Ghid privind cancerul de col uterin

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordin 2019

Anexa nr. 27

Editor: Prof. Dr. Gheoghe Peltecu

© Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019.

Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.

Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ………… cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Precizări

Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.

Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.

Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.

Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.

Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.

Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro.

CUPRINS
1 Introducere 9
2 Scop 9
3 Metodologie de elaborare și revizie 10
3.1 Etapele procesului de elaborare 10
3.2 Principii 11
3.3 Etapele procesului de revizie 11
3.4 Data reviziei 11
5 Evaluare și diagnostic 12
5.1 Diagnosticul leziunilor preinvazive 12
5.1.1 Screening 12
5.1.2 Colposcopia 12
5.1.3 Metode de diagnostic ale leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin 13
5.2 Diagnosticul carcinomului invaziv 13
5.3 Evaluarea preterapeutică în cancerul invaziv al colului uterin 14
6 Conduită 15
6.1 Leziunile in situ 15
6.1.1 Conduita în cazul carcinomului in situ de col uterin/CIN III 15
6.1.2 Adenocarcinomul in situ 15
6.2 Stadiul T1a (IA) 15
6.2.1 Stadiul T1a1 (IA1) 15
6.2.2 Stadiul T1a2 (IA2) 17
6.3 Stadiul T1b ( IB) 17
6.3.1 Stadiul T1b1 (IB1) 17
6.3.2 Stadiul T1b2 (IB2), (IB3) 18
6.4 Stadiul II (T2) 19
6.4.1 Stadiul IIA 19
6.4.1.1 Stadiul IIA1 (T2a1) 19
6.4.1.2 Stadiul IIA2 (T2a2) 20
6.4.2 Stadiul IIB (T2b) 20
6.5 Stadiul III (T3) 20
6.5.1 Stadiul T3a/b (IIIA, IIIB), IIIC 20
6.6 Stadiul IV (T4) 21
6.6.1 Stadiul IVA 21
6.6.2 Stadiul IVB 21
6.7 Situaţii particulare 21
6.7.1 Cancerul colului uterin restant 21
6.7.2 Cancerul de col uterin asociat sarcinii 22
6.7.2.1 Carcinomul cervical in situ 22
6.7.2.2 Stadiul IA1 (T1a1) 22
6.7.2.3 Trimestrul I de sarcină 23
6.7.2.3.1 Stadiul IA2 (T1a2) şi IIA (T2a1-2) 23
6.7.2.3.2 Stadiu IIB (T2b) şi III (T3a-b, IIIC) 23
6.7.2.4 Trimestrul II de sarcină 23
6.7.2.5 Trimestrul III de sarcină 24
6.7.3 Cancerul de col descoperit accidental după histerectomia totală simplă 25
6.7.4 Cancer de col uterin recidivat sau metastazat 25
6.7.5 Cancer de col uterin cu complicaţii hemoragice 26
7 Urmărire şi monitorizare 26
8 Aspecte administrative 27
9 Bibliografie 28
10 Anexe 33
Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019 34
Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 35
Anexa 3. Screening-ul leziunilor precursoare 36
Anexa 4. Sistemul Bethesda de clasificare a citologiei cervicale (2014) 37
Anexa 5. Conduita în leziunile precursoare 39
Anexa 6. Colposcopia 41
Anexa 7. Principiile de evaluare ale examenului morfopatologic 42
Anexa 8. Clasificarea histologică a cancerului de col 43
Anexa 9. Stadializarea clinică și chirurgicală a cancerului de col uterin 44
Anexa 10. Principii de evaluare imagistică 45
Anexa 11. Principii de evaluare și stadializare chirurgicală 47
Anexa 12. Principii de radioterapie 49
Anexa 13. Clasificarea tipurilor de histerectomii radicale (1,2) 51
Anexa 14. Principiile chimioterapiei în cancerul de col uterin 53
Anexa 15. Exenterația pelvină 55

Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2009)

Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii

Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, președinte

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Vlad Tica, președinte

Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

Profesor Dr. Florin Stamatian, președinte

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Dr. Roxana Radu, reprezentant

Preşedinte – Profesor Dr. Florin Stamatian

Co-preşedinte – Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

Secretar – Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2009)

Coordonator

Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

Scriitor

Dr. Laura Giurcăneanu

Membri

Profesor Dr. Dimitrie Nanu

Profesor Dr. Bogdan Marinescu

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

Integrator

Dr. Alexandru Epure

Evaluatori externi

Profesor Dr. Viorica Nagy

Profesor Dr. Nicolae Ghilezan

Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019)

Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii

Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului (2019)

Coordonator

Profesor Dr. Gheoghe Peltecu

Membri

Dr. Eugen Căne

Dr. Ruxandra Gabriela Cigăran

Dr. Nicolae Gică

Asist. Univ. Dr. George Iancu

Dr. Mioara Ionescu – Anatomie Patologică

Dr. Dragoș Mircea Median – Oncologie Medicală

Dr. Loredana Tuinea – Oncologie Medicală

Dr. Ștefănel Vlad – Radioterapie

Integrator

Dr. Alina-Gabriela Marin

Evaluatori externi

Profesor Dr. Elvira Brătilă

Conferențiar Dr. Alexandru-George Filipescu

Abrevieri

ACOG                       

American College of Obstetricians and Gynecologists

ADN

Acid dezoxiribonucleic

AGC-NOS

Celule glandulare atipice cu semnificație neprecizată

AGREE

Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare)

AIS

Adenocarcinom in situ

ASC

Atypical Scuamous Cells (celule scuamoase atipice)

ASCCP

American Society for Colposcopy and Cervical Pathology

ASC-H

Atypical scuamous cells, cannot exclude High grade-scuamous intraepithelial lesion (celule scuamuase atipice, nu se poate exclude o leziune intraepitelială de grad înalt)

ASC-US

Atypical scuamous cells – undetermined significance (celule scuamoase atipice cu semnificaţie nedeterminată)

BP

Babeş-Papanicolaou

CIN

Cervical intraepithelial neoplasia (NIC neoplazie intraepitelială cervicală)

cm

Centimetri

CT

Tomografie computerizată

DT

Doza totală

ERAD

Electrorezecţie cu ansa diatermică

FIGO

Federația Internațională de Ginecologie şi Obstetrică

Ggl

Ganglion

GOG

Gynecology Oncology Group

GTE

Grup Tehnic de Elaborare

GOG

Grup Tehnic de Revizie

HDR

High dose rate (Brahiterapie cu doză mare)

HIV

Virusul imunodeficienței umane

HPV

Virusul Papiloma Uman (Human Papilloma Virus)

HRLP

Histerectomie radicală modificată cu limfadenectomie pelvină

H-SIL

High grade-scuamous intraepithelial lesion (leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt)

HT

Histerectomie totală

IMRT

Radioterapie cu intensitate modulată

IRM

Imagistică prin rezonanță magnetică

i.v.

Intravenos

L-SIL

Low grade-scuamous intraepithelial lesion (leziune scuamoasă intraepitelială de grad scăzut)

LVSI

Invazia spațiului vasculo-limfatic

mg

Miligrame

mm

Milimetri

m2

Metru pătrat

OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ONU

Organizaţia Naţiunilor Unite

PET-CT

Tomografie cu emisie de pozitroni

PDR

Pulse dose rate (Brahiterapie cu doză pulse)

pTNM

Stadializare histopatologică (postterapeutică) TNM

RTE

Radioterapie externă

Std

Stadiu

TNM

Stadializare Tumoră, Nodul, Metastază

UNFPA

United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie)

  • Introducere

Pe plan mondial cancerul de col uterin ocupă locul doi (după cancerul mamar) în cadrul tumorilor maligne la femei, reprezentând 6% din totalul cancerelor la femei. (1)

Introducerea în SUA și ţările din vestul Europei a programului de screening, constând în examen clinic şi citologie cervicală, a determinat reducerea considerabilă a morbidităţii şi mortalităţii prin cancer de col uterin.

În România, cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne, fiind pe primul loc în cadrul cancerelor genitale feminine (aproximativ 67% din cancerele sferei genitale) şi a doua cauză de deces prin cancer la femei. (1)

Incidenţa cancerului de col uterin este semnificativ mai crescută la femeile cu:

–          status socio-economic scăzut,

–          debut precoce al vieţii sexuale,

–          număr crescut de parteneri sexuali,

–          istoric de boli cu transmitere sexuală,

–          sarcini – naşteri multiple,

–          fumătoare,

–          utilizatoare de contraceptive orale,

–          anumite boli autoimune (riscul este crescut numai în cazul tratamentului cu azatioprină), (2, 3)

–          cu imunosupresie cronică (HIV, transplant renal).

Principalul factor etiologic al cancerului de col uterin şi al precursorilor săi este infecția persistentă cu tulpini de risc înalt ale virusul Papilloma uman (HPV – Human Papilloma Virus).

HPV, detectat prin tehnologie moleculară, este prezent în aproximativ 90% din cancerele invazive ale colului uterin şi leziunile lor precursoare.  (4)

Pentru a putea progresa către o leziune neoplazică, infecţia HPV trebuie să aibă un caracter persistent.

În țările cu incidență crescută a cancerului de col uterin, prevalența infecției cronice cu HPV este între 10-20%, pe când în țările cu incidență scăzută doar 5-10%. Imunizarea împotriva HPV previne infecția cu anumite genotipuri cu risc crescut, ceea ce duce la o scădere a riscului de cancer de col uterin prin vaccinare. (5)

Prognosticul cancerului de col uterin este strâns corelat cu extinderea bolii în momentul stabilirii diagnosticului.

Principalii factori de prognostic sunt:

–          stadiul şi volumul tumorii

–          invazia ganglionară pelvină şi para-aortică

–          tipul histologic şi gradul de malignitate

–          invazia vasculară şi limfatică. (6)

Întrucât cancerul colului uterin are o lungă perioadă de evoluţie sub forma unor leziuni precursoare, depistarea şi tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a cancerului de col invaziv.

  • Scop

Scopul acestui ghid este de a standardiza diagnosticul şi tratamentul  cancerului de col uterin pentru scăderea mortalităţii şi a morbidităţii.

Prezentul ghid clinic pentru cancerul de col uterin se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (medicina de familie, oncologie, chirurgie, radiologie) ce se confruntă cu problematica cancerului de col uterin.

Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

–             creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale

–             referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific

–             reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)

–             reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice

–             aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice

–             integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)

–             creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical

–             ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni

–             ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului

–             ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente

–             ghidul permite structurarea documentaţiei medicale

–             ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii

–             armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.

Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.

Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.

  • Metodologie de elaborare și revizie
  • Etapele procesului de elaborare

Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.

A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor.  A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnic de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.

În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.

Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi  un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.

Scriitorii ghidurilor au fost contractați şi instruiți asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.

Pe parcursul ghidului, prin termenul de „medic(ul)” se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică – Ginecologie, sau, în cazul capitolelor 5-7, 9-10 medicul de specialitate Boli Infecțioase – cărora le este dedicat, în principal, ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.

După verificarea principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.

Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Sibiu în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie 2007, cu sprijinul Agenţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare a Guvernului Elveţian (SDC) şi a Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.

Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 171 din 15 ianuarie 2009 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 2 decembrie 2007.

3.2 Principii

Ghidul clinic pe tema „Cancerul de col uterin” a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

  • Etapele procesului de revizie
    • În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17-lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice.
    • Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator.
    • Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţi selectaţi. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul şi GTR au luat în considerare şi au încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi și de pe site, redactând versiunea finală a ghidului.
    • Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută şi agreată prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1.
    • Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, inițiatorul.
    • Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul ………..şi de Colegiul Medicilor prin documentul ……….… şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.
  • Data reviziei

Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi știinţifice noi care modifică recomandările făcute.

  • Structură

Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:

–          Evaluare şi diagnostic

–          Conduită

–          Urmărire şi monitorizare

–          Aspecte administrative.

  • Evaluare și diagnostic

 

5.1 Diagnosticul leziunilor preinvazive

 

 

5.1.1 Screening

 

Standard

Medicul trebuie să recomande pacientelor realizarea de teste de screening pentru cancerul de col uterin și anume:

−       Genotipare virală (validată clinic): prin testare ADN-HPV cu risc oncogenic înalt la intervale de 5 ani, după vârsta de 30 de ani.

−       Cotestare: prin testare ADN-HPV și prin examen citologic Babeș-Papanicolaou, în intervalul de vârstă 30-65 de ani la intervale de 5 ani.

−       Citologie: prin test Babeș Papanicolaou în sistem convențional sau în mediul lichid, în intervalul de vârstă 21- 65 de ani, la un interval de 3 ani, dacă două teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale.

A

 

Argumentare

 

 

Screening-ul leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin poate detecta leziunile de risc înalt precum și cancerul de col. Examenul citologic clasic și cel în mediu lichid au acuratețe similară. Diagnosticul și tratamentul adecvat al leziunilor precursoare de risc înalt scad incidența cancerului invaziv al colului uterin și mortalitatea generată de acesta (vezi Anexa 3). (1,2,3,4)

Ia

 

>Standard

Medicul trebuie să cunoască conduita în cazul unor categorii speciale de paciente:

−       la pacientele cu histerectomie subtotatală screeningul continuă ca și în cazul femeilor fără histerectomie;

−       pacientele care aparțin unor grupe speciale de risc crescut (istoric de cancer cervical, pacientele imunodeprimate cu infecție HIV, tuberculoză sau alte boli imunosupresoare) necesită screening la intervale mai mici comparativ cu populația generală, respectiv anual;

−       pacientele care au efectuat vaccin anti HPV au același interval de screening ca și populația generală;

−       pacientele cu histerectomie totală efectuată pentru cauze benigne nu necesită screening.

B

Argumentare

Imunosupresia reprezintă un factor de risc pentru carcinogeneză. (1)

III

 

>Standard

Medicul trebuie să recomande și să efectueze toate investigațiile (citologice, virale, colposcopice, anatomo-patologice) care să identifice cu acuratețe leziunile precursoare ale cancerului de col uterin (vezi Anexa 4).

B

 

Argumentare

Pacientele cu leziuni displazice de risc înalt (ASC-H, HSIL) au risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin și necesită urmărire citologică/virală pentru a preveni agravarea leziunii. (1,5,6)

IIa

 

>Standard

Medicul trebuie să recomande și să aplice conduita cea mai adecvată fiecărei situații particulare identificate în procesul de screening al leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin. (vezi Anexa 5).

 B

Argumentare

Leziunile ASC-H și HSIL au risc crescut de a evolua spre cancer invaziv, iar recidiva acestora necesită evaluare histologică. (7)

IIa

 

 

5.1.2 Colposcopia

 

Recomandare

Vor avea indicație de examinare colposcopică pacientele cu citologie anormală sau neconcludentă, în scopul alegerii metodei de tratament adecvate, în funcție de caracteristicile leziunilor, extensia endocervicală sau vaginală a acestora și vizualizarea joncțiunii scuamocilindrice. Indicațiile, semnele colposcopice minore și majore precum și colposcopia nesatisfăcătoare sunt prezentate în Anexa 6.

B

Argumentare

În cazul vizualizării leziunilor colposcopice se impune biopsia ghidată colposcopic. Când leziunea se extinde în canalul cervical, curetajul endocervical poate fi necesar. (5)

III

 

 

5.1.3 Metode de diagnostic ale leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin

 

Recomandare

Leziunile suspecte colposcopic se vor biopsia țintit.

B

Argumentare

Practicarea biopsiei sub controlul colposcopic are avantajul de a evalua precis zona cea mai suspectă. (6)

IIa

 

Opțiune

Curetajul endocervical poate reprezenta o metodă de diagnostic în cazul leziunilor care se extind în canalul endocervical sau în cazul AGC-NOS.

C

Argumentare

Se indică în situații rare, la pacientele cu colposcopie nornală, fără leziuni vizibile dar cu citologie anormală. (6)

IV

 

Standard

Conizația cervicală

Se indică la pacientele cu: colposcopie suspectă și citologie anormală (ASC-H, H-SIL, ASC-US și HPV+), persistența leziunilor L-SIL cu modificări colposcopice, leziune colposcopică cu extensie în canalul endocervical, leziuni microinvazive sau invazive pe specimenul de biopsie (vezi Anexa 7).

B

Argumentare

Leziunile suspecte colposcopic, displazia severă sau cancinomul microinvaziv la biopsie necesită realizarea conizației în vederea evaluării corecte a invaziei și a dimensiunilor leziunii. Piesa de conizație trebuie să fie marcată intraoperator, în vederea orientării corecte de către anatomopatolog. (6,7)

IIb

 

 

5.2 Diagnosticul carcinomului invaziv

 

Standard

Medicul trebuie efectueze examenul ginecologic cu parcurgerea următoarelor etape obligatorii, în diagnosticul cancerului cervical invaziv:

−       anamneza și examenul fizic

−       examen cu valvele

−       tuşeu vaginal

−       tuşeu rectal.

B

Argumentare

Examenul cu valve permite vizualizarea colului uterin iar tuşeul vaginal şi cel rectal aduc informații despre invazia ţesuturilor vecine. (8,9)

III

 

Standard

Medicul trebuie să indice biopsierea oricărei leziuni macroscopice suspecte de la nivelul colului pentru confirmarea histologică a diagnosticului. (vezi Anexa 8)

B

Argumentare

Cel mai frecvent la nivelul colului uterin apar leziuni exofitice, ulcerative sau polipoide, care ridică suspiciunea de carcinom invaziv. (10,11)

IIb

 

>Opţiune

Medicul poate indica chiuretajul biopsic fracţionat de la nivelul canalului endocervical şi a endometrului sau conizația, în cazuri dificile.

B

Argumentare

Există posibilitatea extensiei cervicale a unui eventual neoplasm de endometru ceea ce ar modifica planul terapeutic sau neoplasm de endocol cu exocol normal. (12,13)

IIb

 

 

 

5.3 Evaluarea preterapeutică în cancerul invaziv al colului uterin

 

Recomandare

Se recomandă medicului să indice ca examenul clinic, constând în examenul vaginal şi rectal, să fie efectuat de către doi examinatori (vezi Anexa 9).

C

Argumentare

Pentru a diminua erorile de stadializare ce pot rezulta din evaluarea subiectivă a dimensiunii tumorii, dar mai ales din aprecierea afectării parametrelor. (14)

IV

 

Recomandare

Se recomandă medicului să indice ca pacientele candidate pentru radioterapie să fie examinate clinic de către un ginecolog și un radioterapeut pentru alegerea planului terapeutic.

E

 

>Opţiune

Medicul poate solicita efectuarea examinării clinice a pacientei sub anestezie generală.

B

Argumentare

Anestezia generală are avantajul examinării clinice de către mai mulți examinatori şi beneficiul adus de relaxarea musculară. (10,15)

III

 

Recomandare

Se indică cistoscopia/rectoscopia în stadiile IIB, III şi IVA ca examinări complementare când există o suspiciune clinica și/sau imagistică.

B

Argumentare

În stadiile IIB, III şi IVA, afectarea vezicii urinare este posibilă şi cistoscopia este necesară pentru încadrarea stadială corectă a cancerului invaziv al colului uterin. (9,10)

III

 

Standard

Se indică o evaluare minimă a funcției hematologice, hepatice și renale la pacienta diagnosticată cu cancer de col.

C

Argumentare

Cancerul de col în stadii avansate poate afecta funcția hepatică, renală sau hematologică. (9,11)

IV

 

Standard

În cancerul invaziv al colului uterin, medicul trebuie să indice următoarele examinări imagistice (vezi Anexele 10 și 11):

−       ecografia transvaginală

−       radiografia pulmonară/CT torace

−       CT/IRM torace, abdomen și pelvis, începând cu stadiul IB.

B

Argumentare

Radiografia pulmonară este indicată pentru depistarea eventualelor metastaze pulmonare. Evaluarea ecografică, CT și IRM sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de stadiu de boală. (9,11)

III

 

Opţiune

În cancerul invaziv al colului uterin medicul poate solicita tomografia computerizată cu substanţă de contrast i.v. PET CT.

B

Argumentare

Utilizarea PET CT poate crește rata de detecție a determinărilor secundare ganglionare în cancerul de col uterin. (16,17)

III

 

Standard

Stadializarea este indicat să fie făcută după clasificarea TNM și a stadializării clinice FIGO (2018) (vezi Anexa 9).

C

Argumentare

Stadializarea TNM include evaluarea clinică și imagistică. Stadializarea FIGO este eminamente clinică și nu este întotdeauna exactă; are însă avantajul unei largi răspândiri şi utilizări facile. (8,9,11,18)

IV

 

Standard

Medicul trebuie să indice ca suspiciunea de invazie vezicală sau rectală să fie confirmată biopsic.

C

Argumentare

Confirmarea biopsică este necesară pentru includerea pacientelor în stadiul IV şi adaptarea strategiei terapeutice. (9,10,11)

IV

  • CONDUITĂ

 

 

6.1 Leziunile in situ

 

 

 

6.1.1 Conduita în cazul carcinomului in situ de col uterin/CIN III

 

 

Standard

În cazul pacientelor cu bipsie CIN III sau carcinom in situ se indică conizația în scop diagnostic și terapeutic, cu examinarea obligatorie a marginilor de rezecție,  exceptând gravidele (vezi Anexa 5).

A

 

Argumentare

Urmărirea prin colposcopie a leziunilor CIN III, carcinom in situ este inacceptabilă. (6,7)

Ib

 

 

 

Standard

Urmărirea post excizie se poate realiza prin cotestare la 12 și 24 de luni, iar dacă aceste evaluări sunt negative se indică cotestare la 3 ani. 

B

 

Argumentare

În cazul pacientelor care au fost tratate pentru CIN III urmărirea are ca scop depistarea precoce a apariției altor leziuni, cu risc de progresie către cancer. (7)

IIb

 

Standard

Carcinomul in situ cu margini pozitive la conizație, impune histerectomia în cazul pacientelor care nu doresc conservarea fertilității și reexcizie la cele care doresc conservarea fertilității.

B

Argumentare

Pacientele care doresc conservarea fertilității, cu carcinom in situ sau CIN III și care prezintă margini pozitive la conizație vor fi candidate pentru reconizație/reexcizie. (7)

III

 

Standard

Pacientele cu carcinom in situ tratate conservator vor fi reevaluate peste 6 luni prin colposcopie și cotestare.

B

Argumentare

Pacientele care au fost tratate de carcinom in situ necesită urmărire atentă, pentru depistarea precoce a unor noi leziuni apărute. (7)

III

   

 

 

6.1.2  Adenocarcinomul in situ

 

 

Standard

Adenocarcinomul in situ al colului uterin, poate fi o leziune multicentrică. Adenocarcinomul in situ al colului uterin pe piesa de conizație necesită histerectomie la pacientele care nu mai doresc o sarcină și conizație în cazul pacientelor care doresc conservarea fertilității (vezi Anexa 5).

−       conizația cu margini de rezecție negative necesită urmărire prin cotestare, colposcopie și curetaj endocervical la 6 luni, timp îndelungat.

−       marginile de rezecție pozitive impun histerectomia sau trahelectomie, în cazul în care pacientele doresc conservarea fertilității

B

 

Argumentare

Pacientele care nu sunt histerectomizate necesită urmărire atentă datorită riscului crescut de recidivă sau al prezenței leziunilor multicentrice. (7)

III

 

 

 

 

Standard

Conduita terapeutică trebuie să fie stabilită în comisie multidisciplinară, care ar trebui să cuprindă ginecolog oncolog, oncolog medical, radioterapeut, anatomopatolog, imagist.

E

           
 

 

6.2 Stadiul T1a (IA)

 

 

6.2.1 Stadiul T1a1 (IA1)

 

Standard

 

Conduita terapeutică depinde de dorința pacientei de a-și conserva fertilitatea, de vârstă și de factorii de agresivitate tumorală prezenți (vezi Anexa 11).

E

 

Standard

Diagnosticul anatomopatologic corect privind extensia pe orizontală și în profunzime a tumorii, invazia limfovasculară și statusul marginilor piesei de excizie/biopsie sunt cruciale în stabilirea conduitei.

Conizaţia reprezintă tratamentul de elecţie pentru pacientele care doresc păstrarea fertilităţii.

B

Argumentare

Riscul diseminării metastatice ganglionare în stadiul IA1 este <1%, iar riscul de recidivă locală invazivă de 2%. (9,10,19-21)

IIa

 

Recomandare

Piesa chirurgicală este recomandat să fie unică, marcată pentru a putea fi orientată corect de anatomopatolog.

E

 

Standard

Buletinul anatomopatologic va menționa obligatoriu statusul marginilor fragmentului excizat (vezi Anexa 7). Acestea vor avea margini de rezecție negative de 3 mm.

A

Argumentare

Examinarea marginilor piesei operatorii permite stabilirea conduitei terapeutice definitive și a urmăririi postoperatorii. (10, 20, 22-24)

Ia

 

Standard

Dacă marginile fragmentului excizat sunt negative pentru cancer invaziv și/sau displazie severă CIN III, se consideră că intervenția efectuată are caracter curativ.

E

 

Recomandare

Dacă marginile sunt pozitive, repetarea conizației în aceleași condiții sau efectuarea trahelectomiei  este necesară pentru excluderea unui stadiu mai avansat și pentru îndepărtarea țesutului tumoral rezidual.

Evaluarea ganglionară nu este indicată în stadiul T1a1 fără invazie limfovasculară, dar poate fi luată în considerare pentru cazurile cu invazie limfovasculară prezentă.

Identificarea și excizia ganglionului santinelă pot fi luate în considerare pentru stadializare.

Metastazele ganglionare confirmate histopatologic intraoperator contraindică continuarea intervenției chirurgicale conservatoare (trahelectomie radicala)

B

Argumentare

În cazul pacientelor cu margini negative ale fragmentului excizat şi curetaj endocervical negativ, riscul recidivei unei leziuni invazive este 4%. (9,10,20-22)

Prezența metastazelor ganglionare indică un stadiu mai avansat de boală la care se recomandă terapie sistemică și radioterapie. (11,25,26)

IIb

 

Recomandare

Pentru pacientele care nu doresc păstrarea fertilităţii, diagnosticate ca stadiul IA1 fără invazia spațiului limfovascular, se poate indica histerectomia totală simplă.

B

Argumentare

Îndepărtarea în totalitate a colului uterin reduce riscul apariţiei metastazelor ganglionare/recidivei locale. (9,10,20-24)

III

 

Recomandare

Pentru stadiul IA1 cu invazia spațiului limfovascular la pacientele  care nu doresc păstrarea fertilităţii se recomandă histerectomie cu limfadenectomie pelvină (se poate efectua tehnica ganglionului santinelă.

Pentru pacientele cu stadiul IA1 și margini pozitive la conizație care nu doresc păstrarea fertilității se recomandă histerectomie  cu limfadenectomie pelvină.

B

Argumentare

Prezenta metastazelor ganglionare indica un stadiu mai avansat de boala la care se indica terapie sistemica si radioterapie. (10,20,22,25,26)

III

 

>Recomandare

Pentru pacientele aflate în premenopauză, se recomandă să se indice conservarea ovarelor.

B

Argumentare

Beneficiile păstrării funcţiei ovariene depăşesc posibilele riscuri de apariţie a metastazelor ovariene. Salpingectomia bilaterală reduce riscul de cancer de ovar. (8,20-21, 23-24, 27)

III

 

>Recomandare

Se recomandă anexectomia bilaterală în următoarele situaţii:

–             pacientă aflată la menopauză

–             existenţa unei patologii anexiale asociate

–             pacienta nu doreşte păstrarea anexelor.

B

Argumentare

Conduita chirurgicală trebuie adaptată şi situaţiei intraoperatorii (prezenţa patologiei asociate anexiale), vârsta pacientei, dorinţa acesteia. (9,20-21, 23-24)

III

 

Standard

În cazul pacientelor inoperabile din motive medicale, medicul trebuie să îndrume pacienta către serviciul de radioterapie (vezi Anexa 12).

B

Argumentare

În lipsa unui tratament adecvat, evoluţia către un stadiu mai avansat este certă, radioterapia putând împiedica acest lucru. (28,29)

III

 

 

6.2.2 Stadiul T1a2 (IA2)

 

Standard

Histerectomia radicală modificată cu limfadenectomie pelvină (HRLP) reprezintă tratamentul de elecţie în acest stadiu (vezi Anexa 13).

B

Argumentare

În cazul cancerului de col uterin stadiul IA2, riscul metastazelor ganglionare este > 5% şi riscul de recidivă invazivă local este de 3,6%. (9,11,30-33)

IIa

 

>Opţiune

În cazul pacientelor aflate în premenopauză şi care nu au patologie anexială asociată, se poate indica conservarea ovarelor.

B

Argumentare

Beneficiile păstrării funcţiei ovariene depăşesc posibilele riscuri de apariţie a metastazelor ovariene.(9,11,30-33)

III

 

Standard

În cazul pacientelor inoperabile din motive medicale sau care refuză intervenția chirurgicală, medicul trebuie să îndrume pacienta către serviciul de radioterapie.

B

Argumentare

Radioterapia reprezintă o alternativă de tratament în lipsa posibilităţii aplicării tratamentului chirurgical. (28,29,34,35)

IIb

 

Recomandare

 

În cazul pacientelor tinere care doresc păstrarea fertilităţii, medicul poate practica trahelectomie radicală şi limfadenectomie pelvină bilaterală.

B

 

Argumentare

Trahelectomia radicală s-a dovedit a fi o alternativă posibilă în cazul pacientelor tinere ce doresc păstrarea fertilităţii, rezultatele din punctul de vedere al supravieţuirii fiind similare cu cele în care s-a practicat histerectomia. (36-39)

IIa

 

Recomandare

 

Cerclajul intraoperator permanent este necesar după trahelectomie.  

Completarea chirurgiei cu histerectomie după încheierea planului familial nu e necesară.

E

 

 

 

6.3 Stadiul T1b ( IB)

 

 

6.3.1 Stadiul T1b1 (IB1)

 

Standard

Tratamentul de elecţie este reprezentat de HRLP (vezi Anexa 13).

Limfadenectomia para-aortică este opțională.

B

Argumentare

Pacienta aflată în stadiul T1b1 (IB1) este considerată a fi candidata ideală pentru HRLP, chirurgia având avantajul unei stadializări postchirurgicale corecte, care se va reflecta într-o terapie adjuvantă adecvată. (9,11,45)

Limfadenectomia para-aortica se efectueaza in scop de stadializare si se face pana la originea arterei mezenterice inferioare. (9,10, 40, 41, 42, 43, 44)

IIa

 

Opțiune

Pacientele care nu sunt candidate pentru intervenție chirurgicală sau o refuză pot fi tratate cu radiochimioterapie (vezi Anexa 14).

C

Argumentare

Chimioterapia neoadjuvantă urmată de intervenție chirurgicală nu este recomandată.(9,11,45)

IV

 

Standard

În cazul pacientelor tinere care doresc păstrarea fertilităţii, medicul poate practica trahelectomia radicală şi limfadenectomie pelvină bilaterală.

B

Argumentare

Trahelectomia radicală s-a dovedit a fi o alternativă posibilă în cazul pacientelor tinere ce doresc păstrarea fertilităţii, rezultatele din punctul de vedere al supravieţuirii fiind similare cu cele la care s-a practicat histerectomia. (36-39, 45-49)

Tratamentul de păstrare a fertilității este validat în cazul stadiului IB1 în principal pentru tumorile sub 2 cm (nu se recomandă la pacientele cu tumori voluminoase sau agresive, de exemplu neuroendocrine sau carcinom cu celule clare). (11,46-48)

IIa

 

Standard

În cazul în care rezultatul examenului histopatologic indică:

–          ganglioni pelvini pozitivi

–          margini chirurgicale pozitive (vagin/parametre)

–          parametre invadate

–          invazie limfovasculară

pacienta se îndrumă către serviciul oncologic (iradiere pelvină externă postoperatorie, asociată cu chimioterapie bazată pe cisplatin).

B

Argumentare

Radioterapia este eficientă pe zone mai greu accesibile chirurgiei (zona externă a pediculilor subureterali, paracolpos) şi acționează și pe ganglionii limfatici. (50-53)

IIa

 

Opţiune

Medicul poate să îndrume pacienta către serviciul de radioterapie pentru iradierea postoperatorie a ganglionilor paraaortici, în cazul:

–             tumorilor cervicale > 4 cm

SAU

–             în prezenţa ganglionilor pelvini pozitivi în piesa de HRLP.

B

Argumentare

Prezenţa ganglionilor pelvini pozitivi şi dimensiunea crescută a tumorii încadrează pacienta în grupul de risc intermediar, iar asocierea radioterapiei postoperatorii determină creşterea semnificativă a intervalului liber de boală şi scăderea mortalităţii. (50-53)

IIb

 

 

6.3.2 Stadiul T1b2 (IB2), (IB3)

 

Standard

Echipa multidisciplinară poate propune pacientei în stadiul T1b2 (IB2), (B3) trei opțiuni terapeutice:

−       chimioterapie (cisplatin) asociata cu radioterapie definitivă (externa si brahiterapie)

SAU

−       HRLP, cu sau fără limfadenectomie para-aortică,

SAU

−       radioterapie externă, chimioterapie de radiosensibilizare (cisplatin) și  brahiterapie, urmate de histerectomie adjuvantă.

B

Argumentare

Strategia terapeutică trebuie să evite combinarea chimioradioterapiei cu chirurgia radicală. (9-11,34,35, 55,56)

Histerectomia după radiochiomiotrerapie asigră un control local mai bun al bolii dar nu influențează rata globală de supraviețuire și se asociază cu creșterea marcată a morbidității. (10, 40-44, 54)

IIa

 

Opţiune

În cazul în care intervenţia este contraindicată sau refuzată, medicul poate îndruma pacienta către radiochimioterapie.

B

Argumentare

Radiochimioterapia poate avea aceeaşi rata de vindecare ca şi chirurgia primară şi poate fi indicată în cazurile inoperabile din motive medicale sau în cazul pacientelor care acceptă mai uşor radioterapia decât intervenţia chirurgicală.

IIb

 

 

6.4 Stadiul II (T2)

 

 

 

6.4.1 Stadiul IIA

 

 

 

6.4.1.1 Stadiul IIA1 (T2a1)

 

 

Standard

Tratamentul chirurgical este de elecție si este reprezentat de HRLP.

B

 

Argumentare

Chirurgia are avantajul unei stadializări postchirurgicale corecte, care se va reflecta într-o terapie adjuvantă adecvată. (9,10,11,37)

IIa

 

 

 

Standard

Se recomandă evitarea asocierii chirurgiei radicale cu radioterapia.

 B   

 

Argumentare

Combinarea chirurgiei radicale și a radioterapiei duce la creșterea morbidității. (10)

IIa

 

 

 

Opţiune

 

 

 

Intervenția chirugicală poate debuta cu evaluarea ganglionilor pelvini.

Invazia ganglionară poate fi stabilită intraoperator prin examen extemporaneu al ganglionului santinelă sau al ganglionilor suspecți. Metastazele ganglionare confirmate histopatologic intraoperator contraindică continuarea intervenției chirurgicale.

C

 

Argumentare

Prezenta metastazelor ganglionare indică un stadiu avansat de boală pentru care se recomandă terapia sistemică și radioterapie. (9,55)

IV

 

 

 

Opţiune

 

Echipa multidisciplinară va recomanda conduită terapeutică în funcție de stadializarea imagistică (IRM, CT și PET-CT cu substanță de contrast) sau chirurgicală (evaluare chirurgicală extraperitoneală sau laparoscopică) astfel:

−       Histerectomie radicală modificată și limfadenectomie pelvină, în caz de ganglioni negativi

SAU

−       Chimioterapie (cisplatin) asociată cu radioterapie externă și brahiterapie, în caz de ganglioni pozitivi.

C

 

Argumentare

Studiul GOG sugerează un prognostic mai bun la pacientele la care s-a practicat  stadializarea chirgicală comparativ cu cele stadializate imagistic. (11, 59)

IIc

 

 

Tehnica ganglionului santinelă are cea mai bună acuratețe pentru tumori cervicale mai mici de 2 cm. (40,57,58) Limfadenectomia pelvină extensivă poate fi evitată într-o porporție mare a cancerelor aflate în stadii precoce. (25,26, 60)

III

 

 

 

>Standard

În cazul pacientelor operate fără evaluare ganglionară în care rezultatul examenului histopatologic indică:

–             ganglioni pelvini pozitivi

–             margini chirurgicale pozitive (vagin/parametre)

–             parametre invadate

–             invazie limfovasculară

pacienta se îndrumă către serviciul oncologic (iradiere pelvină externă postoperatorie, asociată cu chimioterapie bazată pe cisplatin).

B

 

Argumentare

Radioterapia este eficientă pe zone mai greu accesibile chirurgiei (zona externă a pediculilor subureterali, paracolpos) şi acționează și pe ganglionii limfatici. (39,45,46,47)

IIa

 

 

 

Opţiune

Echipa multidisciplinară poate să îndrume pacienta către serviciul de radioterapie pentru iradierea postoperatorie a ganglionilor paraaortici, în cazul:

–             tumorilor cervicale > 4 cm

SAU

–             în prezenţa ganglionilor pelvini pozitivi în piesa de HRLP.

B

 

Argumentare

Prezenţa ganglionilor pelvini pozitivi şi dimensiunea crescută a tumorii încadrează pacienta în grupul de risc intermediar, iar asocierea radioterapiei postoperatorii determină creşterea semnificativă a intervalului liber de boală şi scăderea mortalităţii. (39,45,46,47)

IIb

 

 

 

 

6.4.1.2 Stadiul  IIA2 (T2a2)

 

 

Standard

Echipa multidisciplinară poate recomanda în stadiul local avansat T2a2 una din următoarele opțiuni:

−       chimioterapie (cisplatin) asociată cu radioterapie definitivă (externă și brahiterapie)

SAU

−       HRLP cu sau fără limfadenectomie para-aortică

SAU

−       radioterapie externă, chimioterapie de radiosensibilizare (cisplatin) și  brahiterapie, urmate de histerectomie adjuvantă.

B

 

Argumentare

 

 

 

 

 

 

Radiochimioterapia poate avea aceeaşi rată de vindecare ca şi chirurgia primară şi poate fi indicată în cazurile inoperabile din motive medicale sau în cazul pacientelor care acceptă mai uşor radioterapia decât intervenţia chirurgicală.

Strategia terapeutică trebuie să evite combinarea chimioradioterapiei cu chirurgia radicală deoarece crește morbiditatea în mod semnificativ și nu are impact asupra supraviețuirii. (9,10,11,34,35,48)

În cazul tumorilor mai mari de 4 cm, rata de invazie ganglionară asociată este mare, de aceea se recomandă radioterapia. (10, 11, 34, 4044, 48, 54)

IIb

 

 

 

 

Opţiune

 

Strategia chirurgicală este de preferat la pacientele fără factori de prognostic negativ (dimensiune tumorală, invazie spațiu limfovascular, profunzimea invaziei stromale).

E

 

 

 

 

Opţiune

Disecția ganglionilor paraaortici, cel puțin până la nivelul arterei mezenterice inferioare poate fi luată în calcul pentru stadializare înaintea chimioradioterapiei și brahiterapiei dacă nu este evidentă imagistic invazia acestora.

C

 

Argumentare

Studiul GOG sugerează un prognostic mai bun la pacientele la care s-a practicat  stadializarea chirurgicală comparativ cu cele stadializate imagistic. (11,59)

IV

 

 

 

 

 

6.4.2  Stadiul IIB (T2b)

 

 

Standard

În stadiul IIB se recomandă:

−       chimioterapie asociată cu radioterapie externă și brahiterapie

−       radioterapie, chimioterapie de radiosensibilizare cu agenți de Platină și  brahiterapie, urmate de histerectomie adjuvantă în cazuri individualizate.

IIIb

 

Argumentare

Stadiul IIB este considerat un stadiu avansat de boală, necesitând radiochimioterapie ca primă secvenţă terapeutică. (9, 47, 61,62, 244)

IIa

 

 

 

 

Opţiune

În cazul în care la examenul CT se constată ganglioni paraaortici măriţi (>1 cm) medicul radioterapeut poate să indice iradierea profilactică a ganglionilor paraaortici.

B

 

Argumentare

Afectarea ganglionilor paraaortici reprezintă un factor de prognostic negativ. Dacă există şansa obţinerii controlului tumorii primare prin radiochimioterapie se aplică tehnica „câmp extins“ asociată cu chimioterapie cu cisplatin. (63)

IIb

 

 

 

 

 

6.5 Stadiul III (T3)

 

 

 

6.5.1 Stadiul T3a/b (IIIA, IIIB), IIIC

 

 

Standard

Radiochimioterapia concomitentă (radioterapia externă și brahiterapia endocavitară utero-vaginală, asociate cu chimioterapia bazată pe cisplatin) reprezintă tratamentul de elecţie.

B

 

Argumentare

Stadiul III este un stadiu avansat de boală, tratamentul chirurgical primar fiind exclus. (67-69)

III

 

 

 

 

Opţiune

O opțiune de tratament chirurgical în stadiul III poate fi reprezentată de histerectomie adjuvantă sau pelvectomie (vezi Anexa 15).

C

Argumentare

Exenterația pelvină reprezintă un procedeu chirurgical ultraradical care poate fi oferit unui număr foarte redus de paciente cu boală recidivată după terapia primară a cancerului de col uterin. Selecția pacientelor trebuie să fie foarte riguroasă, fără   adenopatie paraaortică, iar intervenția trebuie efectuată numai în clinici care au experiență în tratarea și îngriirea complexă a acestor cazuri. (10,70-74) Prezența ganglionilor paraaortici pozitivi (stadiul IIIC2) contraindică pelvectomia.

IV

 

 

 

Opțiune

În cazul în care investigațiile imagistice de stadializare  indică probabilitate de invazie ganglionară regională, pelvină sau lomboaortică, se poate administra o suplimentare de radioterapie externă (boost) la nivelul ganglionilor limfatici invadați.

B

 

Argumentare

Iradierea ganglionilor paraaortici scade riscul recidivei şi a metastazelor la distanţă. (11, 64, 65, 66)

IIb

 

 

 

 

6.6 Stadiul IV (T4)

 

 

 

6.6.1 Stadiul IVA

 

 

Standard

Radiochimioterapia concomitentă (radioterapia externă plus brahiterapia endocavitară utero-vaginală, asociate cu chimioterapia bazată pe cisplatin) reprezintă tratamentul de elecţie.

A

 

Argumentare

Stadiul IV este un stadiu avansat de boală, tratamentul chirurgical primar fiind exclus. (67-69)

Ia

 

 

 

 

6.6.2 Stadiul IVB

 

 

Standard

 

Se recomandă evaluarea preterapeutică (în scopul stabilirii extensiei bolii, a comorbidităților) și discutarea beneficiilor și riscurilor asociate oricărei variante terapeutice propuse în cadrul comisiei multidisciplinare.

A

 

Argumentare

Chimioterapia pe bază de săruri de platină, asociată sau nu cu tratament antiangiogenic (Bevacizumab), este tratamentul de elecție în acest stadiu. (77)

Ib

 

 

 

Opțiune

Radioterapia paliativă – pentru tumora primară sau metastaze la distanţă (osoase, cerebrale etc.) sau radiochimioterapia sunt utile în unele cazuri selecționate.

Chimioradioterapia cu câmpuri extinse, definitivă, cu intenție curativă, poate fi recomandată pacientelor cu boală metastatică limitată la nivelul ganglionilor para-aortici sau supraclaviculari. Tratamentul chirurgical și/sau chimioterapic ulterior poate fi recomandat cazurilor atent selecționate.

Radioterapia cu rol hemostatic poate fi recomandată.

C

 

Argumentare

 

 

În stadiul IVB tratamentul vizează, în majoritatea cazurilor, doar îmbunătăţirea  calitații vieții (11,75, 76) , fără a exclude posibilitatea creșterii supraviețuirii (77) (vexi Anexele 12 și 14).

IV

 

 

 

 

6.7 Situaţii particulare

 

 

 

6.7.1 Cancerul colului uterin restant

 

 

Standard

Medicul trebuie să utilizeze aceeaşi stadializare şi aceleaşi indicaţii terapeutice ca cele ale cancerului de col uterin pe uter intact. Adaptarea brahiterapiei poate fi necesară.

B

 

Argumentare

Absenţa corpului uterin nu modifică planul terapeutic. (78,79)

III

 

 
                   

 

 

6.7.2  Cancerul de col uterin asociat sarcinii

 

Standard

Fiecare caz trebuie discutat în echipă multidisciplinară. Aceasta va  stabili  indicaţia terapeutică în funcţie de stadiul bolii, vârsta sarcinii şi dorinţa pacientei față de sarcina actuală și conservarea fertilității. Scopul principal al tratamentului recomandat va fi siguranța oncologică a femeii gravide, alături de supraviețuirea fără morbiditate adițională pentru făt.

B

Argumentare

Tratamentul va fi individualizat în funcţie de stadiul bolii şi de vârsta sarcinii în momentul precizării diagnosticului. (80-84) Gravida trebuie implicată în decizia terapeutică, optând pentru tratament imediat sau întârzierea terapiei până la maturitatea fetală documentată. (85-88)

IIb

 

 

Standard

Pentru diagnosticul cancerului de col la femeia gravidă medicul trebuie să indice practicarea biopsiei cervicale. Biopsia poate fi efectuată cu biotomul, bisturiul, ansa sau acul diatermic, laserul.

În afară de diagnosticul clinic și histopatologic, metodele imagistice preferate pentru stadializare clinică sunt IRM-ul și ecografia.

B

Argumentare

Biopsierea unei leziuni suspecte cervicale nu creşte semnificativ riscul de avort şi de aceea este recomandată ca metodă de elecţie în stabilirea diagnosticului de cancer cervical. (10,11, 84)     

IIa

 

 

Standard

Medicul trebuie să nu indice practicarea curetajului endocervical la gravide pentru stabilirea diagnosticului cancerului de col.

B

Argumentare

Curetajul endocervical poate determina avort sau naştere prematură prin hemoragie, ruptură prematură de membrane, infecţie. (10, 84)

IIa

 

 

 

6.7.2.1 Carcinomul cervical in situ

 

Opţiune

În cazul gravidelor cu carcinom cervical in situ, diagnosticat histopatologic prin biopsie cervicală, şi care doresc păstrarea sarcinii, medicul poate amâna tratamentul până după naştere.

B

Argumentare

Amânarea terapiei cu câteva luni nu modifică semnificativ prognosticul bolii, evoluţia carcinomului in situ fiind lentă. (89)

IIb

 

 

>Opţiune

În cazul pacientelor cu carcinom in situ, medicul poate indica naşterea pe cale vaginală, în lipsa unor indicaţii obstetricale pentru operaţia cezariană.

B

Argumentare

Prezenţa carcinomului cervical in situ nu prezintă riscuri suplimentare pentru mamă/făt pe parcursul naşterii. (10,20,89-90)

III

 

 

Standard

Medicul trebuie să realizeze reevaluarea pacientelor cu carcinom cervical in situ la 6 săptămâni postpartum.

B

Argumentare

După terminarea perioadei de lehuzie eventualul tratament poate fi aplicat cu riscuri mai mici de apariţie a complicaţiilor. (89, 90)

III

 

 

 

6.7.2.2 Stadiul IA1 (T1a1)

 

Standard

În cazul pacientelor cu cancer de col uterin stadiul IA1, diagnosticat histopatologic prin practicarea unei conizaţii cervicale în urma căreia s-au obţinut margini negative, medicul trebuie să indice doar urmărirea sarcinii până la termen.

B

Argumentare

Conizaţia poate fi efectuată şi pe parcursul sarcinii, având acelaşi efect terapeutic ca şi la pacientele negravide. (91, 92)

IIb

 

 

Opţiune

În cazul pacientelor gravide la care s-a practicat conizaţia cervicală, medicul poate indica şi practicarea cerclajului colului uterin.

B

Argumentare

Practicarea cerclajului poate preveni incontinenţa cervico-istmică. (93, 94)

III

 

 

 

6.7.2.3 Trimestrul I de sarcină

 

 

6.7.2.3.1 Stadiul IA2 (T1a2) şi   IIA (T2a1-2)

 

Standard

Medicul trebuie să indice tratamentul chirurgical: Histerectomie radicală (cu produsul de concepţie in utero) cu limfadenectomie pelvină.

B

Argumentare

Dimensiunea uterului gravid din trimestrul I nu îngreunează practicarea histerectomiei. (10,91,95,96) Pacientele tinere cu cancer cervical incipient pot opta pentru HRLP și evitarea radioterapiei. Este evitată astfel fibroza postradioterapie și se conservă funcția ovariană. (9)

IIb

 

 

Opţiune

Trahelectomia radicală vaginală cu limfadenectomie pelvină, cu conservarea sarcinii, poate fi considerată o opțiune în cazuri atent foarte selecționate. Invazia ganglionilor suspecți imagistic poate fi verificată histopatologic înainte de 24 de săptămâni de sarcină, de preferat printr-o metodă minim invazivă.

B

Argumentare

În literatură au fost raportate câteva cazuri tratate cu succes. (11,82, 97-98)

IIb

 

 

Standard

În cazurile în care intraoperator se constată invazie ganglionară sau parametrială, medicul trebuie să îndrume postoperator pacienta către serviciul oncologic pentru chimioradioterapie adjuvantă.

B

Argumentare

Chimioradioterapia are caracter adjuvant şi reduce riscul de recidivă pelvină şi de metastaze la distanţă. (99)

IIa

 

 

 

6.7.2.3.2 Stadiu IIB (T2b) şi III (T3a-b, IIIC)

 

Standard

Medicul trebuie să indice ca etapă iniţială a tratamentului avortul terapeutic medical.

B

Argumentare

În stadiile IIB şi III tratamentul constă în radioterapie (RTE + intracavitară) şi chimioterapie. Radioterapia induce moartea produsului de concepţie şi se consideră neetică aplicarea acesteia cu produsul de concepţie in utero. (10, 100)

IIb

 

 

>Recomandare

Pentru avortul terapeutic medical se recomandă medicului utilizarea prostaglandinelor. În lipsa răspunsului se poate recurge la dilatatoarelor mecanice (laminaria).

B

Argumentare

Efectuarea curetajului în lipsa unei pregătiri prealabile a colului uterin poate fi dificil de efectuat datorită modificărilor induse de procesul neoplazic. (95, 96, 99, 101)

III

 

 

>Standard

După avortul terapeutic medical, medicul trebuie să îndrume pacienta către serviciul oncologic pentru chimioradioterapie.

B

Argumentare

Se va aplica aceeaşi conduită ca şi în cazul pacientelor negravide. (83, 91)

IIb

 

 

 

6.7.2.4 Trimestrul II de sarcină

 

Standard

Medicul trebuie să ţină cont de dorinţa mamei în asumarea deciziei terapeutice.

B

Argumentare

Trimestrul al II-lea de sarcină este perioda cea mai dificilă din punctul de vedere al asumării unei decizii terapeutice. Riscurile prematurităţii iatrogene sunt mari. (83, 89, 90, 96)

III

 

 

Standard

Medicul trebuie să obţină consimţământul informat al pacientei înaintea aplicării tratamentului.

E

Argumentare

Amânarea cu câteva săptămâni a finalizării sarcinii (până la viabilitatea fetală) şi implicit a terapiei nu pare să afecteze prognosticul bolii.

Amânarea finalizării sarcinii trebuie decisă de medic doar cu consimţământul informat al gravidei. Pacienta este aceea care, pe deplin informată, trebuie să ia o decizie în legătură cu sarcina. (96)

 

 

 

Recomandare

În cazul în care pacienta optează pentru întreruperea cursului sarcinii, se recomandă medicului utilizarea de metode medicale (prostaglandine, sonda Foley) pentru evacuarea fătului.

B

Argumentare

În trimestrul al II-lea de sarcină este necesară maturarea colului pentru a face posibilă evacuarea fătului. (101)

III

 

 

Standard

În stadiile IA2-IIA (T1a2 – T2a1-2) în care pacienta optează pentru întreruperea cursului sarcinii medicul trebuie să indice HRLP.

B

Argumentare

Se va aplica astfel acelaşi tratament ca şi în cazul pacientelor negravide aflate în stadiul IA2-IIA (T1a2-T2a1-2). (10,91,96)

III

 

 

Standard

În stadiile IA2-IIA (T1a2 – T2a1-2) în care pacienta optează pentru menţinerea sarcinii până la atingerea viabilităţii fetale, medicul trebuie să indice finalizarea sarcinii prin operaţie cezariană la 32-34 săptămâni de amenoree (documentarea ecografică a vârstei sarcinii este superioară) urmată de HRLP.

B

Argumentare

Operaţia cezariană este recomandată atât în interes fetal cât şi pentru că terapia în acest stadiu va fi practicarea HRLP.(10,87-88, 91,96,102-107,108-109)

III

 

 

Standard

În stadiile IIB-III (T2b – T3a-b) în care pacienta optează pentru întreruperea cursului sarcinii medicul trebuie să indice evacuarea fetală, urmată de chimioradioterapie.

B

Argumentare

Radioterapia induce moartea produsului de concepţie şi se consideră neetică aplicarea acesteia cu produsul de concepţie in utero. (95, 96,99-100,110-111)

III

 

 

Standard

În stadiile IIB-III (T2b – T3a-b) în care pacienta optează pentru menţinerea cursului sarcinii până la atingerea viabilităţii fetale, medicul trebuie să indice finalizarea sarcinii prin operaţie cezariană la 32-34 săptămâni de amenoree urmată de chimioradioterapie.

B

Argumentare

Operaţia cezariană este recomandată atât în interes fetal cât şi pentru reducerea riscurilor de diseminare a celulelor tumorale în timpul travaliului şi a hemoragiei abundente ce poate apărea în cazul tumorilor voluminoase. (83, 91, 99, 102-107,110-111)

IIb

 

 

Standard

După finalizarea sarcinii, medicul trebuie să indice strategia terapeutică în funcţie de stadiul bolii.

B

Argumentare

După naştere, radioterapia şi chimioterapia pot fi folosite conform aceloraşi recomandări ca şi în cazul pacientelor negravide. (83, 91,99-100, 101-107, 110-111)

III

 

 

 

6.7.2.5 Trimestrul III de sarcină

 

Recomandare

În stadiul IA1 (T1a1) medicului i se recomandă practicarea unei conizaţii cervicale la 6 săptămâni:

–             după naşterea naturală (la termen)

SAU

–             după operaţia cezariană (impusă de condiţii obstetricale).

B

Argumentare

Diagnosticul de cancer per se nu este o indicaţie de operaţie cezariană. În postpartumul tardiv, când uterul a involuat şi riscul de hemoragie este mult redus, se va face conizaţia. Aceasta va fi diagnostică, iar dacă marginile rezecţiei sunt negative, poate avea şi valoare terapeutică în cazul unei leziuni IA1. (10, 20,89,90,91,92)

IIb

 

 

Standard

Pentru stadiile IA2, IB-IIA (T1a2, T1b-T2a), medicul trebuie să practice HRLP în continuarea operaţiei cezariene.

B

Argumentare

Operaţia cezariană este recomandată atât în interes fetal cât şi pentru reducerea riscurilor de diseminare a celulelor tumorale în timpul travaliului şi a hemoragiei abundente ce poate apărea în cazul tumorilor voluminoase. Se va aplica acelaşi tratament corespunzător stadiului ca şi în cazul pacientelor negravide. (10, 91, 96)

IIb

 

 

Standard

În stadiile IIB-IIIB, IIIC medicul trebuie să practice operaţia cezariană şi apoi trebuie să îndrume pacienta către serviciul oncologic pentru chimioradioterapie.

B

Argumentare

Se va aplica acelaşi tratament corespunzător stadiului ca şi în cazul pacientelor negravide. (10, 91, 96, 110-111)

IIb

 

 

>Standard

Medicul trebuie să practice operaţia cezariană începând cu 32-34 săptămâni de amenoree.

B

Argumentare

Operaţia cezariană este recomandată atât în interes fetal (prematuritate) cât şi pentru reducerea riscurilor de diseminare a celulelor tumorale în timpul travaliului şi a hemoragiei abundente ce poate apărea în cazul tumorilor voluminoase. (102-107)

IIa

 

 

 

6.7.3 Cancerul de col descoperit accidental după histerectomia totală simplă

 

Standard

În cazul în care examenul histopatologic definitiv al piesei de histerectomie arată un carcinom în stadiul IA1 (T1a1), fără invazie vasculolimfatică (LVSI) medicul trebuie să nu indice terapie adjuvantă.

B

Argumentare

Histerectomia este considerată ca fiind suficientă în stadiile 0 şi IA1. (9, 10, 11, 19, 20, 21)

III

 

 

Standard

 

 

 

În cazul unei leziuni invazive în stadiul IA1 (T1a1), dar cu LVSI sau în stadiile IA2 sau IB, medicul trebuie să adopte o conduită bazată pe statusul marginilor chirurgicale.

Dacă marginile chirurgicale sunt negative în stadiile IA1-IB (T1a1 – T2b) sunt posibile două opțiuni:

−       RT pelvină asociată sau nu cu CMT și brahiterapie; opțiunea este indicată în caz de factori de risc (LVSI, tumoră mare);

−       Reintervenție chirurgicală constând în parametrectomie, vaginectomie superioară, limfadenectomie pelvină cu/fără biopsii ganglionare para-aortice.

Dacă marginile chirurgicale sunt pozitive iar investigațiile imagistice sunt negative pentru invazie ganglionară echipa multidisciplinară va recomanda:

−       Chimioterapie și radioterapia pelvisului. Brahiterapia va fi individualizată (statusul marginilor vaginale)

SAU

−       Reintervenția chirurgicală constând în parametrectomie, vaginectomie superioară, limfadenectomie pelvină cu/fără biopsii ganglionare para-aortice.

B

Argumentare

Tratamentul chirurgical constă într-o reintervenţie pentru radicalizarea histerectomiei, incluzând limfadenectomie pelvină, extirparea parametrelor şi a treimii superioare a vaginului şi este dificilă şi grevată de complicaţii (fistule, sângerare). (9, 10, 80,81)

III

 

 

 

6.7.4 Cancer de col uterin recidivat sau metastazat

 

Standard

Se recomandă discutarea tuturor acestor cazuri în cadrul echipei multidisciplinare, pentru a stabili evaluările necesare, tratamentul, obiectivele propuse și urmărirea pacientelor.

Recomandările vor ține cont de localizarea recidivei și de tratamentele administrate anterior.

Orice recidivă trebuie confirmată histo-patologic, cu excepția situațiilor în care acesta presupune manevre/proceduri care asociază riscuri considerate inacceptabile.

Participarea acestor paciente în studiile clinice trebuie încurajată.

B

Argumentare

Localizarea recidivei poate fi accesibilă chirurgiei în unele cazuri. În situaţia în care nu se poate practica tratamentul chirurgical, se poate aplica radioterapie externă sau brahiterapie intracavitară cu condiţia ca doza totală să nu o depăşească pe cea maximă admisă (toxicitate la nivelul organelor sănătoase din jur). (112-114)

Obținerea de probe histologice poate permite identificarea unor biomarkeri predictivi pentru tratament.

Participarea la studii clinice este singura modalitate de acumulare de dovezi clinice privind efectele tratamentelor administrate.

III

 

 

>Opţiune

În cazul unei recidive pelvine, dacă pacienta a fost tratată prin radioterapie externă ± brahiterapie, se poate indica secvenţa chirurgicală, dacă este posibilă tehnic.

B

Argumentare

Secvenţa chirurgicală este indicată deoarece reiradierea determină complicaţii importante (fistule intestinale sau vezicale, cancere post-iradiere). (113-114)

III

 

 

Opţiune

În cazul metastazelor la distanţă, se poate indica chimioterapie sau iradiere paliativă.

B

Argumentare

Chimioterapia sau iradierea paliativă pot ameliora simptomatologia şi evoluţia clinică a pacientelor cu metastaze la distanță. (112, 114)

IIb

 

 

Opţiune

Tratamentul paliativ trebuie stabilit în cadrul echipei multidisciplinare; prezența unui specialist în paliație este recomandată.

Chimioterapia cu taxani și săruri de platină, cu sau fără Bevacizumab, este recomandarea de primă intenție Nu există standard de tratament pentru linia de II-a și ulterior.

B

Argumentare

Chimioterapia paliativă poate ameliora simptomatologia şi evoluţia clinică a pacientelor cu metastaze la distanță. (112, 114)

IIb

 

 

 

6.7.5 Cancer de col uterin cu complicaţii hemoragice

 

Standard

În cazul hemoragiei datorate cancerului de col uterin, se poate indica radioterapia ca primă intenţie de tratament.

B

Argumentare

Radioterapia controlează hemoragia şi progresia tumorală, iar tumorile cu răspuns favorabil pot deveni operabile în cazuri bine selecţionate.(115)

IIb

 

 

Standard

În cazul hemoragiei datorate cancerului de col uterin, medicul trebuie să controleze sângerarea prin meşaj, ligatura extraperitoneală a arterelor hipogastrice sau embolizari selective a vaselor interesate.

B

Argumentare

Aceste metode oferă timpul necesar aparitiei efectului hemostatic al radioterapiei.(116)

IIb

             

7.Urmărire şi monitorizare

Standard

Medicul trebuie să umărească pacientele tratate pentru cancer de col astfel:

–          o dată la 3 luni în primii doi ani

–          la fiecare 4 luni în al treilea an

–          la fiecare 6 luni în următorii doi ani

–          anual după cinci ani.

B

Argumentare

Riscul de recidivă locală şi la distanţă este maxim în primii doi ani după tratament şi apoi scade în timp. (1, 2)

IIa

 

>Standard

Medicul trebuie să efectueze la fiecare control un examen ginecologic şi un examen clinic care să includă palparea ggl. supraclaviculari şi inghinali.

B

Argumentare

Recidiva apare cel mai frecvent la nivelul vaginului şi la nivelul ganglionilor inghinali.(1, 3, 4)

III

 

>Standard

Medicul poate să indice efectuarea examenului citologic la fiecare 6 luni pentru diagnosticarea unor posibile recidive vaginale.

B

Argumentare

Depistarea recurenţelor vaginale în stadii incipiente prin examen citologic va permite tratament prompt, cu rezultate mai bune. (1, 3, 4)

IIb

 

>Standard

Medicul trebuie să indice cistoscopia sau rectoscopia în cazurile cu simptomatologie sugestivă pentru afectarea vezicală/rectală.

B

Argumentare

Datorită situaţiei anatomice, invazia neoplazică vezicală sau rectală este frecventă şi uneori nediagnosticată iniţial. De asemenea, fistulele vezicale sau rectale pot să apară ca urmare a radioterapiei. (3, 4, 5)

III

 

Opțiune

Testele imagistice și de laborator vor fi recomandate pe baza simptomatologiei și rezultatelor examenului clinic.

Se recomandă utilizarea aceleiasi metode imagistice de urmarire ca cea utilizată inițial.

Se recomandă utilizarea PET/CT în cazurile cu suspiciune de recidivă pentru care se poate indica tratament curativ.

B

8.Aspecte administrative

Recomandare

Se recomandă ca fiecare unitate medicală în care se efectuează tratamentul cancerului de col uterin, să îşi redacteze protocoale proprii bazate pe prezentele standarde.

E

 

Standard

Pentru tratamentul cancerului de col uterin medicul trebuie să colaboreze interdisciplinar cu specialistul oncolog medical, radioterapeut şi anatomopatolog.

E

 

Opţiune

Medicul poate îndruma pre sau post-tratament către consiliere psihologică pacientele diagnosticate cu cancer de col uterin, în cadrul spitalului sau extern.

E

 

Standard

Ginecologul/chirurgul cu supraspecializare în ginecologie oncologica trebuie să trateze chirurgical pacientele diagnosticate cu cancer de col uterin.

E

 

Standard

Spitalele în care se realizează tratamentul pacientelor diagnosticate cu cancer de sân trebuie să aibă un laborator anatomo – patologic funcţional

E

 

>Standard

Laboratorul de anatomie patologică trebuie să asigure:

–     examen extemporaneu al piesei tumorale

–     examinarea la parafină a piesei tumorale şi a ganglionilor

–     Imunohistochimie.

E

 

>Standard

În cazul în care în spitalul în care s-a practicat tratamentul chirurgical nu există posibilitatea radioterapiei/chimioterapiei postoperatorii, medicul trebuie să îndrume pacienta cu cancer de col către un alt spital cu dotarea necesară, cu care spitalul are contract.

E

  • Bibliografie

Introducere

1.  Centrul de Calcul, Statisticã Sanitarã şi Documantare Medicalã: Registrul Național de Cancer, MS, Bucureşti.

2.  Dugué PA1, Rebolj M, Hallas J, Garred P, Lynge E . Risk of cervical cancer in women with autoimmune diseases, in relation with their use of immunosuppressants and screening: population-based cohort study. Int J Cancer. 2015 Mar 15;136(6):E711-9. doi: 10.1002/ijc.29209. Epub 2014 Sep 24.

3.  Hjalmar Wadström, Elizabeth V. Arkema, Christopher Sjöwall, et al.Cervical neoplasia in systemic lupus erythematosus: a nationwide study. Rheumatology (Oxford). 2017 Apr; 56(4): 613–619.

4.  Viorica Nagy, A.C. Rancea, G.Peltecu, R. Anghel, N. Ghilezan : Cancerul de col uterin: ghid de diagnostic şi tratament. Radioterapie şi Oncologie Medicală.2006, 1:7-15.

5.  Colombo N., Carinelli S, Colombo A,  Marini C, Rollo D, Sessa C, on behalf of the ESMO Guidelines Working Group, Clinical Parctice Guidelines, Cervical cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology 23(Supplement 7): vii27-vii32, 2012, doi:10.1093/annonc/mds268.

6.  NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology (NCCN Guidelines®)  Cervical Cancer Version 2.2019 — October 12, 2018.

 

Evaluare şi diagnostic

1.        The American College of Obstetricians and Gynecologists. Womens Health Care Physicians. Cervical cancer screening guidelines. FAQ085, September 2017 https://www.acog.org/Patients/FAQs/Cervical-Cancer-Screening

2.        Warner K. Huh, Kevin A. Ault, David Chelmow et al. Use of Primary High-Risk Human Papillomavirus Testing for Cervical Cancer Screening: Interim Clinical Guidance. J Lower Gen Tract Dis 2015;19:91–96

3.        Ronco G, Dillner J, Elfström KM, Tunesi S, Snijders PJ, Arbyn M, et al. Efficacy of HPV-based screening for prevention of invasive cervical cancer: follow-up of four European randomised controlled trials. Lancet 2014;383:524–32.

4.        Screening for Cervical Cancer. US Preventive Services Task Force Recommendation Statement JAMA. 2018;320(7):674-686. doi:10.1001/jama.2018.10897

5.        Nicolae Gică, Anca Panaitescu, Botezatu Radu, Gheorghe Peltecu, Conduita în cazul leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin, în Leziuni precursoare ale cancerului de col uterin. Editura Universitară Carol Davila. 2018, 8:107-132.

6.        Michelle J. Khan, Claudia L. Werner, Teresa M. Darragh et al. ASCCP Colposcopy Standards: Role of Colposcopy, Benefits, Potential Harms, and Terminology. J Low Genit Tract Dis 2017;21: 223–229

7.        L. Stewart Massad, Mark H. Einstein, Warner K. 2012 Updated Consensus Guidelines for the Management of Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. Journal of Lower Genital Tract Disease, Volume 17, Number 5, 2013, S1YS27

8.        Congress of Gynecology and Obstetrics. Rio de Janeiro, Brazil, October 14‐19, 2018. Int J Gynecol Obstet 2018;143(Suppl.3);

9.        NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology (NCCN Guidelines®)  Cervical Cancer Version 2.2019 — October 12, 2018,

10.     American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG practice bulletin. Diagnosis and treatment of cervical carcinomas. Number 35, May 2002. American College of Obstetricians and Gynecologists. Int J Gynaecol Obstet 2002; 78:79.

11.     Cibula D, Pötter R, Planchamp F, Avall-Lundqvist E et al. The European Society of Gynaecological Oncology/European Society for Radiotherapy and Oncology/European Society of Pathology Guidelines for the Management of Patients with Cervical Cancer. Virchows Arch. 2018 Jun;472(6):919-936.

12.     Bijen CB, de Bock GH, ten Hoor KA, Nijman HW, Hollema H, Mourits MJ. Role of endocervical curettage in the preoperative staging of endometrial carcinoma. Gynecol Oncol. 2009 Mar;112(3):521-5.

13.     Gage, JC, Hanson, VW, Abbey, K, et al. Number of Cervical Biopsies and Sensitivity of Colposcopy. Obstet Gynecol 2006; 108:264.

14.     Qin Y, Peng Z, Lou J, Liu H, Deng F, Zheng Y. (2009), Discrepancies between clinical staging and pathological findings of operable cervical carcinoma with stage IB–IIB: A retrospective analysis of 818 patients. Australian and New Zealand Journal of Obstetrics and Gynaecology, 49: 542-544. 

15.     Mitchell, DG, Snyder, B, Coakley, F, et al. Early invasive cervical cancer: tumor delineation by magnetic resonance imaging, computed tomography, and clinical examination, verified by pathologic results, in the ACRIN 6651/GOG 183 Intergroup Study. J Clin Oncol 2006; 24:5687.

16.     Perry W. Grigsby. The prognostic value of PET and PET/CT in cervical cancer. Cancer Imaging. 2008; 8(1): 146–155.

17.     Mirpour S, Mhlanga JC, Logeswaran P, Russo G, Mercier G, Subramaniam RM. The Role of PET/CT in the Management of Cervical Cancer. American Journal of Roentgenology 2013 201:2, W192-W205.

18.     American Joint Committee on Cancer. Part XII Female Reproductive Organs. – 52.Cervix Uteri. Cancer Staging Manual, Eighth Edition (2017) published by Springer International Publishing.

19.     Schorge, JO, Lee, KR, Sheets, EE. Prospective management of stage IA1 cervical adenocarcinoma by conization alone to preserve fertility: a preliminary report. Gynecol Oncol 2000; 78:217.

20.     Sevin, BU, Nadji, M, Averette, HE, et al. Microinvasive carcinoma of the cervix. Cancer 1992; 70:2121.

21.     Benedet, JL, Anderson, MC, Buckley, CH, et al. Stage 1A carcinoma of the cervix revisited. Obstet Gynecol 1996; 87:1052.

22.     Mileshkin LR, Narayan K, Moore KN, et al. A phase III trial of adjuvant chemotherapy following chemoradiation as primary treatment for locally advanced cervical cancer compared to chemoradiation alone: Outback (ANZGOG0902/GOG0274/RTOG1174) [abstract]. Journal of Clinical Oncology 2014 32:abstract TPS5632. Available at:  http://abstracts.asco.org/144/AbstView_144_132544.html.

23.     Mota F. Microinvasive squamous carcinoma of the cervix: treatment modalities. Acta Obstet Gynecol Scand. 2003 Jun;82(6):505-9.

24.     Roman, LD, Felix, JC, Muderspach, LI, et al. Risk of residual invasive disease in women with microinvasive squamous cancer in a conization specimen. Obstet Gynecol 1997; 90:759.

25.     Wu Y, Li Z, Wu H, Yu J. Sentinel lymph node biopsy in cervical cancer: A meta-analysis. Mol Clin Oncol. 2013 1(6):1025-1030.

26.     Kadkhodayan S, Hasanzadeh M, Treglia G, Azad A, Yousefi Z, Zarifmahmoudi L, Sadeghi R. Sentinel node biopsy for lymph nodal staging of uterine cervix cancer: a systematic review and meta-analysis of the pertinent literature. Eur J Surg Oncol. 2015 ;41(1):1-20.

27.     Salpingectomy for ovarian cancer prevention. Committee Opinion No. 620. American College of Obstetricians and Gynecologists. Obstet Gynecol 2015;125:279–81.

28.     Grigsby PW, Perez CA. Radiotherapy alone for medically inoperable carcinoma of the cervix: stage IA and carcinoma in situ. Int J Radiat Oncol Biol Phys. 1991 Jul;21(2):375-8.

29.     Amarnath SR.  The role of image-guided brachytherapy in the treatment of gynecologic malignancies.  Appl Rad Oncol.  2015;4(4):4-10.

30.     Berek and Hacker’s Gynecologic Oncology. Hacker NF, Vermorken JB. Chapter 8. Cervical Cancer. 326-390. LWW; Sixth edition, 2015.

31.     Piver MS, Rutledge F, Smith JP. Five classes of extended hysterectomy forwomen with cervical cancer. Obstet Gynecol 1974; 44(2): 265–272.

32.     Mota F, Vergote I, Trimbos JB et al. Classification of radical hysterectomyadopted by the Gynecological Cancer Group of the European Organization forResearch and Treatment of Cancer. Int J Gynecol Cancer 2008; 18(5):1136–1138.

33.     Burghardt E, Balzer J, Tulusan AH, Haas J. Results of surgical treatment of 1028 cervical cancers studied with volumetry. Cancer 1992;70:648-655.

34.     Landoni, F, Maneo, A, Columbo, A, et al. Randomised study of radical surgery versus radiotherapy for stage IB-IIA cervical cancer. Lancet 1997; 350:535.

35.     Yamashita, H, Nakagawa, K, Tago, M, et al. Comparison between conventional surgery and radiotherapy for FIGO stage I-II cervical carcinoma: a retrospective Japanese study. Gynecol Oncol 2005; 97:834.

36.     Abu-Rustum, NR, Sonoda, Y, Black, D, et al. Fertility-sparing radical abdominal trachelectomy for cervical carcinoma: Technique and review of the literature. Gynecol Oncol 2006; 103:807.

37.     Beiner, ME, Covens, A. Surgery insight: radical vaginal trachelectomy as a method of fertility preservation for cervical cancer. Nat Clin Pract Oncol 2007; 4:353.

38.     Shepherd, JH, Mould, T, Oram, DH. Radical trachelectomy in early stage carcinoma of the cervix: outcome as judged by recurrence and fertility rates. BJOG 2001; 108:882.

39.     Burnett, AF, Roman, LD, O’Meara, AT, Morrow, CP. Radical vaginal trachelectomy and pelvic lymphadenectomy for preservation of fertility in early cervical carcinoma. Gynecol Oncol 2003; 88:419.

40.     Sakuragi N1, Satoh C, Takeda N, Hareyama H, Takeda M, Yamamoto R, Fujimoto T, Oikawa M, Fujino T, Fujimoto S. Incidence and distribution pattern of pelvic and paraaortic lymph node metastasis in patients with Stages IB, IIA, and IIB cervical carcinoma treated with radical hysterectomy. Cancer. 1999 1;85(7):1547-54.

41.     Nam JH, Park JY, Kim DY, et al. Laparoscopic versus open radical hysterectomy in early-stage cervical cancer: long-term survival outcomes in a matched cohort study. Ann Oncol 2012;23:903-911. Available at:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21841155.

42.     Kohler C, Mustea A, Marnitz S, et al. Perioperative morbidity and rate of upstaging after laparoscopic staging for patients with locally advanced cervical cancer: results of a prospective randomized trial. Am J Obstet Gynecol 2015;213:503 e501-507. Available at:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25986030.

43.     Rose PG. Combination therapy: New treatment paradigm for locally advanced cervical cancer? Nat Rev Clin Oncol 2011;8:388-390. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21629215.

44.     Rydzewska L, Tierney J, Vale CL, Symonds PR. Neoadjuvant chemotherapy plus surgery versus surgery for cervical cancer. Cochrane Database Syst Rev 2010:CD007406. Available at:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20091632.

45.     Delgado, G, Bundy, B, Zaino, R, et al. Prospective surgical-pathological study of disease-free interval in patients with stage IB squamous cell carcinoma of the cervix: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1990; 38:352.

46.     Li J, Wu X, Li X, Ju X. Abdominal radical trachelectomy: Is it safe for IB1 cervical cancer with tumors ≥ 2 cm? Gynecol Oncol. 2013 Oct;131(1):87-92.

47.     Hertel H, Köhler C, Grund D, Hillemanns P, Possover M, Michels W, Schneider A; German Association of Gynecologic Oncologists (AGO). Radical vaginal trachelectomy (RVT) combined with laparoscopic pelvic lymphadenectomy: prospectivemulticenter study of 100 patients with early cervical cancer. Gynecol Oncol. 2006 Nov;103(2):506-11.

48.     Beiner ME, Hauspy J, Rosen B, Murphy J, Laframboise S, Nofech-Mozes S, Ismiil N, Rasty G, Khalifa MA, Covens A. Radical vaginal trachelectomy vs. radical hysterectomy for small early stage cervical cancer: a matched case-control study. Gynecol Oncol. 2008 Aug;110(2):168-71.

49.     Plante, M, Renaud, MC, Francois, H, Roy, M. Vaginal radical trachelectomy: an oncologically safe fertility-preserving surgery. An updated series of 72 cases and review of the literature. Gynecol Oncol 2004; 94:614. 21. Roman, LD. Pregnancy after radical vaginal trachelectomy: Maybe not such a risky undertaking after all. Gynecol Oncol 2005; 98:1

50.     Van de, Putte G, Lie, AK, Vach, W, et al. Risk grouping in stage IB squamous cell cervical carcinoma. Gynecol Oncol 2005; 99:106.

51.     Grigsby, PW. Primary radiotherapy for stage IB or IIA cervical cancer. J Natl Cancer Inst Monogr 1996; 61-4.

52.     Nag, S, Chao, C, Erickson, B, et al. The American Brachytherapy Society recommendations for low-dose-rate brachytherapy for carcinoma of the cervix. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2002; 52:33.

53.     Nag, S, Erickson, B, Thomadsen, B, et al. The American Brachytherapy Society recommendations for high-dose-rate brachytherapy for carcinoma of the cervix. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2000; 48:201.

54.     Kim HS, Sardi JE, Katsumata N, et al. Efficacy of neoadjuvant chemotherapy in patients with FIGO stage IB1 to IIA cervical cancer: an international collaborative meta-analysis. Eur J Surg Oncol 2013;39:115-124. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23084091.

55.     Colombo N., Carinelli S, Colombo A, Marini C, Rollo D, Sessa C, on behalf of the ESMO Guidelines Working Group, Clinical Parctice Guidelines, Cervical cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology 23(Supplement 7): vii27-vii32, 2012, doi:10.1093/annonc/mds268.

56.     Zivanovic O, Alektiar KM, Sonoda Y, Zhou Q, Iasonos A, Tew WP, Diaz JP, Chi DS, Barakat RR, Abu-Rustum NR. Treatment patterns of FIGO Stage IB2 cervical cancer: a single-institution experience of radical hysterectomy with individualized postoperative   therapy  and  definitive radiation  therapy. Gynecol Oncol.  2008 Nov;111(2):265-70. 

57.     Huang H1, Liu J, Li Y, Wan T, Feng Y, Li Z, Huang Q. Metastasis to deep obturator and para-aortic lymph nodes in 649 patients with cervical carcinoma. Eur J Surg Oncol. 2011 37(11):978-83. doi: 10.1016/j.ejso.2011.08.128.

58.     Darlin L1, Persson J, Bossmar T, Lindahl B, Kannisto P, Måsbäck A, Borgfeldt C. The sentinel node concept in early cervical cancer performs well in tumors smaller than 2 cm. Gynecol Oncol. 2010 117(2):266-9. 

59.     Gold MA1, Tian C, Whitney CW, Rose PG, Lanciano R. Surgical versus radiographic determination of para-aortic lymph node metastases before chemoradiation for locally advanced cervical carcinoma: a Gynecologic Oncology Group Study. Cancer. 2008 ;112(9):1954-63.

60.     Bats AS, Mathevet P, Buenerd A, Orliaguet I, Mery E, Zerdoud S, Le Frère-Belda MA, Froissart M, Querleu D, Martinez A, Leblanc E, Morice P, Daraï E, Marret H, Gillaizeau F, Lécuru F.The sentinel node technique detects unexpected drainage pathways and allows nodal ultrastaging in early cervical cancer: insights from the multicenter prospective SENTICOL study. Ann Surg Oncol. 2013 20(2):413-22

61.     Keys, HM, Bundy, BN, Stehman, FB, et al. Radiation therapy with and without extrafascial hysterectomy for bulky stage IB cervical carcinoma: a randomized trial of the Gynecologic Oncology Group small star, filled. Gynecol Oncol 2003; 89:343

62.     Nijhuis, ER, van der, Zee AG, in ‘t, Hout BA, et al. Gynecologic examination and cervical biopsies after (chemo) radiation for cervical cancer to identify patients eligible for salvage surgery. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2006; 66:699

63.     Small, W Jr, Winter, K, Levenback, C, et al. Extended-field irradiation and intracavitary brachytherapy combined with cisplatin chemotherapy for cervical cancer with positive para-aortic or high common iliac lymph nodes: results of Arm 1 of RTOG 0116. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2007; 68:1081

64.     Grigsby, PW, Vest, ML, Perez, CA. Recurrent carcinoma of the cervix exclusively in the paraaortic nodes following radiation therapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1994; 28:451.

65.     Lovecchio, JL, Averette, HE, Donato, D, Bell, J. 5-year survival of patients with periaortic nodal metastases in clinical stage IB and IIA cervical carcinoma. Gynecol Oncol 1989; 34:43.

66.     Classe, JM, Rauch, P, Rodier, JF, et al. Surgery after concurrent chemoradiotherapy and brachytherapy for the treatment of advanced cervical cancer: morbidity and outcome: results of a multicenter study of the GCCLCC (Groupe des Chirurgiens de Centre de Lutte Contre le Cancer). Gynecol Oncol 2006; 102:523.

67.     Dottino, PR, Plaxe, SC, Beddoe, AM, et al. Induction chemotherapy followed by radical surgery in cervical cancer. Gynecol Oncol 1991; 40:7.

68.     Meden, H, Fattahi-Meibodi, A, Osmers, R, et al. Wertheim’s hysterectomy after neoadjuvant carboplatin-based chemotherapy in patients with cervical cancer stage IIB and IIIB. Anticancer Res 1998; 18:4575.

69.     Minagawa, Y, Kigawa, J, Irie, T, et al. Radical surgery following neoadjuvant chemotherapy for patients with stage IIIB cervical cancer. Ann Surg Oncol 1998; 5:539.

70.     Gizzo S, Ancona E, Saccardi C, et al. Radical trachelectomy: the first step of fertility preservation in young women with cervical cancer (Review). Oncol Rep 2013;30:2545-2554. Available at:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24065029.

71.     Altgassen C, Hertel H, Brandstadt A, et al. Multicenter validation study of the sentinel lymph node concept in cervical cancer: AGO Study Group. J Clin Oncol 2008;26:2943-2951. Available at:  http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18565880.

72.     Höckel M, Dornhöfer N. Pelvic exenteration for gynaecological tumours: achievements and unanswered questions.Lancet Oncol. 2006;7(10):837;

73.     Berek JS, Howe C, Lagasse LD, Hacker NF. Pelvic exenteration for recurrent gynecologic malignancy: survival and morbidity analysis of the 45-year experience at UCLA. Gynecol Oncol 2005; 99:153;

74.     Schneider A, Köhler C, Erdemoglu E. Current developments for pelvic exenteration in gynecologic oncology. Curr Opin Obstet Gynecol 2009; 21:4

75.      McQuay, HJ, Carroll, D, Moore, RA. Radiotherapy for painful bone metastases: a systematic review. Clin Oncol (R Coll Radiol) 1997; 9:150.

76.     Omura, GA. Chemotherapy for stage IVB or recurrent cancer of the uterine cervix. J Natl Cancer Inst Monogr 1996; :123.

77.     Tewari, K. S., Sill, M. W., Penson, R. T., Huang, H., Ramondetta, L. M., Landrum, L. M., Oaknin, A., Reid, T. J., Leitao, M. M., Michael, H. E., DiSaia, P. J., Copeland, L. J., Creasman, W. T., Stehman, F. B., Brady, M. F., Burger, R. A., Thigpen, J. T., Birrer, M. J., Waggoner, S. E., Moore, D. H., Look, K. Y., Koh, W. J., … Monk, B. J. (2017). Bevacizumab for advanced cervical cancer: final overall survival and adverse event analysis of a randomised, controlled, open-label, phase 3 trial (Gynecologic Oncology Group 240). Lancet (London, England), 390(10103), 1654-1663.

78.     Viorica Nagy, A.C. Rancea, G.Peltecu, R. Anghel, N. Ghilezan : Cancerul de col uterin: ghid de diagnostic şi tratament. Radioterapie şi Oncologie Medicală.2006, 1:7-15

79.     ACOG Practice Bulletin #66: Management of Abnormal Cervical Cytology and Histology. Obstet Gynecol 2005; 106:645.

80.     Hacker NF. Cervical cancer. In: Berek JS, Hacker NF. Practical Gynecologic Oncology, Lippicott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2005, pp. 337-395.

81.     Takeshima N, Yanoh K, Tabata T, Nagai K, Hirai Y, Hasumi K. Assessment of the revised International Federation of Gynecology and Obstetrics  staging for early invasive squamous cervical cancer. Gynecol Oncol 1999;74:165-169.

82.     van der, Vange N, Weverling, GJ, Ketting, BW, et al. The prognosis of cervical cancer associated with pregnancy: a matched cohort study. Obstet Gynecol 1995; 85:1022.

83.     Economos, K, Veridiano, NP, Delke, I, et al. Abnormal cervical cytology in pregnancy: A 17-year experience. Obstet Gynecol 1993; 81:915.

84.     Sood, AK, Sorosky, JI, Krogman, S, et al. Surgical management of cervical cancer complicating pregnancy: a case-control study. Gynecol Oncol 1996; 63:294.

85.     Smith LH1, Danielsen B, Allen ME, Cress R. Cancer associated with obstetric delivery: results of linkage with the California cancer registry. Am J Obstet Gynecol. 2003 Oct;189(4):1128-35.

86.    Swenson RE, Goff BA, Koh WJ, et al. Cancer in pregnant patient. In: Hoskins WJ, Perez CA, Young RC, eds. Principles and Practice of Gynecologic Oncology, 4th ed, Philladelphia, LWW, 2004, 1279-1311

87.     Sadler L, Sykes P. How little is known about cervical cancer in pregnancy? Ann Oncol. 2005 Mar;16(3):341-3.

88.     Morice P1, Narducci F, Mathevet P, Marret H, Darai E, Querleu D; French Working Group on Gynecological Cancers in Pregnancy; Société Française d’Oncologie Gynécologique (SFOG); Société Française de Chirurgie Pelvienne (SFCP); Collège National des Gynécologues Obstétriciens Français (CNGOF). French recommendations on the management of invasive cervical cancer during pregnancy.Int J Gynecol Cancer. 2009 Dec;19(9):1638-41.

89.     Duggan, B, Muderspach, LI, Roman, LD, et al. Cervical cancer in pregnancy: reporting on planned delay in therapy. Obstet Gynecol 1993; 82:598

90.     Karam, A, Feldman, N, Holschneider, CH. Neoadjuvant cisplatin and radical cesarean hysterectomy for cervical cancer in pregnancy. Nat Clin Pract Oncol 2007; 4:375.

91.     Hannigan, EV, Whitehouse HH, 3rd, Atkinson, WD, Becker, SN. Cone biopsy during pregnancy. Obstet Gynecol 1982; 60:450.

92.     Goldberg, GL, Altaras, MM, Block, B. Cone cerclage in pregnancy. Obstet Gynecol 1991; 77:315.

93.     Dunn, TS, Ginsburg, V, Wolf, D. Loop-cone cerclage in pregnancy: a 5-year review. Gynecol Oncol 2003; 90:577.

94.     Takushi, M, Moromizato, H, Sakumoto, K, Kanazawa, K. Management of invasive carcinoma of the uterine cervix associated with pregnancy: outcome of intentional delay in treatment. Gynecol Oncol 2002; 87:185.

95.     Hopkins, MP, Lavin, JP. Cervical cancer in pregnancy. Gynecol Oncol 1996; 63:293

96.     Sood, AK, Sorosky, JI, Mayr, N, et al. Cervical cancer diagnosed shortly after pregnancy: Prognostic variables and delivery routes. Obstet Gynecol 2000; 95:832.

97.     Ben-Arie A1, Levy R, Lavie O, Edwards C, Kaplan A.  Conservative treatment of stage IA2 squamous cell carcinoma of the cervix during pregnancy. Obstet Gynecol. 2004 Nov;104(5 Pt 2):1129-31.

98.     Gurney EP1, Blank SV. Postpartum radical trachelectomy for IB1 squamous cell carcinoma of the cervix diagnosed in pregnancy. Am J Obstet Gynecol. 2009 Oct;201(4):e8-e10.

99.     Tewari, K, Cappuccini, F, Gambino, A, et al. Neoadjuvant chemotherapy in the treatment of locally advanced cervical carcinoma in pregnancy: a report of two cases and review of issues specific to the management of cervical carcinoma in pregnancy including planned delay of therapy. Cancer 1998; 82:1529.

100.   Kal, HB, Struikmans, H. Radiotherapy during pregnancy: fact and fiction. Lancet Oncol 2005; 6:328.

101.   Penn, Z, Ghaem-Maghami, S. Indications for caesarean section. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol 2001; 15:1.

102.   Walker, SP, McCarthy, EA, Ugoni, A, et al. Cesarean delivery or vaginal birth: a survey of patient and clinician thresholds. Obstet Gynecol 2007; 109:67.

103.   Lyerly, AD, Mitchell, LM, Armstrong, EM, et al. Risks, values, and decision making surrounding pregnancy. Obstet Gynecol 2007; 109;979.

104.   American College of Obstetricians and Gynecologists and American Academy of Pediatrics. Guidelines For Perinatal Care. 5th Ed, 2002.

105.   Stutchfield, P, Whitaker, R, Russell, I. Antenatal betamethasone and incidence of neonatal respiratory distress after elective caesarean section: pragmatic randomised trial. BMJ 2005; 331:662

106.   Zanardo, V, Padovani, E, Pittini, C, et al. The influence of timing of elective cesarean section on risk of neonatal pneumothorax. J Pediatr 2007; 150:252.

107.   Fagundes, H, Perez, CA, Grigsby, PW, Lockett, MA. Distant metastases after irradiation alone in carcinoma of the uterine cervix. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1992; 24:197.

108.   Sood AK1, Sorosky JI. Invasive cervical cancer complicating pregnancy. How to manage the dilemma. Obstet Gynecol Clin North Am. 1998 Jun;25(2):343-52.

109.   Van de Nieuwenhof HP1, van Ham MA, Lotgering FK, Massuger LF. First case of vaginal radical trachelectomy in a pregnant patient. Int J Gynecol Cancer. 2008 Nov-Dec;18(6):1381-5.

110.   Giacalone, PL, Laffargue, F. Neoadjuvant chemotherapy in the treatment of locally advanced cervical carcinoma in pregnancy. A report of two cases and review of issues specific to the management of cervical carcinoma in pregnancy including planned delay of therapy. Cancer 1999; 85:1203.

111.   Khazardoost, S, Hantoushzadeh, S, Madani, MM. A randomised trial of two regimens of vaginal misoprostol to manage termination of pregnancy of up to 16 weeks. Aust N Z J Obstet Gynaecol 2007; 47:226.

112.   Van Nagell, JR Jr, Rayburn, W, Donaldson, ES, et al. Therapeutic implications of patterns of recurrence in cancer of the uterine cervix. Cancer 1979; 44:2354.

113.    Friedlander, M. Guidelines for the treatment of recurrent and metastatic cervical cancer. Oncologist 2002; 7:342.

114.   Sommers, GM, Grigsby, PW, Perez, CA, et al. Outcome of recurrent cervical carcinoma following definitive irradiation. Gynecol Oncol 1989; 35:150.

115.   Thomas C. Krivak, John W. McBroom, John C. Elkas. Cervical and Vaginal Cancer. Novak’s Gynecology 2002;31

116.   Abu-Rustum NR1, Tal MN, DeLair D, Shih K, Sonoda Y. Radical abdominal trachelectomy for stage IB1 cervical cancer at 15-week gestation. Gynecol Oncol. 2010 Jan;116(1):151-2.

117.   Fletcher GH, Wharton JT. Principles of irradiation therapy for gynecologic malignancy. Curr Probl Obstet Gynecol 1978;2:2–44

118.   Fukushima K1, Ogawa S, Tsukimori K, Kobayashi H, Wake N. Can we diagnose invasive cervical cancer during pregnancy as precise as in nonpregnant women?: maternal and perinatal outcome in pregnancies complicated with cervical cancers. Int J Gynecol Cancer. 2009 Nov;19(8):1439-45.

 

Urmărire şi monitorizare

1.        Colombo N., Carinelli S, Colombo A,  Marini C, Rollo D, Sessa C, on behalf of the ESMO Guidelines Working Group, Clinical Parctice Guidelines, Cervical cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology 23(Supplement 7): vii27-vii32, 2012, doi:10.1093/annonc/mds268.

2.        National Comprehensive Cancer Network NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology (NCCN Guidelines®), Cervical Cancer, Version 3.2019 — December 17, 2018, available at https://www.nccn.org/store/login/login.aspx?ReturnURL=https://www.nccn.org/professionals/physician_gls/pdf/cervical.pdf.

3.        ACOG practice bulletin. Diagnosis and treatment of cervical carcinomas. Number 35, May 2002. American College of Obstetricians and Gynecologists. Int J Gynaecol Obstet 2002; 78:79.

4.        Bodurka-Bevers, D, Morris, M, Eifel, PJ, et al. Posttherapy surveillance of women with cervical cancer: an outcomes analysis. Gynecol Oncol 2000; 78:187.

5.        Soisson, AP, Geszler, G, Soper, JT, et al. A comparison of symptomatology, physical examination, and vaginal cytology in the detection of recurrent cervical carcinoma after radical hysterectomy. Obstet Gynecol 1990; 76:106.

 

  • Anexe

Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019

Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

Anexa 3. Screening-ul leziunilor precursoare

Anexa 4. Sistemul Bethesda de clasificare a citologiei cervicale (2014)

Anexa 5. Conduita în leziunile precursoare

Anexa 6. Colposcopia

Anexa 7. Principiile de evaluare ale examenului morfopatologic

Anexa 8. Clasificarea histologică a cancerului de col

Anexa 9. Stadializarea clinică și chirurgicală a cancerului de col uterin

Anexa 10. Principii de evaluare imagistică

Anexa 11. Principii de evaluare și stadializare chirurgicală

Anexa 12. Principii de radioterapie

Anexa 13. Clasificarea tipurilor de histerectomii radicale

Anexa 14. Principiile chimioterapiei în cancerul de col uterin

Anexa 15. Exenterația pelvină

 Anexa 1.  Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București

Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti

Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti

Prof. Dr. Elvira Bratilă, București

Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iaşi

Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București

Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș

Prof. Dr. Claudia Mehedințu, Bucureşti

Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Marius Moga, Brașov

Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București

Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureş

Prof. Dr. Liana Pleș, București

Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti

Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași

Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași

Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti

Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa

Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova

Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara

Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, Bucureşti

Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu

Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București

Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad

Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova

Conf. Dr. Laurentiu Pirtea, Timișoara

Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova

ȘL Dr. Șerban Nastasia, Bucureşti

Dr. Marius Calomfirescu, București

Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București

Dr. Alina Marin, București

Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare

Standard

Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat.

Recomandare

Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa Standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.

Opţiune

Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite.  Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare.

Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice gradelor de recomandare

Grad A

Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib).

Grad B

Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III).

Grad C

Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). 

Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări.

Grad E

Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi

Nivel Ia

Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate

Nivel Ib

Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput

Nivel IIa

Dovezi obţinute din cel puţin un un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine concepute

Nivel IIb

Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare

Nivel III

Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute

Nivel IV

Dovezi obţinunte de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu

 

Anexa 3.Screening-ul leziunilor precursoare

Screening-ul leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin poate detecta leziunile de risc înalt precum și cancerul de col. Diagnosticul și tratamentul adecvat al leziunilor precursoare de risc înalt scade incidența cancerului invaziv al colului uterin și mortalitatea generată de acesta. (1)

Rezultatele citologice vor fi raportate în sistem Bethesda 2014.

Screening-ul se poate efectua numai prin citologie cervicală, numai prin genotipare virală a tulpinilor de risc înalt sau prin cotestare.

Studiile clinice au arătat că numai screening-ul realizat între 21 și 65 ani reduce substanțial incidența cancerului uterin și mortalitatea. În afara acestor limite de vârstă nu se remarcă beneficii ale screening-ului.

Studiile clinice au mai arătat că screening-ul citologic efectuat solitar este benefic pentru femeile care au între 21 și 29 ani, dacă se efectuează la fiecare 3 ani.

Beneficiile screening-ului prin genotiparea tulpinilor HPV de risc înalt este mare pentru categoria de vârstă 30-65 ani, dacă testarea se efectuează la fiecare 5 ani.

Pentru cotestare, beneficiile screening-ului sunt mari dacă aceasta se efectuează pentru grupa de vârstă 30-65 ani la fiecare 5 ani.

Nu se recomandă screening femeilor cu histerectomie efectuată pentru o patologie benignă.

Recomandarea de screening nu se referă la pacientele cu factori de risc precum HIV, sistem imun compromis prin tratamente imunosupresive (transplant renal), sau leziuni precanceroase de risc înalt sau cancer tratate anterior.(1)

Nu există diferențe importante clinic între citologia convențională și cea în mediu lichid.

Screening-ul primar viral prin ADN-HPV reprezintă o variantă optimă deoarece are o valoare predictivă ridicată:(3,4)

  • Valoare predictivă negativă ridicată: o femeie cu ADN-HPV negativ are risc aproape nul de a dezvolta cancer de col în cei 4 ani succesivi efectuării testării;
  • Valoare predictivă pozitivă mare: peste 90% dintre cancerele de col uterin sunt asociate unei infecții HPV persistente (definită ca și continuitatea prezenței HPV peste 12 luni).

Doar femeile cu test ADN-HPV pozitiv pentru tulpini cu risc oncogen înalt vor fi urmărite complex, prin citologie, colposcopie și eventual biopsie. Testarea pentru HPV cu risc oncogen scăzut nu are relevanță pentru screening-ul de cancer de col uterin și de aceea nu este necesară. Screening-ul viral singur nu va fi folosit pentru decizii terapeutice deoarece există riscul de tratament excesiv.

Testarea ADN-HPV nu se recomandă femeilor cu vârsta sub 30 de ani, deoarece rata de epurare spontană a virusului cu risc oncogen înalt într-un interval de 8-13 luni este peste 80%, la această categorie de vârstă.

Cotestarea prin asocierea screening-ului viral cu cel citologic crește acuratețea evaluării și reduce incidența intervențiilor chirurgicale inutile, femeile putând fi evaluate la interval de timp mai mare. (1,2,3,4) Cotestarea reprezintă varianta optimă de screening pentru pacientele cu antecedente de leziuni cervicale intraepiteliale.

Screening-ul prin genotipare virală sau prin testare combinată este mai eficient în detectarea leziunilor CIN 2-3. Dezavantajul este că aceste depistări cresc numărul de colposcopii diagnostice.

Screening-ul primar citologic rămâne varianta optimă pentru sistemele de sănătate din țările în curs de dezvoltare, datorită costului redus comparativ cu testarea HPV. (1,2,3,4)

Bibliografie:

  1. Screening for cervical cancer. US Preventive Services Task Force Recommendation Statements. US Preventive Task Force. JAMA 2018;320(7):674-686.
  2. The American College of Obstetricians and Gynecologists. Womens Health Care Physicians. Cervical cancer screening guidelines. FAQ085, September 2017 http://www.acog.org/Patients/FAQs/Cervical-Cancer-Screening
  3. Warner K. Huh, Kevin A. Ault, David Chelmow et al. Use of Primary High-Risk Human Papillomavirus Testing for Cervical Cancer Screening: Interim Clinical Guidance. J Lower Gen Tract Dis 2015;19:91–96
  4. Ronco G, Dillner J, Elfström KM, Tunesi S, Snijders PJ, Arbyn M, et al. Efficacy of HPV-based screening for prevention of invasive cervical cancer: follow-up of four European randomised controlled trials. Lancet 2014;383:524–32.

Anexa 4.Sistemul Bethesda de clasificare a citologiei cervicale (2014)

TIPUL PROBEI:

Indicați citologie în sistem convențional/ în mediul lichid/altele

CALITATEA PROBEI:

  • Satisfăcător pentru evaluare (descrieți prezența sau absența componentelor endocervicale/zonei de transformare sau a altor indicatori, de exemplu prezența de sânge, inflamație etc)
  • Nesatisfăcător pentru evaluare … (specificați motivul)
  • Specimen refuzat/neprocesat (specificați motivul)
  • Specimen procesat și examinat, dar nesatisfăcător pentru evaluarea anomaliilor epiteliale datorită (specificați motivul)

CLASIFICAREA GENERALĂ (opțional)

  • Negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne
  • Altele: vezi Interpretare/Rezultat (exemplu, celule endometriale la femei > 45 de ani)
  • Anomalii ale celulelor epiteliale: vezi Interpretare/Rezultat (specificați “scuamos” sau “glandular”)

INTERPRETARE/REZULTAT

NEGATIV PENTRU LEZIUNE INTRAEPITELIALĂ SAU MALIGNĂ

(Când nu există evidențe de neoplazie, clasificați această situație în Clasificarea Generală sau/și în secțiunea Interpretare/Rezultat a raportului – indiferent dacă există sau nu organisme sau alte constatări non-neoplazice).

Constatări non-neoplazice (raportare opțională)

  • Variații celulare non-neoplazice
  • Metaplazia scuamoasă
  • Modificări cheratotice
  • Metaplazia tubară
  • Atrofia
  • Modificări asociate sarcinii
  • Modificări celulare reactive asociate cu:
  • Inflamația
  • Cervicita limfocitică (foliculară)
  • Radiația
  • Dispozitiv intrauterin (DIU)
  • Celule glandulare – status post histerectomie

Organisme

  • Trichomonas vaginalis
  • Organisme fungice morfologic corespunzătoare Candida spp.
  • Modificări ale florei sugestive pentru vaginoză bacterină
  • Morfologie bacteriană corespunzătoare pentru Actinomyces spp.
  • Modificări celulare corespunzătoare infecției cu virusul herpes simplex 
  • Modificări celulare corespunzătoare infecției cu cytomegalovirus

ALTELE

  • Celule endometriale (la femei > 45 de ani) (Specificați dacă negativ pentru leziuni intraepiteliale)

ANOMALII ALE CELULELOR EPITELIALE

CELULE SCUAMOASE

  • Celule scuamoase atipice
  • cu semnificație nedeterminată (ASC-US)
  • care nu exclud o leziune intraepiteleială de grad înalt HSIL (ASC-H)
  • Leziune scuamoasă intraepitelială de grad scăzut (LSIL) (care cuprinde: HPV/displazie ușoară/CIN1)
  • Leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt (HSIL) (care cuprinde: displazie moderată și severă, CIS. CIN2 și CIN3)
  • cu caracteristici suspecte pentru invazie (dacă invazia este suspectată)
  • Carcinomul celulelor scuamoase

CELULE GLANDULARE 

  • Atipice
  • celule endocervicale (NOS sau specificați în comentarii)
  • celule endometriale (NOS sau specificați în comentarii)
  • celule glandulare (NOS sau specificați în comentarii)
  • Atipice
  • celule endocervicale, în favoarea neoplaziei
  • celule glandulare, în favoarea neoplaziei
  • Adenocarcinom endocervical in situ
  • Adenocarcinom
  • endocervical
  • endometrial
  • extrauterin
  • nespecificat altfel (NOS)

ALTE NEOPLASME: (specificați)

TESTARE COMPLEMENTARĂ

Faceți o scurtă descriere a metodei de testare și raportați rezultatul ușor de interpretat de către clinician.

INTERPRETARE COMPUTERIZATĂ A CITOLOGIEI CERVICALE

Dacă proba a fost examinată de dispozitive automate, specificați dispozitivul și rezultatul.

COMENTARII ȘI NOTE EXPLICATIVE LA RAPOARTELE

CITOLOGICE

Sugestiile trebuie să fie concise și în concordanță cu ghidurile clinice de urmărire publicate de organizațiile profesionale de profil (referințe către publicații relevante pot fi incluse).

 Bibliografie:

Nayar R, Wilbur DC. The Pap test and Bethesda System. Acta Cytologica 2015;59:121-132.

 

Anexa 5.Conduita în leziunile precursoare

  1. Clasificarea histopatologică

Pentru stabilirea conduitei leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin clasificarea histopatologică poate avea echivalențe citologice. Astfel, diagnosticul histopatologic CIN 1 poate fi echivalentul modificării citologice LSIL, iar CIN 2 și 3, echivalente modificărilor citologice HSIL.

Testarea HPV va fi limitată doar pentru genotipurile de risc înalt (oncogene). Testarea tulpinilor de risc scăzut (non-oncogene) nu are valoare în evaluarea femeilor cu anomalii citologice. (1)

  1. Recomandările Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG, 2016): (2)
  2. Pentru femeile cu ASC-US se preferă testarea HPV;
  3. Pentru femeile cu ASC-US, HPV pozitive se recomandă colposcopia;
  4. Pentru femeile cu LSIL și fără testare HPV sau cu testare HPV pozitivă, se recomandă colposcopia;
  5. Pentru femeile cu diagnostic histologic CIN 2, CIN 3 sau CIN 2-CIN 3 și colposcopie adecvată, excizia sau ablația sunt metode de tratament acceptate, cu excepția gravidelor și a femeilor tinere.
  6. ASCCP (American Society of Colposcopy and Cervical Pathology) recomandă următoarea conduită în funcție de situațiile întâlnite în practica screening-ului: (3)
  7. Citologie nesatisfacătoare:
    1. Repetă citologia după 2-4 luni
    2. Dacă HPV +, se recomandă colposcopie
    3. Dacă HPV-, colposcopia negativă: decizie conform ghidului ASCCP
  8. Citologie negativă, HPV +, vârsta >30 ani
    1. Repetă cotestarea după 1 an
    2. Dacă HPV + pentru tulpinile 16 și 18: colposcopie
    3. Dacă HPV este negativ: conduită conform ghidului
  9. Citologie ASC-US
    1. Repetă citologia după 1 an
    2. Testare HPV (preferabil)
      1. HPV +: colposcopie
      2. HPV -: repetă cotestarea peste 3 ani
    3. Citologie ASC-US (femei între 21-24 ani) și LSIL
      1. Testare HPV: HPV +: repetă citologia peste 1 an
        1. ASC-US sau LSIL: control
        2. Dacă ASC-H, HSIL, AGC: colposcopie.
      2. Citologie LSIL
        1. Netestat HPV: colposcopie
        2. HPV +: colposcopie
        3. HPV -: repetă cotestarea peste 1 an

În caz de colposcopie sugestivă pentru CIN 2,3: conduită conform ghidului ASCCP.

  1. Citologie ASC-H
    1. Colposcopie indifferent de statusul HPV. Conduita se va stabili în funcție de modificările colposcopice și ghidul ASCCP.
  2. Citologie ASC-H sau HSIL la femei de 21-24 ani
    1. Se recomandă colposcopie
      1. Fără modificări CIN 2,3: citologie și colposcopie la 6 luni; în caz de citologie și colposcopie HSIL: biopsie;
      2. În caz de CIN 2,3: conduită conform ghidului ASCCP.
  • În caz de 2 citologii și colposcopii negative după 6 luni: screening de rutină.
  1. Citologie HSIL
    1. Excizie directă (ansa sau acul diatermic)
    2. Colposcopie: conduită în funcție de ghidul ASCCP.
  2. AGC
    1. Colposcopie și prelevări endocervicale și/sau endometriale
      1. În caz de AGC-NOS: cotestare la 6 luni
      2. În caz de AGC favour neoplasia sau AIS: Excizie chirurgicală.
    2. AIS confirmat histologic
      1. De preferat, histerectomie totală (HT)
      2. Conduită conservatoare: în caz de dorință de fertilitate.
        1. Excizie cu margini negative; Control la 6 luni, timp îndelungat.

 

  1. Gravidă cu citologie LSIL
    1. Colposcopie: preferabil
      1. Fără modificări CIN 2,3: urmărire postpartum
      2. Cu modificări CIN 2,3: conduită conform ghidului ASCCP
    2. Examinarea colposcopică poate fi amânată

 

  1. Conduită adjuvantă la femeile cu infecție HPV genitală persistentă

Sunt studii care atestă rolul Inosin acedoben dimepranol în inhibarea replicării virale a HPV la femeile cu leziuni cervicale și vulvo-vaginale precursoare neoplaziei genitale la femeile cu infecție HPV persistentă. (4,5) Au fost constatate efecte pozitive ale monoterapiei orale cu 1.000 mg de 3 ori pe zi de inosin acedoben dimepranol în 3 cicluri de câte 10 zile la intervale de 10 zile, după al 2-lea ciclu de tratament observându-se rezoluția spontană a leziunilor papilomatoase în 29,41% din cazuri, respectiv reducerea încărcăturii virale la 58,82% dintre paciente în timp ce la 29,41% dintre pacientele incluse ADN HPV era nedetectabil. (5)

 

Bibliografie

  1. Updated Consensus Guidelines for managing abnormal cervical cancer screening tests and cancer precursors. August 2014.
  2. American College of Obstetricians and Gynecologists. Practice Bulletin No. 157: Cervical Cancer Screening and Prevention. Obstet Gynecol. 2016 Jan. 127 (1):e1-e20.
  3. Massad LS, Einstein MH, Huh WK, et al. 2012 updated consensus guidelines for the management of abnormal cervical cancer screening tests and cancer precursors. J Low Genit Tract Dis. 2013 Apr. 17(5 Suppl 1):S1-S27.
  4. Dolgushina V.F., Ahmatova AN., Berenda MA. The effectiveness of isoprinosine in the treatment of chronic cervicitis associated with papillomavirus infection. Farmateka. 2009; 14: 75-8.
  5. V. Bibicheva. Experience of including inosine probenex into the therapy of genital papillomavirus infection, Scientific journal. Series of Medicine. Pharmacy. 2012. Issue 4(123). Edition 17/1, p38-41.

 

Anexa 6.Colposcopia

Indicație: pacientele cu citologie anormală sau neconcludentă, în scopul alegerii metodei de tratament adecvat

Examenul colposcopic normal cuprinde:

  • Epiteliul scuamos și epiteliul columnar, joncțiunea scuamocilindrică
  • Ectopie/ectropion
  • Metaplazia epiteliului scuamos
  • Chiste Naboth
  • Cripte glandulare
  • Decidualizare în sarcină

Semne colposcopice minore:

  • Epiteliul acetoalb fin
  • Mozaic fin
  • Punctații fine

Semne colposcopice majore:

  • Epiteliul aceto-alb grosier
  • Glande cu guleraș
  • Mozaic grosier
  • Vase atipice

Colposcopie nesatisfăcătoare:

  • Leziunea nu se vizualizează în totalitate și are extensie în canalul endocervical
  • Lipsa vizualizării zonei de tranziție
  • Discordanță între diferite metode de diagnostic

Bibliografie

Khan MJ, Werner CJ, Darragh TM et al. ASCCP Colposcopy Standards. J Low Genit Tract Dis 2017;21: 223–229

 

Anexa 7.Principiile de evaluare ale examenului morfopatologic

  1. Examenul citopatologic
  2. Examenul histopatologic
  3. Examenul citopatologic (citologie exfoliativă) se poate efectua: clasic (pe frotiu) sau în mediu lichid. Examinatorul va preciza prezența celulelor epiteliale normale sau anormale, de tip scuamos sau glandular, iar rezultatul va fi redactat în sistemul Bethesda.
  4. Examenul histopatologic

Pentru fragmentele tisulare de tip: biopsie, chiuretaj biopsic endocervical, ERAD (electrorezecție cu ansă diatermică), conizație, eșantioanele vor fi trimise către laborator în fixator universal (formol 10%), fragmentate sau complete în funcție de tipul intervenției. Se recomandă ca piesa de conizație să fie marcată cu fir la ora 12. Anatomopatologul va efectua examinarea macroscopică și microscopică cu mențiuni diferite în funcție de tipul specimenului chirurgical: biopsie, chiuretaj endocevical, ERAD, conizație, histerectomii de diverse tipuri și extensii, coleret vaginal și ganglioni pelvici. Evaluarea raportului histopatologic trebuie obligatoriu să cuprindă: date macroscopice, microscopice și, în anumite cazuri selectate, aspecte de imunohistochimie.

Aspectele macroscopice vor cuprinde măsurători separate pentru: col, uter, ovare, trompe, coleret vaginal și ganglioni limfatici. Dacă nu se decelează aspecte tumorale, colul va fi orientat desprins de uter, ca și o piesă de conizație (în sensul acelor de ceasornic).

În situația în care se remarcă aspecte sugestive pentru un proces tumoral, se vor executa măsurători tridimensionale (două în plan orizontal, una în plan vertical/în profunzime).

Se vor menționa caracterul: solid, vegetant, necrotic, ulcerovegetant, etc., precum și absența sau prezența extensiei către: uter, parametre, coleret vaginal, anexe.

Se va menționa și limita în țesutul sănătos. Din masele de țesut adipos se vor selecta ganglionii limfatici pelvini. În eventualitatea solicitării unui examen extemporaneu pentru ganglionul sentinelă, acesta va fi trimis în laborator fără fixator (proaspăt), recomandându-se asocierea cu examenul amprentei citologice.

Examenul microscopic va cuprinde date legate de:

  • Tipul histopatologic
  • Gradul histopatologic de diferențiere
  • Nivelul invaziei stromale cervicale
  • Statusul marginilor
  • Prezența sau absența invaziei intravasculare limfatice și venoase
  • Coexistența cu alte tipuri de patologii preinvazive
  • Statusul ganglionilor limfatici afectați sau nu, localizarea și numărul acestora
  • Prezența unor metastaze la distanță

Factorii de prognostic sunt reprezentați de:

  • Stadiul exprimat în PTNM și FIGO, indicând date despre tumoră, ca dimensiuni și extensie, și despre afectarea sau nu a ganglionilor limfatici
  • Tipul histopatologic
  • Gradul histopatologic de diferențiere
  • Statusul marginilor
  • Statusul ganglionilor limfatici
  • Metastazele la distanță, confirmate din punct de vedere histopatologic

 

Bibliografie  

  1. Krishnamurti U, Movahedi-Lankarani S, Bell DA, et al. Protocol for the Examination of Specimens from Patients with Primary Carcinoma of the Uterine Cervix. College of American Pathologists 2017.
  2. Minion LE, Tewari KS. Cervical cancer – State of science: From angiogenesis blockade to checkpoint inhibition. Gynecol Oncol 2018; Mar;148(3):609-621.
  3. Chung HC, Schellens JH, Delord J-P, et al. Pembrolizumab treatment of advanced cervical cancer: Updated results from the phase 2 KEYNOTE-158 study. J Clin Oncol 2018:36; (suppl; abstr 5522).

Anexa 8.Clasificarea histologică a cancerului de col

  • Carcinomul scuamos (spinocelular) invaziv

Reprezintă 80-90% din cancerele de col uterin.

  • Standard

Sistemul cel mai frecvent utilizat împarte carcinomul scuamos în:

– keratinizant cu celule mari

– nekeratinizant cu celule mari

– cu celule mici

  • Opţiuni

Carcinomul scuamos poate fi clasificat:

– bine diferenţiat

– moderat diferenţiat

– slab diferenţiat

  • Adenocarcinomul invaziv

Reprezintă aproximativ 15-20 % din totalul cancerelor invazive ale colului uterin. Poate prezenta urmãtoarele forme histopatologice:

– adenocarcinom pur

– carcinom adenoscuamos (mixt: adenocarcinom + carcinom spinocelular)

– endometrioid

– cu celule clare

– adenocarcinom mucinos

– adenocarcinom seros

Clasificarea OMS a tumorilor maligne cervicale (2013)  

Tumori epiteliale

 

   Alte tumori epiteliale

 

Tumori epiteliale scuamoase și precursori

 

      Carcinom adenoscuamos

8560/3

   Leziuni intraepiteliale scuamoase

 

      Carcinom cu celule Glassy

8015/3

      Leziuni scuamoase intraepiteliale de grad jos

8077/0

      Carcinom adenoid bazal

8098/3

      Leziuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt

8077/2

      Carcinom adenoid chistic

8200/3

   Carcinoame scuamoase NOS

8070/3

      Carcinom nediferențiat

8020/3

      Cheratinizant

8071/3

   Tumori neuroendocrine

 

      Necheratinizant

8072/3

      Tumori neuroendocrine de grad jos

 

      Papilar

8052/3

          Tumori carcinoide

8240/3

      Bazaloid

8083/3

          Tumori carcinoide atipice

8249/3

      Warty

8051/3

   Tumori neuroendocrine de grad înalt

 

      Verucos

8051/3

      Carcinom neuroendocrin cu celule mici

8041/3

      Scuamotranzițional

8120/3

      Carcinom neuroendocrin cu celule mari

8013/3

      Lymphoepithelioma-like

8082/3

Tumori mezenchimale maligne

 

Tumori galndulare și precursori

 

      Leiomiosarcom

8890/3

   Adenocarcinom in-situ

8140/2

      Rabdomiosarcom

8910/3

   Adenocarcinom

8140/3

      Sarcom alveolar de părți moi

9581/3

      Adenocarcinom endocervical de tip comun

8140/3

      Angiosarcom

9120/3

      Carcinom mucinos NOS

8480/3

      Tumori maligne de nervi periferici

9540/3

           De tip gastric

8482/3

   Alte sarcoame

 

           De tip intestinal

8144/3

      Liposarcom

8850/3

           Cu celule cu inel în pecete

8490/3

      Sarcom endocervical nediferențiat

8805/3

      Carcinom viloglandular

8263/3

      Sarcom Ewing

9364/3

      Carcinom endometrioid

8380/3

Tumori mixte epiteliale și mezenhimale maligne

 

      Carcinom cu celule clare

8310/3

   Adenosarcom

8933/3

      Carcinom seros

8441/3

   Carcinosarcom

8980/3

      Carcinom mezonefroid

9110/3

Tumori melanocitare

 

      Adenocarcinom asociat cu carcinom neuroendocrin

8574/3

   Melanom malign

8720/3

 

 

Tumori cu celule germinale

 

 

 

Tumori limfoide

 

 

 

Tumori secundare

 

Anexa 9.Stadializarea clinică și chirurgicală a cancerului de col uterin

AJCC (Tumor Node Metastases) și FIGO  

T

Stadiul

FIGO

Tumora primară

TX

 

Tumora primară nu poate fi evaluată

T0

 

Tumora primară nu este evidențiabilă

T1

I

Carcinom localizat strict la nivelul colului (extensia la nivelul corpului uterin va fi ignorată)

 

T1a

IA

Carcinom de col invaziv, diagnosticat numai prin examen microscopic. Invazie stromală cu o penetranță maximă de 5 mm măsurată de la baza epiteliului.

 

T1a1

IA1

Invazie stromală <3 mm în profunzime 

T1a2

IA2

Invazie stromală ≥  3 mm , dar <5 mm în profunzime

 

T1b

IB

Leziune evidentă clinic, limitată la col sau leziune microscopică mai mare decât T1a/IA2. Include toate leziunile vizibile macroscopic, chiar și cele cu invazie superficială. Invazia spațiului vasculolimfatic nu afectează clasificarea.   

 

T1b1

IB1

Leziune cu invazie >5mm în profunzime, dar  <2cm în cel mai mare diametru

 

T1b2

 

IB2

Leziune vizibilă clinic ≥ 2 dar mai <4cm în cel mai mare diametru

IB3

Leziune vizibilă clinic ≥ 4cm în cel mai mare diametru

T2

II

Carcinom cervical a cărui invazie depășeste uterul dar nu ajunge la peretele pelvin sau la 1/3 inferioară a vaginului.

 

T2a

IIA

Tumoră fără invazie parametrială evidentă

 

T2a1

IIA1

Leziune vizibilă clinic cu diametrul < 4 cm în cel mai mare diametru

 

T2a2

IIA2

Leziune vizibilă clinic ≥ 4 cm în cel mai mare diametru

 

T2b

IIB

Tumoră cu invazie parametrială

T3

III

Tumora se extinde până la peretele pelvin* și/sau invadeazã 1/3 inferioară a vaginului și/sau determină hidronefroză sau rinichi nefuncțional si/sau invazia ganglionilor pelvici/paraaortici

 

T3a

IIIA

Tumora invadează 1/3 inferioară a vaginului, dar nu se extinde până la peretele pelvin

 

T3b

 

 

 

 

IIIB

Tumora se extinde pânã la peretele pelvin și/sau determină hidronefroză sau rinichi nefuncţional (edemul nu este suficient)

IIIC

Metastaze la nivelul ganglionilor pelvici si/sau paraaortici indiferent de dimensiunea sau extensia tumorii (adăugarea adnotării  r sau p )**

IIIC1

Metastaze la nivelul ganglionilor pelvici

IIIC2

Metastaze la nivelul ganglionilor paraaortici

T4  

IV

Tumora invadează mucoasa vezicală sau rectală și/sau se extinde în afara limitelor pelvisului (edemul bulos nu este suficient pentru a clasifica tumora drept T4).

 

T4a

IVA

Invazia organelor din vecinatate

 

T4b

IVB

Metastaze  in organe in afara limitelor pelvisului

*Peretele pelvin este definit drept structurile musculare, fasciale și neurovasculare precum și structura scheletică a pelvisului osos. La examinarea rectală nu există spațiul liber între tumora și peretele pelvin.

** Adăugarea notării r (imaging) și p (patologie) pentru a indica constatările care sunt utilizate pentru alocarea cazului la etapa IIIC. De exemplu, dacă imagistica indică metastazarea ganglionilor limfatici pelvieni, alocarea în etape ar fi etapa IIIC1r și, dacă este confirmată de constatările patologice, ar fi stadiul IIIC1p. Tipul demodalitatea imagistică sau tehnica de patologie utilizată ar trebui să fie întotdeauna documentată. În cazul in care nu se confirma invazia ganglionara, se realizeaza stadializarea in functie de caracteristicile tumorii.

 

Anexa 10.Principii de evaluare imagistică

Evaluare preterapeutică

Stadiul I

  • Fără conservarea fertilității
    • Luați în considerare imagistica toracică prin radiografie simplă. Dacă se observă o anomalie, se poate efectua CT toracic nativ. (IIa)
    • Luați în considerare IRM pelvin cu substanță de contrast pentru a evalua extensia locală a bolii (preferată pentru stadiul IB2). (IIa)
    • Considerați PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin în stadiul IB1. (IIa)
    • PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin în stadiul IB2. (IIa)
    • La pacientele post-HT cu descoperirea accidentală a cancerului de col uterin se recomandă PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin pentru evaluarea bolii metastatice și IRM pelvin pentru a evalua boala pelvină reziduală. (IIa)
  • Cu conservarea fertilității
    • Luați în considerare imagistica toracică prin radiografie simplă. Dacă se observă o anomalie, se poate efectua CT toracic nativ (IIa).
    • IRM pelvin (de preferat) pentru a evalua extensia bolii locale și proximitatea tumorii față de orificiul cervical intern; efectuați ecografia pelvină transvaginală dacă IRM este contraindicată. (IIa)
    • Considerați PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin în stadiul IB1. (IIa)
    • Alte tipuri de imagistică trebuie să se bazeze pe simptomatologie și suspiciunea clinică de boală metastatică. (IIa)

 

Stadiile II-IV

  • Efectuați PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin pentru a evalua boala metastatică. (IIa)
  • Considerați IRM pelvin cu substanță de contrast pentru a evalua extensia bolii locale. (IIa)
  • Alte tipuri de imagistică trebuie să se bazeze pe simptomatologie și suspiciunea clinică de boală metastatică. (IIa)
  • La pacientele post-HT cu descoperirea accidentală a cancerului de col uterin se recomandă PET-CT “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin pentru evaluarea bolii metastatice și IRM pelvin pentru a evalua boala pelvină reziduală. (IIa)

Urmărire post-terapeutică

Stadiul I

  • Fără conservarea fertilității
    • Imagistica trebuie să se bazeze pe simptomatologie și suspiciune clinică pentru boală recurentă / metastatică. (IIa)
    • Pentru pacientele cu stadiul IB2 sau pacientele care au necesitat radioterapie adjuvantă postoperatorie sau chimio-radioterapi datorită factorilor cu risc crescut, se poate efectua un PET-CT “whole body” la 3-6 luni de la terminarea tratamentului. (IIa)
  • Cu conservarea fertilității
    • Luați în considerare RMN pelvin cu substanță de contrast la 6 luni după intervenția chirurgicală și apoi aual timp de 2-3 ani. (IIa)
    • Alte tipuri de imagistică ar trebui să se bazeze pe simptomatologie și suspiciunea clinică pentru boala recurentă / metastatică. (IIa)

Stadiile II-IV

  • PET-CT (de preferat) “whole body” sau CT toraco-abdomino-pelvin cu substanță de contrast în decurs de 3-6 luni de la terminarea tratamentului. (IIa)
  • Considerați RMN pelvin cu substanță de contrast la 3-6 luni de la terminarea tratamentului. (IIa)
  • Alte tipuri de imagistică ar trebui să se bazeze pe simptomatologie și suspiciunea clinică pentru boala recurentă / metastatică. (IIa)

Suspiciune de recurență sau metastază

  • Luați în considerare PET / CT “whole body”. (IIa)

Bibliografie  

  1. Salani R, Khanna N, Frimer M, et al. An update on post-treatment surveillance and diagnosis of recurrence in women with gynecologic malignancies: Society of Gynecologic Oncology (SGO) recommendations. Gynecol Oncol 2017;146:3-10.
  2. Atri M, Zhang Z, Dehdashti F, et al. Utility of PET-CT to evaluate retroperitoneal lymph node metastasis in advanced cervical cancer: Results of ACRIN6671/GOG0233 trial. Gynecol Oncol 2016;142:413-419.
  3. Rajendran JG, Greer BE. Expanding role of positron emission tomography in cancer of the uterine cervix. J Natl Compr Canc Netw 2006;4:463-469.
  4. Lakhman Y, Akin O, Park KJ, et al. Stage IB1 cervical cancer: role of preoperative MR imaging in selection of patients for fertility-sparing radical trachelectomy. Radiology 2013;269:149-158.
  5. Elit L, Reade CJ. Recommendations for follow-up care for gynecologic cancer survivors. Obstet Gynecol 2015;126:1207-1214.
  6. Sala E, Rockall AG, Freeman SJ, et al. The added role of MR imaging in treatment stratification of patients with gynecologic malignancies: what the radiologist needs to know. Radiology 2013;266:717-740.
  7. Balleyguier C, Sala E, Da Cunha T, et al. Staging of uterine cervical cancer with MRI: guidelines of the European Society of Urogenital Radiology. Eur Radiol 2011;21:1102-1110.
  8. Sala E, Micco M, Burger IA, et al. Complementary prognostic value of pelvic MRI and whole-body FDG PET/CT in the pretreatment assessment of patients with cervical cancer. Int J Gynecol Cancer 2015;25:1461-1467.

 

Anexa 11.Principii de evaluare și stadializare chirurgicală

 

  • Stadiul T1a1 (IA1), fără invazie limfovasculară riscul de metastazare limfatică este mai mic de 1% și se poate opta pentru conduită conservatoare:

 –   conizație (cu margini de rezecție negative) cu conservarea fertilității;

 –   histerectomie simplă, dacă nu se dorește conservarea fertilității.

Conizația constă în excizia cu bisturiul a unui fragment de col ce cuprinde atât exocol cât și endocol. Pentru a facilita evaluarea marginilor de rezecție de către anatomopatolog, piesa excizată trebuie să fie intactă, nefragmentată și marcată intraoperator, iar marginile piesei nu trebuie să conțină zone de artefacte (ex. electrocauter).

Dacă se optează pentru excizie cu ansa electrică, piesa excizată trebuie să fie intactă, nefragmentată iar marginile piesei nu trebuie să conțină artefacte de la electrocauter. Forma și profunzimea exciziei la conizație se realizează în funcție de mărimea, tipul și localizarea leziunii neoplazice. De exemplu, în cazul unui adenocarcinom invaziv la nivelul canalului cervical, se recomandă excizia pe o zona restrânsă in suprafata dar înalta in profunzime pentru a nu omite invazia la nivelul canalului endocervical. Conizația se recomandă atunci când există leziuni neoplazice limitate.

În stadiul T1a1 (IA1) cu invazie limfovasculară se poate opta pentru conizație cu margini de siguranță oncologică cu evaluarea laparoscopică a ganglionului santinelă sau limfadenectomie laparoscopică.

  • Stadiile T1a2 (IA2), T1b1 (IB1) și în anumite cazuri selectate pentru intervenție chirurgicală T1b2 (IB2, IB3)/ T2a1 (IIA1), se recomandă histerectomia radicală tip II cu limfadenectomie pelvină bilaterală (cu sau fără evaluarea ganglionului santinelă), dacă nu se dorește conservarea fertilității. Histerectomie radicală constă în excizia ligamentelor cardinale și uterosacrate și 1-2 cm din vaginul superior; în plus, se practică limfadenectomie pelvină bilaterală și uneori limfadenectomie lomboaortică. Intervenția se poate realiza clasic sau laparoscopic/robotic, consiliind pacienta preoperator cu privire la avantaje, riscuri, complicații în cazul fiecărui tip de intervenție .
  • Disecția limfatică lomboaortică pentru stadializare se realizează pana la nivelul arterei mezenterice inferioare. Se poate extinde disecția în funcție de rezultatul imagistic și evidențierea adenopatiilor intraoperator.
  • Trahelectomia radicală pe cale vaginală cu limfadenectomie pelvină laparoscopică (cu utilizarea a tehnicii ganglionului santinelă) este o opțiune pentru conservarea fertilității la pacientele atent selectate cu neoplasm col stadiile T1a2 (IA2) sau T1b1 (IB1), cu leziuni ≤ 2cm. Colul uterin, 1-2 cm vagin superior și ligamentele de susținere sunt excizate ca într-o histerectomie radicală tip II, doar corpul uterin este conservat.
  • Trahelectomia radicală abdominală, laparoscopică sau robotică este o opțiune, asigurând o rezecție mai bună a parametrelor, comparativ cu abordul vaginal. Această abordare poate fi utilizată pentru stadiul T1b1 (IB1).
  • Stadiile avansate, incluzând stadiul IIB și mai mult: tratamentul standard recomandat este radiochimioterapia.
  • Pentru recidiva sau persistența leziunii la nivel central pelvin după radioterapie se poate opta pentru exenterație pelvină. Este necesară evaluarea preoperatorie pentru identificarea sau excluderea metastazelor la distanță. Dacă recurența este limitată se poate opta pentru explorare chirurgicală. În funcție de localizarea tumorii, rezecția ar putea consta în exenterație anterioară/posterioară sau exenterație pelvină totală. În cazul în care localizarea tumorii permite excizia în limite de siguranță oncologică, planșeul pelvin și sfincterul anal ar trebui conservate. Exenterația pelvină este o procedură complexă și trebuie realizată în centre specializate. Exenterația pelvină per-primam (fără radioterapie în antecedente) este restricționată în cazuri rare când radioterapia este contraindicată sau în cazul în care pacienta a efectuat radioterapie în antecedente pentru altă cauză.
  • Identificarea ganglionului santinelă face parte din conduita neoplasmului de col stadiul I; chiar dacă această metodă a fost folosită și în cazul tumorilor mai mari de 4 cm, cea mai bună rată de detecție este dovedită în cazul tumorilor mai mici de 2 cm.
  • Tehnica identificării ganglionului santinelă constă în injectarea directă la nivel cervical a unui colorant sau coloid radioactiv (technetium-99) în 2 sau 4 puncte (orele 3 și 9 sau orele 3, 6 12, 9 sau orele 1, 11, 8, 5). Identificarea ganglionului se va face intraoperator prin vizualizare directă în cazul utilizării colorantului sau reperarea cu ajutorul sondei Gamma în caz de coloid radioactiv. Frecvent, ganglionul santinelă se identifică medial de vasele iliace externe, anterior de vasele hipogastrice sau în partea superioară a fosei obturatorii.
  • Recomandări în cazul folosirii tehnicii ganglionului santinelă în stadiile incipiente de neoplasm de col:
  1. Excizia tuturor ganglionilor cartografiați intraoperator (se recomandă ”sampling” ganglionar dacă evaluarea H&E este negativă);
  2. Orice ganglion suspect trebuie excizat, chiar dacă nu este identificat ca ganglion santinelă;
  3. Dacă nu sunt identificați ganglioni santinelă la nivelul unui hemipelvis, se recomandă efectuarea limfadenectomiei pe acea parte;
  4. Parametrectomia se efectuează în bloc cu tumora primară.

Bibliografie  

  1. Querleu D, Morrow CP. Classification of radical hysterectomy. Lancet Oncol 2008;9:297.
  2. Cibula D, Abu-Rustum NR, Benedetti-Panici P, et al. New classification system of radical hysterectomy: emphasis on a three-dimensional anatomic template for parametrial resection. Gynecol Oncol 2011;122:264-268.
  3. Ramirez PT, Frumovitz M, Pareja R, et al. Minimally invasive versus abdominal radical hysterectomy for cervical cancer. N Engl J Med 2018;379:1895-1904.
  4. Margul DJ, Yang J, Seagle BL, et al. Outcomes and costs of open, robotic, and laparoscopic radical hysterectomy for stage IB1 cervical cancer. J Clin Oncol 2018;36:Abstract 5502.
  5. Melamed A, Margul DJ, Chen L, et al. Survival after minimally invasive radical hysterectomy for early-stage cervical cancer. N Engl J Med 2018;379:1905-1914.
  6. Plante M, Gregoire J, Renaud MC, Roy M. The vaginal radical trachelectomy: an update of a series of 125 cases and 106 pregnancies. Gynecol Oncol 2011;121:290- 297.
  7. Einstein MH, Park KJ, Sonoda Y, et al. Radical vaginal versus abdominal trachelectomy for stage IB1 cervical cancer: a comparison of surgical and pathologic outcomes. Gynecol Oncol 2009;112:73-77.
  8. Piver MS, Rutledge F, Smith JP. Five classes of extended hysterectomy for women with cervical cancer. Obstet Gynecol 1974;44:265-272.
  9. Wethington SL, Sonoda Y, Park KJ, et al. Expanding the indications for radical trachelectomy: a report on 29 patients with stage IB1 tumors measuring 2 to 4 centimeters. Int J Gynecol Cancer 2013;23:1092-1098.
  10. Wethington SL, Cibula D, Duska LR, et al. An international series on abdominal radical trachelectomy: 101 patients and 28 pregnancies. Int J Gynecol Cancer 2012;22:1251-1257.
  11. Lintner B, Saso S, Tarnai L, et al. Use of abdominal radical trachelectomy to treat cervical cancer greater than 2 cm in diameter. Int J Gynecol Cancer 2013;23:1065-1070.
  12. Bats AS, Mathevet P, Buenerd A, et al. The sentinel node technique detects unexpected drainage pathways and allows nodal ultrastaging in early cervical cancer: insights from the multicenter prospective SENTICOL study. Ann Surg Oncol 2013;20:413-422.
  13. Eiriksson LR, Covens A. Sentinel lymph node mapping in cervical cancer: the future? BJOG. 2012 Jan;119:129-133.
  14. Cormier B, Diaz JP, Shih K, et al. Establishing a 12/17/18 lymph node mapping algorithm for the treatment of early cervical cancer. Gynecol Oncol 2011;122:275-280.
  15. Altgassen C, Hertel H, Brandstädt A, et al. Multicenter validation study of the sentinel lymph node concept in cervical cancer: AGO Study Group. Clin Oncol 2008;26:2943-2951.
  16. Cibula D, Abu-Rustum NR, Dusek L, et al. Prognostic significance of low volume sentinel lymph node disease in early-stage cervical cancer. Gynecol Oncol 2012;124:496-501.

 

Anexa 12.Principii de radioterapie

Tratamentul nechirurgical al cancerului de col uterin include radioterapie externa (cu sau fara chimioterapie concomitenta bazata pe platina) si brahiterapie.

Radioterapia externă recomandată necesită o planificare a tratamentului bazată pe CT, ca urmare radioterapia 3D conformațională este un minim recomandat. Dacă este disponibilă, radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) poate aduce beneficii suplimentare în ceea ce privește distribuția dozei și protejarea organelor la risc.

Brahiterapia este o parte importantă a radioterapiei în cancerul de col uterin. Se folosește brahiterapia endocavitară, asociată sau nu cu cea interstițială.

Rezultate optime se obțin dacă tratamentul cu radioterapie este administrat în maxim 8 săptămâni. Se recomandă evitarea intreruperilor în cursul tratamentului.

Radioterapia externă definitivă (cu sau fără chimioterapie)

Radioterapia externă se administrează folosind tehnica conformațională 3D sau tehnici de radioterapie cu intensitate modulată (IMRT), inclusiv arcterapie modulată volumetric sau tomoterapie.

Tumora și ganglionii limfatici regionali reprezintă volumele țintă pentru radioterapia externă: tumora col uterin primară și țesuturile adiacente, parametre, corpul uterin, vaginul superior, ganglionii limfatici pelvini (obturatori, iliaci interni, externi, comuni și presacrați). În cazul în care ganglionii limfatici pelvini sunt invadați radioterapia externă se poate extinde și în regiunea ganglionară paraaortică, până la nivelul vaselor renale (45 Gy). În cazul invaziei ganglionare paraaortice, radioterapia externă se poate extinde și în zona ganglionară de deasupra vaselor renale.

Radioterapia externă pelvină se poate administra ca tratament exclusiv sau, mai ales, ca tratament combinat sub formă de radiochimioterapie (preferabil chimioterapie de sensibilizare cu Cisplatin 40 mg/m2 săptămânal, alternative Carboplatin sau 5FU) cu o doză totală de 45-50 Gy (1,8-2 Gy pe fracție, 1 fracție pe zi, 5 zile pe săptămână). O doză suplimentară („boost”) se poate considera la nivelul parametrelor, în cazuri selectionate (5-10 Gy). Suplimentarea iradierii („boost”) la nivelul ganglionilor limfatici regionali invadați tumoral se poate avea în vedere, până la o doză totală, incluzând contribuția brahiterapiei, de 54-60 Gy (EQD2 – doza echivalentă pentru 2 Gy pe fracție).

Durata totală a radioterapiei externe este recomandat sa nu depășească 5-6 săptămâni.

Brahiterapia

Brahiterapia este parte esențială a radioterapiei cancerului de col uterin. Se administrează după completarea radioterapiei externe sau poate începe în cursul acesteia.

Se utilizează brahiterapie endocavitară (uterină și vaginală), asociată sau nu cu brahiterapie interstițială. Se folosește brahiterapie 2D cu plan de tratament bazat pe radiografii sau, preferabil, bazata pe IRM sau CT/ecografie (brahiterapie ghidata imagistic).

Brahiterapia se administrează fracționat folosind tehnici HDR (high dose rate) sau PDR (pulse dose rate). Durata totală a brahiterapiei este de 1-3 săptămâni.

Prescrierea brahiterapiei după radioterapia externă trebuie să țină cont de restricțiile de doză pentru organele la risc (rect, vezică urinară, intestin, sigmoid, vagin), conform datelor publicate în literatură.

Dozele planificate pentru brahiterapie țin cont de dimensiunile tumorii primare și de tipul de radioterapie (definitivă sau adjuvantă).

În radioterapia definitivă, brahiterapia ghidată imagistic este recomandat să administreze o doză de 40-45 Gy (EQD2 – doză echivalentă pentru 2 Gy pe fracție) pentru a se obține o doză totală (radioterapie externă plus brahiterapie) de minim 85 Gy la nivelul volumului țintă de risc înalt (care include tumora reziduală, întregul col uterin și țesuturile adiacente cu invazie tumorală). Brahiterapia 2D (cu plan de tratament bazat pe radiografii) este recomandat să administreze o doză de minim 75 Gy la punctele A (EQD2 – doză echivalentă pentru 2 Gy pe fracție).

Radioterapia adjuvantă

Radioterapia sau radiochimioterapia adjuvantă urmează regulile de definire a volumelor țintă și doze similare radioterapiei definitive.

Radioterapia externă pelvină adjuvantă (ca și cea preoperatorie) administrează o doză totală de 45-50 Gy (1,8-2 Gy pe fracție, 1 fracție pe zi, 5 zile pe săptămână). Se poate administra ca tratament combinat sub formă de radiochimioterapie (preferabil chimioterapie de sensibilizare cu Cisplatin 40 mg/m2 săptămânal, alternative Carboplatin sau 5FU).

Brahiterapia adjuvantă se asociază radioterapiei externe adjuvante dacă există zone limitate cu risc înalt de recidivă locală și care sunt accesibile brahiterapiei (ex: vaginul).

Bibliografie:  

  1. Klopp, AH, Yeung AR, Deshmukh S, et al. A phase III randomized trial comparing patient-reported toxicity and quality of life (QOL) during pelvic intensity modulated radiation therapy as compared to conventional radiation therapy. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2016;96:S3.
  2. Choi CW, Cho CK, Yoo SY, et al. Image-guided stereotactic body radiation therapy in patients with isolated para-aortic lymph node metastases from uterine cervical and corpus cancer. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2009;74:147-153.
  3. Higginson DS, Morris DE, Jones EL, et al. Stereotactic body radiotherapy (SBRT): Technological innovation and application in gynecologic oncology. Gynecol Oncol 2011;120:404-412.
  4. Haie-Meder C, R Potter, E Van Limbergen E, et al. Recommendations from Gynaecological (GYN) GEC-ESTRO Working Group (I): concepts and terms in 3D image based 3D treatment planning in cervix cancer brachytherapy with emphasis on MRI assessment of GTV and CTV. Radiother Oncol 2005.74:235-245.
  5. Pötter R, Georg P, Dimopoulos JC, et al. Clinical outcome of protocol based image (MRI) guided adaptive brachytherapy combined with 3D conformal radiotherapy with or without chemotherapy in patients with locally advanced cervical cancer. Radiother Oncol 2011;100:116-123.
  6. Pötter R, Haie-Meder C, Van Limbergen E, et al. Recommendations from gynaecological (GYN) GEC ESTRO working group (II): concepts and terms in 3D image- based treatment planning in cervix cancer brachytherapy-3D dose volume parameters and aspects of 3D image-based anatomy, radiation physics, radiobiology. Radiother Oncol 2006;78:67-77.
  7. Viswanathan AN, Erickson BA. Three-dimensional imaging in gynecologic brachytherapy: a survey of the American Brachytherapy Society. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2010;76:104-109.
  8. del Carmen MG, McIntyre JF, Goodman A. The role of radiation therapy (IORT) in the treatment of locally advanced gynecologic malignancies. Oncologist 2000;5:18-
  9. Sedlis A, Bundy BN, Rotman MZ, et al. A randomized trial of pelvic radiation therapy versus no further therapy in selected patients with stage IB carcinoma of the cervix after radical hysterectomy and pelvic lymphadenectomy: a gynecologic oncology study group. Gynecol Oncol 1999;73:177-183.
  10. Delgado G, Bundy B, Zaino R, et al. Prospective surgical-pathological study of disease-free interval in patients with stage IB squamous cell carcinoma of the cervix: a Gynecologic Oncology Group study. Gynecol Oncol 1990;38:352-357.
  11. Rotman M, Sedlis A, Piedmont MR, et al. A phase III randomized trial of postoperative pelvic irradiation in stage IB cervical carcinoma with poor prognostic features: follow-up of a gynecologic oncology group study. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2006;65:169-176.

Anexa 13.Clasificarea tipurilor de histerectomii radicale (1,2)

  1. Piver-Rutledge-Smith (1974)

Tipuri de histerectomie radicala. Clasificarea Piver-Rutledge-Smith (1974)

  1. Clasa I: Histerectomia extrafascială
  2. Clasa II: Histerectomia radicală modificată:
  • Arterele uterine sunt ligaturate și secționate la nivelul încrucișării cu ureterul;
  • Ligamentele uterosacrate și cele cardinale, sectionate si ligaturate la jumatatea distanței între uter și inserția lor pe sacru, respectiv peretele pelvin;
  • Treimea superioara a vaginului este rezecata.
  1. Clasa III: Histerectomia radicală.
  • Arterele uterine sunt ligaturate la originea lor din artera vezicala superioara (ombilico-vezicala) sau artera iliaca interna;
  • Ligamentele uterosacrate si cardinale sunt rezecate la inserția lor pe sacru și respectiv peretele pelvin;
  • Jumătatea superioară a vaginului este rezecată.
  1. Clasa IV: Histerectomia radicală.
  • Ureterele sunt complet disecate de ligamentul vezico-uterin;
  • Artera vezicala superioara este ligaturată;
  • ¾ din vagin sunt rezecate.
  1. Clasa V: Histerectomia radicală. Se rezecă suplimentar o porțiune a vezicii urinare și a ureterului distal urmată de reimplantarea ureterelor în vezică.

 

  1. Querleu-Morrow (2008)

În clasificarea Querleu Morrow se ia în considerare nu numai efectul terapeutic al tehnicilor, ci și complicațiile postoperatorii. Pentru a simplifica, există 4 tipuri de histerectomii radicale care sunt descrise (A-D), dar atunci când este necesar, se adaugă subtipuri care iau în considerare limfadenectomia paracervicală și conservarea nervilor. Disecția ganglionilor limfatici pe patru stații este separată. Histerectomiile radicale din această clasificare pot fi adaptate pentru operații conservatoare (trahelectomie) sau în cazul intervențiilor chirurgicale vaginale sau abdominale, chirurgiei laparoscopice sau robotice.

 

Clasificarea Querleu Morrow – clasa

Clasificarea Querleu Morrow – descriere

 

 

Clasa A

Histerectomie extrafascială

−       Identificarea și palparea ureterelor fără disecția acestora

−       Arterele uterine, ligamentele utero-sacrate și ligamentele cardinale sunt rezecate cât mai aproape de uter posibil

−       Rezecția unei porțiuni cât mai mică de vagin posibil (<10 mm)

 

 

 

 

 

Clasa B

 

 

 

Clasa B1

 

−       Ureterele sunt deperitonizate și împinse lateral

−       Rezecția parțială a ligamentelor utero-sacrate și vezico-uterine

−       Rezecția țesutului paracervical la nivelul tunelului ureteral

−       Rezecția a cel puțin 10 mm de vagin măsurat de la nivelul colului sau tumorii

−       Fără disecția ganglionilor paracervicali laterali

 

 

Clasa B2

−       Ureterele sunt deperitonizate și împinse lateral

−       Rezecția parțială a ligamentelor utero-sacrate și vezico-uterine

−       Rezecția țesutului paracervical la nivelul tunelului ureteral

−       Rezecția a cel puțin 10 mm de vagin măsurat de la nivelulul colului sau tumorii

−       Disecția ganglionilor paracervicali laterali

 

 

 

 

 

 

Clasa C

 

 

Clasa C1

−       Ureterele sunt mobilizate complet

−       Secționarea ligamentelor utero-sacrate la nivelul rectului

−       Secționarea ligamentelor vezico-uterine la nivelul vezicii urinare

−       Rezecția completă a țesutului paracevical

−       Rezecția a 15-20 mm de vagin măsurat de la nivelulul colului sau tumorii și a paracolposului corespondent

−       Prezervarea inertvației autonome

 

 

Clasa C2

−       Ureterele sunt mobilizate complet

−       Secționarea ligamentelor utero-sacrate la nivelul rectului

−       Secționarea ligamentelor vezico-uterine la nivelul vezicii urinare

−       Rezecția completă a țesutului paracevical

−       Rezecția a 15-20 mm de vagin măsurat de la nivelulul colului sau tumorii și a paracolposului corespondent

−       Fără prezervarea inertvației autonome

 

 

 

Clasa D

 

Clasa D1

−       Rezecția completă a țesutului paracervical până la nivelul peretelui pelvic, împreună cu vasele hipogastrice, cu expunerea rădăcinilor nervilor sciatici

−       Ureterele complet disecate, mobile

 

 

Clasa D2

−       Rezecția completă a țesutului paracervical până la nivelul peretelui pelvic, împreună cu vasele hipogastrice, cu expunerea rădăcinilor nervilor sciatici

−       Ureterele complet disecate, mobile

−       Rezecția mușchilor și a fasciilor adiacente

Echivalențe:

  1. HR clasa III din clasificarea Piver este echivalent cu clasa C2 din clasificarea Querleu
  2. HR clasa II din clasificarea Piver este echivalent cu clasa B din clasificarea Querleu.

Bibliografie  

  1. Piver MS, Rutledge F. Five classes of extended hysterectomy for women with cervical cancer. Obstet Gynecol. 1974;44:265–272.
  2. Querleu D, Morrow CP. Classification of radical hysterectomy.. Lancet Oncol.2008 Mar;9(3):297-303. doi: 10.1016/S1470-2045(08)70074-3.

 

Anexa 14.Principiile chimioterapiei în cancerul de col uterin

Chimioradioterapie:

  • Cisplatin: 40 mg/m2, (max 70 mg)/săpt, i.v. (1)
  • Carboplatin: AUC 2/săpt, i.v. (în cazul intoleranței la Cisplatin)
  • Cisplatin / 5-Fluorouracil (2)

o             Cisplatin: 75 mg/m2, Z1 / 3 săpt, i.v.

o             5-Fluoruracil: 1.000 mg/m2, Z2-5 / 3 săpt, i.v.

Prima linie de tratament în stadiul local-avansat/metastatic/recidivate/persistent:

  • Cisplatin / Paclitaxel / Bevacizumab (3)

o    Cisplatin: 50 mg/m2 Z1 sau 2/ 3 săpt, i.v.

o    Paclitaxel: 135-175 mg/m2, Z1 / 3 săpt, i.v.

o    Bevacizumab: 15 mg/kg Z1, /3 săpt, i.v.

  • Carboplatin / Paclitaxel / Bevacizumab

o    Carboplatin: AUC 5-6 Z1/3 săpt, i.v.

o    Paclitaxel: 135-175 mg/m2, Z1 / 3 săpt, i.v.

o    Bevacizumab: 15 mg/kg Z1, /3 săpt, i.v.

  • Topotecan / Paclitaxel / Bevacizumab (3)

o    Topotecan: 0,75 mg/m2, Z1-3/3 săpt i.v.

o    Paclitaxel: 175 mg/m2, Z1 / 3 săpt, i.v.

o    Bevacizumab: 15 mg/kg Z1, /3 săpt, i.v.

  • Cisplatin / Paclitaxel (4)
  • Carboplatin / Paclitaxel (5)
  • Topotecan / Paclitaxel (3)
  • Cisplatin / Gemcitabină (5)

o    Cisplatin: 50 mg/m2, Z1 / 3 săpt, i.v

o    Gemcitabin: 1.000 mg/m2, Z1+8/ 3săpt, i.v

  • Cisplatin / Vinorelbin (5)

o    Cisplatin: 50 mg/m2, Z1 / 3săpt, i.v.

o    Vinorelbin: 30 mg/m2, Z1+8 / 3 săpt, i.v.

  • Monoterapie: Cisplatin, Carboplatin, Paclitaxel

Bibliografie:

  1. Tewari KS1, Sill MW, Long HJ 3rd, et al. Improved survival with bevacizumab in advanced cervical cancer. N Engl J Med 2014 Feb 20;370:734-43.
  2. Monk BJ, Sill MW, McMeekin DS, et al. Phase III trial of four cisplatin-containing doublet combinations in stage IVB, recurrent, or persistent cervical carcinoma: A Gynecologic Oncology Group study. J Clin Oncol 2009;27:4649-4655.
  3. Moore DH, Blessing JA, McQuellon RP, et al. Phase III study of cisplatin with or without paclitaxel in stage IVB, recurrent, or persistent squamous cell carcinoma of the cervix: a gynecologic oncology group study. J Clin Oncol 2004;22:3113-3119.
  4. Moore KN, Herzog TJ, Lewin S, et al. A comparison of cisplatin/paclitaxel and carboplatin/paclitaxel in stage IVB, recurrent or persistent cervical cancer. Gynecol Oncol 2007;105:299-303.
  5. Kitagawa R, Katsumata N, Shibata T, et al. Paclitaxel plus carboplatin versus paclitaxel plus cisplatin in metastatic or recurrent cervical cancer: the open-label randomized phase III trial JCOG0505. J Clin Oncol 2015;33:2129-2135.
  6. Long HJ 3rd, Bundy BN, Grendys EC Jr., et al. Randomized phase III trial of cisplatin with or without topotecan in carcinoma of the uterine cervix: a Gynecologic Oncology Group Study. J Clin Oncol 2005;23:4626-4633.
  7. Weiss GR, Green S, Hannigan EV, et al. A phase II trial of carboplatin for recurrent or metastatic squamous carcinoma of the uterine cervix: a Southwest Oncology Group study. Gynecol Oncol 1990;39:332-336.
  8. Tinker AV, Bhagat K, Swenerton KD, Hoskins PJ. Carboplatin and paclitaxel for advanced and recurrent cervical carcinoma: the British Columbia Cancer Agency experience. Gynecol Oncol 2005;98:54-58.
  9. WP, Blessing JA, Moore D, et al. Paclitaxel has moderate activity in squamous cervix cancer. A Gynecologic Oncology Group study. J Clin Oncol 1996;14:792-795.

 

Anexa 15.Exenterația pelvină

Definiție

Exenterația pelvină este un procedeu chirurgical ultraradical care definește extirparea tuturor organelor pelvine: vezica, uter și anexe, rectosigmoid. Este extrem de rar indicată, trebuind să fie bine justificată, este asociată cu o rată mare de complicații severe și oferă șanse reduse de vindecare și o modificare profundă a calității vieții.

Se descriu trei tipuri de exenterație:

  • Totală: se rezecă vezica urinară și uretra, uterul și anexele, parametrele, rectul, vaginul și o parte din mușchii levator ani;
  • Anterioară: se rezecă vezica urinară, uterul și anexele și parametrele, conservându-se rectul;
  • Posterioară: se conservă vezica urinară și uretra.

Indicație

  • Recidiva central pelvină, fără extensie la pereții pelvisului și fără hidronefroză, după:
  • Chirurgie radical primară și radioterapie
  • Radioterapie primară
  • NB:
  • Pacientele care fac recidivă după chirurgia primară asociată cu radioterapie au șanse mai bune de evoluție favorabilă (recidivă la 5 și 10 ani: 43 și 33% vs. 69 și 62%);
  • Folosirea brahiterapiei și un interval liber de boală lung sunt factori predictivi favorabili.

Contraindicații

  • Existența metastazelor la distanță
  • Stare fizică neadecvată (cașexie, comorbidități severe)
  • Absența radioterapiei în planul terapeutic inițial

Selecția pacientelor

  • Psihologică
  • Pacientele trebuie informate despre: mortalitatea operatorie 3-5%; complicații operatorii 50%; risc de abandonare a intervenției după evaluarea intraoperatorie;
  • Medicală
  • Diagnosticul preoperator histopatologic din recidivă: obligatoriu;
  • Examen clinic:
  • Adenopatie supraclaviculară:
  • Triada edem membru inferior unilateral, durere sciatică ipsilaterală și hidronefroză ipsilaterală: contraindică exenterația. Suspiciune de extensie la peretele pelvin;
  • Examen imagistic:
  • IRM superior CT
  • PET-CT: superior IRM

NB

  • O treime din pacientele evaluate preoperator si considerate eligible pentru exenterație vor fi considerate inoperabile intraoperator;
  • Dintre cele operabile rezecția in sano va fi realizată în 75-97% din cazuri;
  • Rata de mortalitate operatorie este de 3-5%;
  • Pacientele operate cu success au o șansa de videcare de 50%.

Bibliografie  

  1. Berek JS, Howe C, Lagasse LD, Hacker NF. Pelvic exenteration for recurrent gynecologic malignancy: survival and morbidity analysis of the 45-year experience at UCLA. Gynecol Oncol 2005; 99:153.
  2. Höckel M, Dornhöfer N. Pelvic exenteration for gynaecological tumours: achievements and unanswered questions. Lancet Oncol. 2006;7(10):837;
  3. Höckel M, Dornhöfer N. Pelvic exenteration for gynaecological tumours: achievements and unanswered questions. Lancet Oncol 2006; 7:837;
  4. Schneider A, Köhler C, Erdemoglu E. Current developments for pelvic exenteration in gynecologic oncology. Curr Opin Obstet Gynecol 2009; 21:4.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *