Determinarea vârstei de gestaţie la nou-născut

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

ORDIN Nr. 1232 din 2 august 2011

COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE Ghidul 01/Revizia 07.12.2009

Publicat de Asociaţia de Neonatologie din România Editor: Maria Livia Ognean © Asociaţia de Neonatologie din România, 2011

Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) ghidul sau fragmentul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, să informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (c) Asociaţia de Neonatologie din România să fie menţionată ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. …….. din …………… şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ….. din …………………….. şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de ……….

Precizări Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical să ia decizii privind îngrijirea nounăscuţilor. Acestea prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de către medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-născuţilor. Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-născutului, a părinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitările instituţiilor medicale. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmărire, sau în scopul efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-născutului în funcţie de particularităţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid să fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi.

Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusă şi abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandările se bazează pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, acestea nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singură modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmărire a unui caz sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a nou-născutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea părinţilor nou-născutului, precum şi de resursele şi limitările specifice ale instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizării sau aplicării lor.

De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populaţie sau ale Fundaţiei Cred.

Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa …………….

Tipărit la ……….. ISSN …………….

Cuprins:
1. Introducere ……………………………………………………………………………………………….. 6 2. Scop …………………………………………………………………………………………………………. 6 3. Metodologia de elaborare ………………………………………………………………………….. 3.1. Etapele procesului de elaborare …………………………………………………………. 3.2. Principii …………………………………………………………………………………………… 3.3. Data reviziei ……………………………………………………………………………………. 6 6 7 7 4. Structură ………………………………………………………………………………………………….. 7 5. Definiţii şi evaluare (aprecierea riscului şi diagnostic)…………………………………. 5.1. Definiţii ale vârstei nou-născutului ………………………………………………………. 5.2. Definirea diferitelor categorii de nou-născuţi în funcţie de vârsta de gestaţie……………………………………………………………………………………………

5.3. Corelaţii ale vârstei de gestaţie cu greutatea la naştere …………………………8 
6. Conduită …………………………………………………………………………………………………..8 7. Aspecte administrative …………………………………………………………………………. 9

8. Bibliografie ……………………………………………………………………………………………..10 9. Anexe ……………………………………………………………………………………………………….11

9.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens …………………………..11

9.2. Anexa 2. Gradele de recomandare şi nivele ale dovezilor ……………………..14

9.3. Anexa 3. Noul scor Ballard ………………………………………………………………..15

9.4. Anexa 4. Stabilirea rapidă a vârstei de gestaţie folosind caractere morfologice ……………………………………………………………………………………..17

9.5. Anexa 5. Formula de calcul a vârstei de gestaţie după data ultimei menstruaţii………………………………………………………………………………………..17

9.6. Anexa 6. Curbele de creştere intrauterină …………………………………………….18

Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor Comisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii Publice Prof. Dumitru Orăşeanu Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Prof. Dr. Vlad I. Tica Asociaţia de Neonatologie din România Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

Preşedinte – Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Co-preşedinte – Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin Secretar – Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea


Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului

Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Dr. Adrian Ioan Toma

Scriitor: Dr. Eugen Mâţu

Membri: Dr. Ioana Roşca Dr. Maria Livia Ognean

Mulţumiri

Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul: Prof. Dr. Ilie Constantin Conf. Dr. Valeria Filip Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga

Mulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.

Multumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfăşurare a activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens.


Abrevieri
VG – vârsta de gestaţie

DUM – ultima menstruaţie

VCr – vârsta cronologică

VPM – vârsta postmenstruală

VC – vârsta corectată

GN – greutate la naştere

1. Introducere

Vârsta de gestaţie (VG) este cel mai semnificativ factor predictiv al mortalităţii şi morbidităţii neonatale[1,2,3,4,5,6]. Operarea cu date statistice şi raportarea adecvată a morbidităţii şi mortalităţii neonatale şi perinatale, ca şi compararea între ele a diferitelor populaţii de nou-născuţi depind de identificarea cât mai exactă a gradului de maturare a acestora, deci de o estimare corectă a VG[1,2,3,5,7]. Mulţi dintre nou-născuţi provin din sarcini pentru care nu se cunoaşte cu certitudine data ultimei menstruaţii (DUM), la care dispensarizarea este incompletă sau neadecvată şi la care singura posibilitate de estimare corectă a VG este examinarea postnatală.. În concluzie, pentru a asigura nou născuţilor o îngrijire conformă cu necesităţile şi riscurile acestora, este necesară o determinare cât mai exactă şi mai rapidă a VG. Vârsta de gestaţie a nou-născutului se poate determina folosind criterii antenatale (DUM, estimări ecografice[8,9]) sau postnatal, cu ajutorul unor scoruri de maturare[10,11]. Ghidul de determinare a VG a nou-născutului este conceput la nivel naţional. Acesta precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează. Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor şi grade de recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.

2. Scop

Scopul ghidului de a standardiza la nivel naţional modul de determinare a VG a nou-născutului. Ghidul se adresează tuturor categoriilor de personal medical care iau parte la îngrijirea nou-născutului în primele ore şi zile de viaţă: medici neonatologi, obstetricieni şi pediatri, moaşe, asistente medicale de neonatologie, pediatrie şi obstetrică. De asemenea, ghidul se adresează personalului medical în formare: elevi la şcoli şi colegii sanitare, studenţi la facultăţile de medicină şi nursing, medici rezidenţi. Prezentul ghid este elaborat pentru îndeplinirea următoarelor deziderate: – creşterea calităţii asistenţei medicale (acte şi proceduri medicale profilactice) – aducerea în actualitate a unei probleme cu impact asupra sănătăţii nou născuţilor, sugarilor şi copiilor mici – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice legate de această temă – integrarea unor servicii de prevenţie şi monitorizare – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) – ghidul constituie un instrument de consens între clinicienii de diferite specialităţi – ghidul protejează clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului – ghidul asigură continuitate între serviciile oferite de medici şi asistente – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale – ghidul permite constituirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii – permite armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţionale Se prevede ca acest ghid să fie adoptat pe plan local şi regional.


3. Metodologia de elaborare

3.1. Etapele procesului de elaborare

Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie. A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE). În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.


Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi privind metodologia redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical. După verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi.

Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, după caz, comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea a 3-a a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Iaşi în 22 octombrie 2009 şi la Bucureşti în perioada 7-8 decembrie 2009, cu sprijinul Fundaţiei Cred şi cu consultanţă din partea Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Participanţii la Întâlnirile de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie a Colegiului Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România. Ghidul a fost aprobat de către Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. …………………………

3.2. Principii

Ghidul clinic pentru „Determinarea vârstei de gestaţie la nou-născut” a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a căutat şi selecţionat, în scopul elaborării recomandărilor şi argumentărilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortă, studii retrospective şi analitice, cărţi, monografii). În acest scop au fost folosite, pentru căutarea informaţiilor, următoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

3.3. Data reviziei

Acest ghid clinic va fi revizuit în 2012 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute.


4. Structură

Acest ghid clinic de neonatologie este structurat în: – definiţii şi evaluare (aprecierea riscului şi diagnostic) – conduită – aspecte administrative – bibliografie – anexe

5. Definiţii şi evaluare (aprecierea riscului şi diagnostic)
se defineşte ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual normal până la data naşterii[13,14]. C Standard Vârsta cronologică (VCr) a unui nou-născut este reprezentată de vârsta în zile scursă de la naştere[13]. C Standard Vârsta postmenstruală (VPM) a unui nou-născut (copil) este definită ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual şi până la naştere (vârsta de gestaţie) plus perioada de timp scursă de la naştere (vârsta cronolologică)[13]. C Standard Vârsta corectată (VC) reprezintă vârsta copilului calculată de la data probabilă a naşterii[13]. C Standard Vârsta postconcepţională reprezintă intervalul de timp scurs între data concepţiei şi data naşterii. E Recomandare Se recomandă – pentru evitarea apariţiei unor confuzii – ca nu să nu fie folosită în practică terminologia „vârstă postconcepţională” pentru descrierea unui nounăscut.

5.2. Definirea diferitelor categorii de nou-născuţi în funcţie de vârsta de gestaţie Standard Nou-născutul prematur este nou-născutul cu VG mai mică de 37 de săptămâni (259 sau mai puţine zile de sarcină)[11,12,15,16]. C Standard Nou-născutul la termen (sau matur) este nou-născutul cu VG cuprinsă între 37 şi 41 de săptămâni şi 6 zile (260 până la 294 de zile de sarcină)[11,12,15,16]. C Standard Nou-născutul post-termen (postmatur) este nou-născutul cu VG mai mare de 42 de săptămâni (mai mare de 294 de zile de sarcină)[11,12,15,16].

5.3. Corelaţii ale vârstei de gestaţie cu greutatea la naştere Standard Nou-născutul cu greutate la naştere mică pentru VG (small for gestational age – SGA) este nou-născutul a cărui greutate la naştere (GN) se află sub percentila 10 pentru VG[15,16]. C Standard Nou-născutul cu greutatea la naştere adecvată (sau corespunzătoare) pentru VG (appropriate for gestational age – AGA) este definit ca nou-născutul a cărui GN este cuprinsă între percentilele 10 şi 90 pentru VG[15,16]. C Standard Nou-născutul cu greutatea la naştere mare pentru VG (large for gestational age – LGA) este definit ca nou-născutul a cărui GN se află peste percentila 90 pentru VG[15,16]. 

6. Conduită

Standard Medicul neonatolog trebuie să încadreze nou-născuţii în funcţie de: – vârsta de gestaţie – greutatea la naştere şi vârsta de gestaţie.
Standard Medicul neonatolog trebuie să utilizeze definiţiile de mai sus ale vârstei gestaţionale (VG), vârstei cronologice (VCr), vârstei postmenstruale (VPM) şi vârstei corectate (VC).

Standard Medicul neonatolog trebuie să determine VG a fiecărui nou-născut imediat după naştere.

Argumentare Vârsta de gestaţie este cel mai important factor de predicţie al mortalităţii şi morbidităţii neonatale[1,2]. Riscul de deces al nou-născutului creşte cu scăderea VG[1,2].

Argumentare Nou-născuţii necesită abordare diagnostică şi terapeutică diferită în funcţie de VG[3,4,5,6].

Recomandare După determinarea VG şi GN se recomandă ca medicul neonatolog să încadreze nou-născutul în una din categoriile determinate de aceşti parametrii menţionate la punctul 5.2.[13,14].

Argumentare Abordarea din punct de vedere diagnostic, terapeutic şi prognostic a unui nounăscut este diferită în funcţie de categoria în care acesta este încadrat[17].

Recomandare Se recomandă ca medicul neonatolog să determine VG pe baza DUM atunci când această dată este cunoscută cu certitudine.

Argumentare Prima zi a ultimului ciclu menstrual este situată aproximativ cu 2 săptămâni înaintea ovulaţiei şi cu 3 săptămâni înaintea implantării blastomerului. Deoarece cele mai multe femei cunosc această dată cu precizie, iar momentul ovulaţiei nu este cunoscut, această definiţie a fost folosită în mod tradiţional pentru a estima data probabilă a naşterii. Data este reală atâta timp cât data ultimului ciclu menstrual normal este reţinută cu precizie[13,18].

Recomandare În cazul în care DUM nu este cunoscută cu precizie sau ciclurile sunt neregulate se recomandă ca medicul neonatolog să estimeze VG a nounăscutului după consultarea cu medicul obstetrician, pe baza celei mai bune estimări obstetricale existente.
Argumentare De multe ori există neclarităţi în istoricul sarcinii iar metodele de estimare obstetricale ale VG au rezultate variabile[13,19,20].
Recomandare În cazul estimării VG pe baza celei mai bune estimări obstetricale se recomandă ca medicul neonatolog să colaboreze cu medicul obstetrician, de la care va obţine informaţiile necesare.

Recomandare În cazul în care VG nu poate fi estimată pe criterii antenatale se recomandă ca medicul neonatolog să estimeze VG a nou-născutului pe baza unor scoruri de maturare[10,13-16,21,22].

Argumentare Pe parcursul gestaţiei se modifică atât anumite caracteristici fizice ale nounăscutului, cât şi anumite aspecte ale examenului neurologic (mai ales tonusul pasiv)[10,15,16,21,22].

Recomandare Se recomandă ca medicul să estimeze VG a nou-născutului cu ajutorul Noului Scor Ballard (care va fi denumit în continuare Scorul Ballard)(anexa 3)
Argumentare Unanim folosit atât în practică cât şi în literatura de specialitate, scorul Ballard utilizează pentru estimarea VG atât criterii morfologice cât şi criterii neurologice de evaluare a maturării nou-născutului [1-6,10].

Recomandare În cazul în care este necesară estimarea rapidă postnatală (în situaţii urgente) a VG, se recomandă ca medicul neonatolog să estimeze VG cu ajutorul unui scor rapid de evaluare a maturării caracterelor morfologice (anexa 4)[15].

Standard Medicul trebuie să exprime VG estimată pe baza DUM în săptămâni complete. E Standard Medicul trebuie să exprime VPM în luni şi săptămâni. E Standard Medicul trebuie să exprime VCr a nou-născutului în unităţi de timp: ore, zile, săptămâni, luni şi ani. E Standard Medicul trebuie să exprime VG determinată cu ajutorul scorurilor de maturare folosind intervale de două săptămâni. B Argumentare Scorul Ballard supraestimează VG cu 3-4 zile[10]. IIa Argumentare La VG de 32-37 săptămâni, diferenţa dintre VG determinată pe baza DUM şi VG determinată prin scorul Ballard este statistic semnificativă[10]. IIa Standard Medicul neonatolog trebuie să determine VG cu ajutorul unui scor de maturare în primele 12 ore de viaţă ale nou-născutului. B Argumentare În cazul nou-născuţilor la care determinarea VG s-a realizat cu ajutorul scorului Ballard în primele 12 ore de viaţă a fost observată o corelaţie semnificativ mai mare cu VG decât în cazul celei estimate cu ajutorul aceluiaşi scor după 12 ore de viaţă (97% versus 78%)[10]. IIa


7. Aspecte administrative
Recomandare. Se recomandă ca fiecare secţie de nou-născuţi să redacteze protocoale proprii având la bază standardele cuprinse în prezentul ghid.

Recomandare Se recomandă ca medicul neonatolog să se consulte cu medicul obstetrician pentru stabilirea VG pe baza DUM sau prin alte metode de estimare antenatală.

Standard Medicul neonatolog trebuie să determine VG a oricărui nou-născut cu risc atât pe baza criteriilor obstetricale (DUM sau cea mai bună estimare obstetricală) cât şi printr-un scor de maturare.

Argumentare Abordarea din punct de vedere diagnostic şi terapeutic este diferită în funcţie de VG şi de aceea este necesară cunoaşterea cât mai exactă a acesteia[1-4,16,17].

Recomandare Se recomandă ca medicul neonatolog să ţină cont de existenţa marjelor de eroare care afectează estimarea antenatală a VG, indiferent de modalitatea de calcul.

Standard Medicul care a determinat VG a nou-născutului trebuie să înregistreze informaţia respectivă în foaia de observaţie clinică a nou-născutului. Standard Medicul trebuie să precizeze în scris care a fost metoda de determinare folosită pentru estimarea VG.
Argumentare Fiecare din metodele de estimare postnatală a VG are propria marjă de siguranţă dar poate da erori de estimare[13,14,19,20].


8. Bibliografie

1. Phelps DL, Brown DR, Tung B et al: 28-day survival rates of 6676 neonates with birth weight of 150 grams or less. Pediatrics 1991; 87: 7-17 2. Thiriez G, Picaud JC, André M, Bréart G, Pierrat V, Dehan M et al: The EPIPAGE Cohort Study Cerebral Palsy Among Very Preterm Children in Relation to Gestational Age and Neonatal Ultrasound Abnormalities. Pediatrics 2006; 117: 828-835 3. Costeloe K, Hennessy E, Gibson AT, Marlow N, Wilkinson AR and The EPICure Study Group The EPICure Study: Outcomes to Discharge From Hospital for Infants Born at the Threshold of Viability. Pediatrics 2000; 106: 659-671 4. Aarnoudse-Moens CSH, Weisglas-Kuperus N, van Goudoever JB, MD, Oosterlaan J: Meta-Analysis of Neurobehavioral Outcomes in Very Preterm and/or Very Low Birth Weight Children. Pediatrics 2009; 124: 717-728 5. PulverLS, Guest-Warnick G, Stoddard GJ, Byington CL, Young PC: Weight for Gestational Age Affects the Mortality of Late Preterm Infants. Pediatrics 2009; 123: e1072-e1077 6. Allin M, Roonez M, Cuddy M, Wyatt J, Walshe M, Rifkin L, Murray R: Personality in Young Adults Who are Born Preterm. Pediatrics 2006; 117: 309-316 7. Kline J, Stein Y, Susser M: Conception to birth: epidemiology of prenatal development. Monographs in epidemiology and biostatistics. Vol 14, New York, Oxford University Press 1989; 83-92 8. Berg AT: Menstrual cycle length and calculation of gestational age. Am J Epidemiol 1991; 133: 585-589 9. Goldenberg RL, Davis RO, Cutter GR, Hoffmann HJ, Brumfield CG, Foster JM: Prematurity, postdates, and growth retardation: the influence of use of ultrasonography on reported gestational age. Am J Obstet Gynecol 1989; 160: 462-470 10. Ballard JL, Khoury JC, Wedig K et al: New Ballard Score, expanded to include extremely premature infants. J Pediatr 1991; 119: 417-423 11. Gomella TL: Neonatology On call problems, Lange 2009; 23-30 12. International Classification of diseases and health related problems. 10th Revision. Geneva, World Health Organization 1992; 115 13. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists: Guidelines for Perinatal Care. 5th Ed, Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG, 2002; 199-201, 378-379 14. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn: Age Terminology During the Perinatal Period. Policy Statement. Organizational Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114(5): 1362-1364 15. Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth in length and head circumference as estimated from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics 1966; 37: 403–408 16. Fletcher MA: Physical assessment and classification. In: MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK Avery’s Neonatology: Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins, Philadelphia 2005; 327-350 17. Lee KG: Identifying the high risk newborn and evaluating gestational age, prematurity, postmaturity, large for gestational age and small for gestational age infants. In Cloherthy JP, Eichenwald EC, Stark ARȘ: Manual of Neonatal Care. Lippincott Williams and Willkins Philadelphia 2008; 41-58 18. Rossavik IK, Fishburne JL: Conceptional age, menstrual age and ultrasound age: a second trimester comparison of pregnancies dated of known conception dated with pregnancies dated from last menstrual period. Obstet Gynecol 1989; 73: 243- 249 19. Mustafa G, David RJ: Comparative accurracy of clinical estimate versus menstrual gestational age in computerized birth certificates. Public Health Rep 2001; 116: 15-21 20. DiPietro JA, Allen MC: Estimation of gestational age: implications for developmental research. Child Dev 1991; 62: 1184–1199 21. Dubowitz LM, Dubowitz V, Goldberg C: Clinical assessement of gestational age in the newborn infant. J Pediatr 1970; 77: 1-11 22. Amiel Tison Cl: Neurologie perinatale. 2e Ed Paris Masson 2002; 64-138 23. Farr V, Mitchell RG, Neligan GA, Parkin JM: The definition of some external characteristics used in the assessment of gestational age in the newborn infant. Dev Med Child Neurol 1966; 8: 507-511 24. Mosby’s Medical Dictionary, 8th Ed Elsevier 2009; 208-209 11
25. Cheung YB: On the definition of Gestational Age Specific Mortality. Am J of Epidemiol 2003; 160: 207-210

9. Anexe


9.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Iaşi, 22 octombrie 2009

9.2. Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

9.3. Anexa 3. Noul Scor Ballard

9.4. Anexa 4. Stabilirea rapidă a vârstei de gestaţie folosind caracteristici morfologice

9.5. Anexa 5. Formula de calcul a vârstei de gestaţie după data ultimei menstruaţii

9.6. Anexa 6. Curbele de creştere intrauterină
9.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Iaşi, 22 octombrie 2009

Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, Bucureşti

Prof. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Prof. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj Napoca

Prof. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, Timişoara

Conf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş

Şef Lucr. Dr. Luminiţa Păduraru – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

As. Dr. Marta Simon – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş

Dr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „D. Popescu”, Timişoara

Dr. Adrian Ioan Toma – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucureşti

Dr. Adrian Crăciun – Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti

Dr. Doina Broscăuncianu – IMOC Polizu, Bucureşti

Dr. Anca Bivoleanu – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Dr. Maria Alboi – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Dr. Andreea Avasiloaiei – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Dr. Monika Rusneak – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş

Dr. Mihaela Ţunescu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „D. Popescu”, Timişoara

Dr. Daniela Icma – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „D. Popescu”, Timişoara

Dr. Eugen Mâţu – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucureşti

Dr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

Invitaţi

Dr. Mihai Horga – UNFPA

Nicu Fota – CRED
12
Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens din 7-8 decembrie 2009, Bucureşti

Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, Bucureşti

Prof. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Prof. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj Napoca

Prof. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, Timişoara

Conf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş

Conf. Dr. Valeria Filip – Spitalul Clinic Judeţean Oradea

Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga – Clinica de Obstetrică Ginecologie II, Cluj Napoca

Şef Lucr. Dr. Luminiţa Păduraru – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Dr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „D. Popescu”, Timişoara

Dr. Adrian Ioan Toma – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucureşti

Dr. Adrian Crăciun – Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti

Dr. Mirela Ciurea – Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti

Dr. Anca Bivoleanu – Maternitatea Cuza Vodă Iaşi

Dr. Mihaela Ţunescu – Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „D. Popescu”, Timişoara

Dr. Eugen Mâţu – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucureşti

Dr. Monica Popa – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj Napoca

Dr. Carmen Voicilă – IOMC Polizu, Bucureşti

Dr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

Invitaţi:

Dr. Roxana Iliescu – CRED

9.2. Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare Standard Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. Recomandare Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat. Opţiune Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare.


Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare Grad A Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib). Grad B Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). Grad C Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări. Grad E Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi Nivel Ia Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. Nivel Ib Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. Nivel IIa Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput. Nivel IIb Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare. Nivel III Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. Nivel IV Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu.


9.3. Anexa 3. Noul Scor Ballard (tradus şi adaptat după Ballard JL, Khoury JC, Wedig K et al: New Ballard Score, expanded to include extremely premature infants[10])

Maturarea neuromusculară -1 0 1 2 3 4 5 Postură

Flexia mâinii > 90 90° 60° 45° 30° 0°
Reculul braţelor
180°

140°-180

110-180°

90°-110°

<90°

Unghiul popliteu
180°

160°

140°

120°

100°

90°

< 90°
Manevra eşarfei
Cotul trece de linia axilară

Proba călcâiureche
Piciorul întins atinge urechea
Maturarea fizică -1 0 1 2 3 4 5 Piele Lipicioasă, friabilă, transparentă Gelatinoasă, roşie, translucidă Rozată, netedă, vene vizibile Descuamare superficială şi/sau eritem, câteva vene vizibile Zone cu fisuri, rare vene Pergamentoasă, fisuri adânci, fără vene vizibile Fisuri, piele zbârcită Lanugo Absent Puţin Abundent Subţire Zone fără lanugo Suprafaţă întinsă fără lanugo
Suprafaţă plantară Distanţa călcâi- deget mare 40-50 mm: – 1 < 40 mm: – 2 Distanţa călcâihaluce >50 mm, fără creste plantare absente Câteva linii roşii Creste plantare anterioare, transverse Creste plantare pe 2/3 anterioare Creste la nivelul întregii plante
Glandă mamară Invizibilă Puţin vizibilă Areolă plată, punctiformă Areolă în relief, mugure mamar de 1-2 mm Areolă evidentă, mugure mamar de 3-4 mm Areolă completă, plină, mugure mamar de 5-10 mm
Ochi/ureche Pleoape fuzionate, Slab: -1 Strâns: – 2 Pleoape deschise, pavilion plat, rămâne îndoit Pavilionul moale, slab curbat, plan; rămâne îndoit sau are recul lent dacă este îndoit Pavilion uşor conturat, moale cu revenire după îndoire Pavilion bine conturat, ferm moale; revine prompt după îndoire Pavilion format şi ferm, cartilaj gros
Organe genitale – băieţi Scrot neted, plat Scrot gol, pliuri absente sau schiţate Testiculi în canalul inghinal superior; pliuri rare Testiculi care coboară, pliuri puţine Testiculi coborâţi, pliuri prezente Testiculi care pendulează, pliuri adânci


Organe genitale – fete Clitoris proeminent, labii mici plate Clitoris proeminent, labii mici de dimensiuni reduse Clitoris proeminent, labii mici hipertrofiate Labiile mari şi mici sunt egale, proeminente Labiile mari acoperă parţial pe cele mici Labiile mari acoperă complet labiile mici şi clitorisul

Scor Ballard = scorul criteriilor de maturitate neuro-musculară plus scorul criteriilor de maturitate fizică

Scor -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Săptămâni 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44

9.4. Anexa 4. Stabilirea rapidă a vârstei de gestaţie folosind caracteristici morfologice (adaptat după Gomella TL: Neonatology On call problems[11])

Creste plantare Glanda mamară (dimensiunile areolei) VG < 36 săptămâni Una sau două creste plantare transverse, ¾ posterioare ale piciorului fără creste 2 mm VG 37-38 săptămâni Creste multiple pe 2/3 anterioare ale plantei, călcâi fără creste 3- 4 mm VG > 39 săptămâni Întreaga plantă acoperită cu creste 7 mm şi mai mult

9.5. Anexa 5. Formula de calcul a vârstei de gestaţie după data ultimei menstruaţii:

Se cunoaşte data ultimei menstruaţii (DUM) şi se determină cu ajutorul unui calendar numărul de săptămâni de la această dată la momentul pentru care se face determinarea (momentul naşterii copilului).

Pentru estimarea datei probabile a naşterii se foloseşte regula lui Nägele, denumită asftel după obstetricianul german Franz K. Nägele (1778-1851). Se scad 3 luni din prima zi a ultimului ciclu menstrual normal şi se adaugă la această dată un an şi 7 zile[24].
9.6. Anexa 6. Curbele de creştere intrauterină (după Lubchenco[15])

Greutatea la naştere în funcţie de vârsta de gestaţie
————
Lungimea, perimetrul cranian, greutatea la naştere şi indicele ponderal în funcţie de vârsta de gestaţie
—————-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *