– Tipurile de substanţe cu potenţial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile,
medicamentele)
Noţiuni practice:
– Abordarea pacientului cu adicţie sau abuz de substanţe
– Evaluarea riscului de abuz
– Identificarea adicţiei şi documentarea cazului
– Elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe termen scurt, mediu şi lung
Anul 3

PSIHOTERAPIE: 6 LUNI
Obiective educaţionale
1. Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic
2. Ameliorarea tehnicilor de comunicare
3. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale în interacţiunea cu pacienţii şi colegii
4. Recomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient
5. Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient
6. Administrarea a cel puţin două tipuri de psihoterapie de bază
Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităţilor de comunicare emoţională,dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru indicarea şi aplicarea unor intervenţii şi tratamente psihologice şi psihoterapeutice
Se recomandă formarea unor grupuri de discuţii sub supervizarea unui coleg cu competenţă în psihoterapie. Discuţiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică şi să faciliteze discuţiile între rezidenţi privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emotional sau cognitive cu
care se confruntă în relaţia cu pacienţii şi colegii, dar şi dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată.

Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experienţă, rezidenţii vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puţin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât şi lung.
Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului.
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educaţional
Cunoaşterea influenţei reciproce pe care o au tulburările somatice şi cele psihiatrice
Noţiuni teoretice:
– Psihosomatica
– Manifestările pshice în bolile somatice
Noţiuni practice:
– Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică
– Identificarea factorilor psihici care pot influenţa evoluţia unei boli somatice
– Identificarea factorilor somatici care pot influenţa evoluţia unei boli psihice
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI
Obiectiv educaţional
Cunoaşterea rolului psihiatriei comunitare şi modului de organizare a acesteia
Noţiuni teoretice:
– Principiile psihiatriei comunitare
– Rolul reabilitării psihiatrice
– Structura reţelei de psihiatrie comunitară
Noţiuni practice:
– Evaluarea şi recomandarea tipului de asistenţă comunitară după caz
– Relaţia cu echipa multidisciplinară
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educaţional:
Cunoaşterea scopului şi rolului psihiatriei medico-legale
Noţiuni teoretice:
– relaţia dintre psihopatologie, comportament şi infracţiune
– principalele tulburări psihiatrice cu implicaţii medico-legale
– organizarea şi rolul instituţiilor implicate în procesul medico-legal
Noţiuni practice:
– evaluarea pacientului cu implicaţii medico-legale
– Participarea la comisiile de expertiză
Anul 4
PSIHIATRIE DE URGENŢĂ: 6 LUNI
Obiectiv educaţional
Managementul urgenţelelor psihiatrice
Noţiuni teoretice:
– Patologia urgenţelor psihiatrice
– Metodele de evaluare a riscului auto- şi heteroagresiv
– Tehnicile de interviu specifice pacienţilor la risc
– Legislaţia privind internarea nevoluntară
– Structurile implicate în urgenţele psihiatrice (unităţi de psihiatrie, ambulanţă, ordine
publică, justiţie etc.)
Noţiuni practice:
– Evaluarea riscului auto- şi heteroagresiv imediat şi pe termen lung
– Abordarea pacienţilor susceptibili în condiţii de siguranţă şi profesionalism
– Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului şi riscului de agresiune
– Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri
– Indicarea şi folosirea în condiţiile legii a procedurilor de limitare a libertăţii pacienţilor
la risc (izolare şi contenţie)
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI
Consolidarea obiectivelor educaţionale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală
Anul 5
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI
Obiectiv educaţional 1
Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup şi familială) şi integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie(biologică şi socio-culturală)
Noţiuni teoretice:
– Principalele forme de psihoterapie
Noţiuni practice:
– Stabilirea alianţei terapeutice
– Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puţin două tipuri de psihoterapie
– Monitorizarea evoluţiei tratamentului psihoterapeutic.
– Interacţiunea constructivă cu supervizorul
Obiectiv educaţional 2
Documentarea clară, exactă şi completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică şi managementul terapeutic.
Noţiuni teoretice:
– Principiile şi regulamentele de bună practică medicală
– Particularităţile documentaţiei psihiatrice
Noţiuni practice:
– Completarea clară şi completă a foilor de observaţie şi documentelor conexe
– Organizarea timpului şi stabilirea priorităţilor în privinţa completării documentelor medicale
– Păstrarea confidenţialităţii datelor completate
Obiectiv educaţional 3
Evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu tulburări mintale cronice şi severe şi managementul eficient al acestora
Noţiuni teoretice:
– Bolile mintale cronice şi severe (tipuri, istoric şi evoluţie, prognostic, intervenţii terapeutice)
– Particularităţile de abordare a cazurilor cronice
– Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale cronice
Noţiuni practice:
– Evaluarea tulburărilor mintale cronice şi severe în diferite perioade de evoluţie
– Elaborarea şi monitorizarea planului terapeutic pe termen lung
– Interacţiunea cu pacientul cu boală mintală cronică şi severă (empatie, profesionalism,
flexibilitate)
– Interacţiunea cu aparţinătorii (informare, susţinere, educaţie)
– Interacţiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare,recomandări)
Obiectiv educaţional 4
Utilizarea comunicării eficiente cu pacienţii, aparţinătorii şi colegii care să faciliteze obţinerea informaţiilor relevante şi formarea alianţei terapeutice.
Noţiuni teoretice:
– Modul de structurare a interviului psihiatric
– Modul de identificare a nevoilor pacientului şi nivelului de conştientizare a acestora
– Cunoaşterea limitelor de competenţă
Noţiuni practice:
– Utilizarea eficientă şi flexibilă a tehnicilor de dialog (iniţierea şi încheierea interviului,tipurile de întrebări, modalităţi specifice de conducere a interviului)
– Identificarea şi monitorizarea expresiilor şi gesturilor pacientului
– Informarea clară a pacientului şi aparţinătorilor
– Comportamentul respectuos, empatic, asertiv şi obiectiv faţă de pacient şi nevoile sale
– Păstrarea limitelor de competenţă
Obiectiv educaţional 5
Interacţiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipă
Noţiuni practice:
– Cunoaşterea rolurilor şi competenţelor membrilor echipei terapeutice
Noţiuni teoretice:
– Acţionarea în limitele de competenţă
– Cooperarea cu membrii echipei terapeutice
– Acceptarea şi respectarea nivelului de competenţă a colegilor
– Solicitarea clarificărilor în situaţii care depăşesc limitele de competenţă
Obiective educaţionale generale
1. Comportament general, management personal, educaţie medicală continuă şi cercetare
2. Înţelegerea relaţiei profesionale dintre psihiatru şi pacient
3. Înţelegerea şi respectarea limitelor consultaţiei
4. Înţelegerea şi respectarea drepturilor pacientului, aparţinătorilor şi societăţii
5. Dezvoltarea unei alianţe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului
6. Gestionarea situaţiilor în care limitele relaţiei pacient-psihiatru sunt depăşite
7. Acceptarea diversităţii, individualităţii şi libertăţii de exprimare
8. Păstrarea confidenţialităţii şi limitarea transmiterii informaţiilor confidenţiale şi
sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online)
9. Comportament lipsit de discriminări şi prejudecăţi
10. Comportament respectuos, onest şi deschis faţă de colegi
11. Capacitatea de iniţiativă în limitele de competenţă
12. Autoevaluarea obiectivă şi critică
13. Capacitatea de corectare a greşelilor identificate
14. Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis şi fărăresentimente
15. Capacitatea de a accepta supervizarea clinică şi critica obiectivă
16. Capacitatea de utilizare a experienţei dobândite pentru creşterea eficienţei profesionale
17. Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate şi implementare a informaţiilor obţinute în practica zilnică
18. Dezvoltarea capacităţilor de învăţare de-a lungul vieţii prin participare la seminarii,conferinţe, mese rotunde sau alte mijloace de educaţie medicală continuă
19. Înţelegerea cercetării şi rolului acesteia în dezvoltarea medicală
20. Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităţilor profesionale şi
personale
21. Recunoaşterea influenţei bolilor şi stress-ului asupra propriei persoane
FIŞĂ POST REZIDENŢI PSIHIATRIE
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009
1. În anul I de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie:
a. Învaţă tehnicile de comunicare cu pacientul.
b. Învaţă conducerea examenului psihiatric.
c. Învaţă modul de elaborare a diagnosticului.
d. Învaţă elaborarea unui plan de investigaţii şi tratament.
e. Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidenţiat.
f. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea
rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane,conferinţe etc.).
g. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
h. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către
coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu.
i. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului
Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

2. În anul II de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie:
a. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
b. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea
rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane,conferinţe, etc).
c. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
d. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către
coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu.
e. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului
Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
3. În anul III de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie:
a. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
b. Consolidează cunoştinţele teoretice şi practice dobândite prin activitate clinică zilnică.
c. Se implică progresiv şi sub supervizare în procesul clinic şi terapeutic.
d. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea
rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane,conferinţe, etc).
e. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
f. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către
coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu.
g. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului
Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
4. În anul IV de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie:
a. Formulează diagnosticul şi conduce managementul de caz, sub supervizare.
b. Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizare
c. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
d. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea
rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane,conferinţe, etc).
e. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
f. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către
coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu.
g. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului
Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

5. În anul V de rezidenţiat, rezidentul în psihiatrie:
a. Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul şi
stabileşte planul de management al cazului.
b. Emite decizii în limitele de competenţă.
c. Solicită supervizare în funcţie de complexitatea cazului.
d. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 şi 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a competenţelor profesionale definite mai sus.
e. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea
rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane,conferinţe, etc).
f. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
g. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către
coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de stagiu.
h. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului
Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *