Ghid de diagnostic şi tratamnent pentru carcinomul bazocelular

Ghiduri

Ministerul Sănătății

Ordinul nr. 1218/2010

  1. Introducere

1.1.  Definiţie

Cancerul cutanat a devenit cel mai frecvent cancer la om. Carcinomul bazocelular şi carcinomul spinocelular reprezintă carcinomul epitelial cutanat factorul de risc principal fiind radiaţia ultravioletă, fie naturală/actinică fie artificială.

Carcinomul bazocelular reprezintă forma de carcinom epitelial cutanat cu grad de malignitate foarte redus care se caracterizează prin următoarele:

–          nodul tumoral sau placă infiltrată sau ulcerată care prezintă la periferie un chenar format din „perle epiteliomatoase”

–          creştere foarte lentă în timp a tumorii

–          nu metastazează sau metastazează foarte rar

–          nu are localizări la nivelul mucoaselor

1.2.  Importanţa medico-socială

–          O treime din totalitatea cancerelor sunt cancere cutanate iar 97% dintre acestea sunt cancere nemelanomatoase.

Carcinomul bazocelular:

–          incidenţa este evaluată la 150/ 100 000 per an în Europa şi are valori mai mari in SUA (300/100 000) şi Australia (1600/100 000). Incidenţa s-a dublat în ultimii 15 ani.

–          Sunt factori de risc pentru carcinomul bazocelular:

o   Fototipul deschis la culoare (I, II)

o   Expunerea la soare

o   Factor geografic: populaţii care trăiesc la altitudini mai mari, zone apropiate de ecuator)

o   Expunerea la arsenic, radiaţii ionizante, gudroane

o   Este mai frecvent la persoane în vârstă, la femei

o   Activităţi cu expunere la factorii de risc sus-menţionaţi

Criterii de diagnostic

2.1.  Simptome şi semne clinice esenţiale:

–          papule şi plăci infiltrate eritematoase, cu suprafaţa netedă, lucioasă care cresc lent în dimensiuni; plăcile pot fi delimitate de chenar de papule lucioase (perle epiteliomatoase), noduli, ulceraţii, tumori

–          localizare: predominant în cele 2/3 superioare ale feţei (80%) dar şi pe trunchi şi extremităţi.

–          Leziunile sunt de obicei asimptomatice

–          Dezvoltare lentă, în ani de zile cu excepţia formelor ulcerate, terebrante

2.2.  Explorări diagnostice

2.2.1.      Minimale:

–          istoric personal şi examinarea tegumentului

–          biopsie cutanată în scop diagnostic

–          examinare histopatologică a tumorilor excizate, cu controlul marginilor şi bazei tumorilor

2.2.2.      Opţionale:

–          dermatoscopie pentru formele pigmentare

2.3.  Forme clinice şi complicaţii:

Forme clinice:

  • Carcinom bazocelular nodular: tumoră nodulară cu margine perlată, telangiectazii pe suprafaţă
  • Carcinom bazocelular perlat, perlat-ulcerat, plan cicatricial
  • Carcinom bazocelular ulcerat: tumoră ulcerată, cu margine perlată; poate invada şi distruge structurile profunde (forma terebrantă, ulcus rodens)
  • Carcinom bazocelular pigmentar
  • Carcinom bazocelular sclerotizant / morfeiform
  • Carcinom bazocelular chistic: papulă sau nodul moale, translucid, situat adesea periocular
  • Carcinom bazocelular superficial/ pagetoid

Complicaţii

–          distrucţia structurilor profunde osoase şi cartilaginoase în cazul formelor ulcerate, terebrante

–          sângerare, suprainfecţie

  1. Atitudine terapeutică

3.1.  Principii generale

Obiective terapeutice:

  • vindecarea prin îndepărtarea completă a tumorii

3.2.  Tratament prespitalicesc

3.2.1.      Măsuri generale profilactice:

–          educarea pacienţilor în sensul cunoaşterii şi evitării factorilor de risc

–          fotoprotecţie

–          examen medical periodic al întregului tegument

3.3.  Tratament în servicii dermatologice specializate

Alegerea metodei de tratament este în funcţie de mărimea, localizarea şi tipul tumorii.

  • tratament chirurgical: excizia tumorii cu o margine de siguranţă oncologică

– Este necesar control histologic al tumorilor excizate, al marginilor şi bazei tumorii.

      – variantă: chirurgia micrografică Mohs

  • electrocauterizare, inclusiv cu aparat de radiofrecvenţă
  • în formele de carcinom bazocelular superficial se recomandă

–          crioterapie cu azot lichid: profundă, a întregii tumori

–          terapie fotodinamică cu derivaţi porfirinici şi sub eventuală anestezie locală

  • fotocoagulare Laser

Când tratamentul chirurgical nu este posibil se pot alege alte forme de terapie:

  • tratament cu radiaţii ionizante când nu este posibil tratamentul chirurgical
  • terapia fotodinamică cu derivaţi porfirinici
  • injecţii intratumorale cu agenţi biologici (interferon)
  • tratament cu Imiquimod rezervat formelor cu leziuni multiple şi superficiale
  • chimioterapie topică
  • tratament cu retinoizi sistemici (neotigason) la pacienţii cu sindrom nevoid bazocelular, xeroderma pigmetosum

3.4.  Dispensarizare

În serviciul de specialitate:

–          cazurile tratate care sunt supuse controlului oncologic după tratament, la 3,6,12 luni, în funcţie de evoluţia cazului.

Medicul de familie:

–          Depistează cazurile noi: control periodic, anual al întregului tegument pentru a constata apariţia eventualelor tumori cutanate

–          Depistează recidivele:control al pacienţilor cu carcinoame tratate; aplică indicaţiile medicului specialist dermatolog din scrisoarea medicală

–          Educarea pacienţilor pentru profilaxia carcinoamelor de piele: evitarea expunerii la soare, la surse artificiale de UV, fotoprotecţie

–          Trimite cazurile nou-depistate sau cu recidivă către medicul dermatolog

Lasă un răspuns