Ghid de diagnostic şi tratament pentru cancerul gastric

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordin nr 1216 din 2010

Definiţie

– tumoră malignă a stomacului, cel mai frecvent cancer digestiv la nivel global, după cancerul de colon şi pancreas

Epidemiologie

– 100/100.000 în Japonia

– 35/100.000 în China

– 5/100.000 în SUA

– 620.000 decese/an la nivel mondial

– România – al doilea cancer digestiv ca frecvenţă după cancerul   colorectal.

Clasificare anatomopatologică (World Health Organisation)

– adneocarcinom (papilar, tubular, mucinos, cucelule în inel cu pecete) – 95%

– cancer cu celule scuamoase

– cancer cu celule mici

– cancer nediferenţiat

– alte tipuri de cancer      

– limfom (MALTOM)

– metastaza de carcinom

 – mezenchimale

– endocrine          

1. cu celule enterocromafine – I: gastrite autoimune; II: sindrom Zollinger-Elisson; III: sporadice nesecretorii

 2. carcinoid.

TUMORI STROMALE GASTROINTESTINALE SAU DE TIP MUSCULAR (GIST) SAU DE SISTEM NERVOS AUTONOM (GANT)

      – leiomiom, leiomiosarcom (dsmina+, actina+, CD34+, CD117+)

      – lipom

      – angiosarcoame

      – sarcom Kaposi

Diagnostic pozitiv: imunohistochimie; gradul de malignitate se judecă după măriremea tumorii (>5cm) şi numărul de mitoze (> 10mitoze/10câmpuri).

ADENOCARCINOMUL GASTRIC

Etiologia

Factorii etiologici implicaţi sunt reprezentaţi de:

– factori genetici (mutaţii în gena p53, instabilitatea microsateliţilor, supraexpresia genei COX-2) – deleţii la nivelul cromosomilor 5q (APC, MCC), 17p (p53) şi 18q (DCC) – în 60% din cazuri. Activarea genelor ras şi c-myc

– factori dietetici – alimente sărate, afumate, bogate în nitraţi; consum scăzut de legume şi fructe

– afecţiuni ce predispun la aclorhidrie – anemie permicioasă, gastrită atrofică

– rezecţii gastrice – cel puţin 15 ani

– infecţii – Helicobacter pylori, virus Epstein-Barr

– stări precanceroase: polipi adenomatoşi, gastrită atrofică, ulcer gastric, stomac rezecat

Carcinogeneză gastrică

Transformarea malignă constă în succesiunea: mucoasă normală – gastrită cronică supreficială – gastrită atrofică – metaplazie intestinală – displazie – cancer.

Simptomatologie

– distensie abdominală (cancer în regiunea pilorică)

– disconfort epigastric, rar durere epigastrică, greaţă, vărsături

– disfagie (cancer cardial)

– saţietate (limită aplastică)

– paloare sclerotegumentară (sângerări oculte, rar hematemeză şi/sau melenă)

– scădere în greutate, ascită, noduli subcutanaţi, fracturi, icter – manifestări ale metastazelor

– sindrom dureros de tip ulceros

– tulburări de tranzit – diaree

– sindroame paraneoplazice

Diagnostic

Se realizează pe investigaţii imagistice (diagnostic pozitiv şi stadializare) – tranzit baritat – defect de umplere, ulceraţii, neregularităţi ale mucoasei, absenţa peristalticii gastrice

– endoscopie digestivă superioară – tumoră ulcerată, vegetantă, ulcerovegetantă, infiltrativă; biopsii; cromoendoscopie – pentru cancerul gastric precoce; ecoendoscopie – stadializare

– tomografie computerizare – metastaze hepatice, ganglionare, pulmonare, peritoneale, suprarenaliene, cerebrale, ovariene (tumoră Krukenberg)

– scintigrafie osoasă – metastaze osoase

Sunt utile în diagnostic următoarele explorări paraclinice:

– antigen carcinoembrionar crescut la 33% dintre pacienţi

– hemogramă normală sau anemie hipocromă prin sângerări oculte sau anemie hemolitică autoimună

– fosfataza alcalină crecută – metastaze hepatice

Există mai multe clasificări endoscopice:

Clasificarea Lauren (cancer gastric avansat):

TIP INTESTINAL

– Bine diferenţiat

– Polipoid sau ulcerat

– Asociat cu metaplazie intestinală

– Metastazează hepatic

– Frecvent la sex masculin

TIP DIFUZ

– Nediferenţiat

– Linită plastică

– Nu se asociază cu metaplazie intestinală

– Metastazează peritoneal

– Frecvent la sexul feminin

– Prognostic foarte rezervat

Clasificarea Borrmann (cancer gastric avansat):

  1. polipoid
  2. ulcerat

III. ulcerat-infiltrativ

  1. infiltrativ difuz
  2. neclasificabil

Clasificarea cancerului gastric incipient ( precoce) (Societatea Japoneză de Endoscopie Digestivă):

– tip I – protruziv

– tip II – superficial (a- supradenivelat, b-plat, c-subdenivelat)

– tip III – excavat

Stadializarea TNM (pTNM)

– Tis – tumoră intraepitelială

– T1 – lamina propria/submucoasă

– T2   – muscularis propria/subseroasă

– T3 – seroasă

– T4 – structurile adiacente

– N0 –

– N1 – 1-6 ganglioni limfatici regionali invadaţi

– N2 – 7-15

– N3 – peste 15

– M0 –

– M1 – metastaze la distanţă

Interes prognostic

  1. extensia în profunzime
  2. invazie ganglionară

Se determină ecoendoscopic

Diagnosticul de extensie

Se realizează prin:

  1. ecoendoscopie
  2. ecografie transabdominală
  3. radiografia toracică
  4. computer tomografie
  5. tomografie cu emisie de pozitroni

Tratament (ADK)

Se dispensarizează stările precanceroase:

Forme incipiente sau avansate (tratament curativ, simptomatic, paleativ):

  1. Endoscopic: mucosectomii,polpectomii, în cancerele incipiente în care profunzimea limitată la musculara proprie a fost demonstrata ecoendoscopic.
  2. chirurgical

– 40% rezecabile

– supravieţuire 25-35% la 5 ani

– rezecţii gastrice + limfadenectomii (+ radioterapie şi 5 FU – dacă există celule canceroase la limita ţesutului rezecat)

– paleativ – operaţie de by-pass

  1. Radioterapie + 5FU şi cisplatin – paleativ, la pacienţii neoperabili
  2. Polichimioterapie – 5FU + adriamicin + cisplatin/metotrexat; 5FU +etoposide + leucovorin (răspuns în 50% din cazuri)

Tratament endoscopic paleativ

– stenturi – cancer de cardie, cancer în regiunea pilorică

– gastrostomă endoscopică

– tratament laser

– plasma-argon

Tratament simptomatic:

– antialgice (opioide):

– tramal – 3 comprimate/zi

 – morfină 60 mg/zi p.o.

 – petidină 300 mg/zi p.o.

– tratament cu preparate pe bază de fier (anemie hipocromă microcitară hiposideremică) – sulfat feros: 300-1000 mg/zi, gluconat feros: 800-1600 mg/zi, fumarat feros: 600 mg/zi, lactat feros 750 mg/zi, succinat feros: 600mg/zi.

– prokinetice (metoclopramid, domperidon) – 10 mg cu 30 min înainte de mese

Prognostic:

Supravieţuire globală 10-15% la 5 ani

Supravieţuire în cancer gastric precoce – 90% la 5 ani

Urmărire:           

– endoscopie digestivă superioară în primii 5 ani anual

– hemogramă, antigen carcinoembrionar, teste funcţionale hepatice – la 3-6 luni în primii 2 ani ulterior la 6-12 luni

LIMFOAMELE GASTRICE

Leziuni primitiv digestive sau stadiul IV Ann Arbor

Limfoamele primitive – clasificate după fenotipul celular (care determină gradul de chimiosensibilitate) şi după extensia leziunii.

Clasificarea OMS 2001 (înlocuieşte clasificarea Isaacson):

– fenotip B

  1. limfomul zonei marginale – include boala lanţurilor alfa
  2. limfom difuz cu celule B mari
  3. limfom cu celule ale mantalei
  4. limfom Burkitt
  5. limfom folicular

– fenotip T – limfoame de tip intestinal

Clasificarea extensiei

IE (E de la extraganglionar) – 1-4 leziuni digestive fără atingere ganglionară

IIE – 1-4 leziuni digestive + ganglioni regionali

IIIE – leziune digestivă + ganglioni supra şi sub diafragmatici

IV – atingere extraganglionară ± atingere ganglionară asociată

Diagnostic

  1. Hemogramă
  2. Izolarea populaţiilor limfocitare
  3. Endoscopie digestivă superioară, endoscopie digestivă inferioară, capsula endoscopică
  4. Ecoendoscopie
  5. Computer tomografie
  6. Biopsie medulară
  7. Examen LCR – limfom Burkitt

Factori de prognostic prost (Ho SB in Friedmann: Current Diagnosis and Treatment in Gastroenterology)

  1. Diametrul tumoral peste 7 cm
  2. Simptome tip B (febră, transpiraţii, scădere ponderală)
  3. Creştere LDH şi beta-2 microglobulinei
  4. Profunzimea invaziei
  5. Invadarea ganglionilor regionali
  6. Perforaţie
  7. Tumoră multicentrică
  8. Tumoră nerezecabilă
  9. Vârsta avansată
  10. Comorbidităţi

Tratament

  1. Rezecţie chirurgicală
  2. Eradicarea Helicobacter pylori

CANCERUL DE BONT GASTRIC

Survine în special după rezecţie gastrică cu gastrojejunoanastomoză. După 15 ani riscul de cancer de bont este de până la 30%

Patogenie

Sunt implicaţi următorii factori patogenetici

  1. reflux biliopancreatic
  2. absenţa gastrinei
  3. anclorhidria

Diagnostic

Are la bază următoarele criterii:

  1. criterii topografice – localizare la 3 cm de gura de anastomoză
  2. criterii histologice – marea majoritate sunt adenocarcinoame; leziunea iniţială benignă
  3. criterii cronologice – la cel puţin 5 ani de la intervenţia chirurgicală de rezecţie gastrică

Tratament

  1. chirurgical
  2. chimioterapie cu 5FU şi leucovorin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *