Ghid privind cancerul ovarian

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordin 2019

Anexa nr. 28

Editor: Conf. Dr. George Alexandru Filipescu

© Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019.

Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.

Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ………… cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Precizări

Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.

Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.

Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.

Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.

Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.

Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro.

CUPRINS
1 Introducere 7
2 Scop 7
3 Metodologie de elaborare și revizie 8
3.1 Etapele procesului de elaborare 8
3.2 Principii 9
3.3 Etapele procesului de revizie 9
3.4 Data reviziei 9
4 Structură 9
5 Evaluare și diagnostic 10
5.1 Screening 10
5.2 Diagnostic, bilanţ pre-terapeutic şi stadializare 10
6 Conduită 12
6.1 Tratamentul cancerului de ovar 12
6.2 Categorii speciale ale tratamentului cancerului ovarian 13
6.2.1 Tratamentul cancerului de ovar la pacientele care doresc păstrarea fertilităţii 13
6.2.2 Cancerul ovarian diagnosticat în timpul sarcinii 14
6.2.3 Tratamentul cancerului de ovar diagnosticat postoperator (anatomo-patologic) 15
6.3 Tratamentul cancerului ovarian recidivat 15
6.4 Profilaxia cancerului de ovar la pacientele purtătoare de mutaţii genetice BRCA1 şi BRCA2 16
7 Urmărire și monitorizare 16
8 Aspecte administrative 17
9 Bibliografie 18
10 Anexe 23
Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019 24
Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 25
Anexa 3. Algoritmul ecografic IOTA (2008) 26
Anexa 4. Stadializarea FIGO a cancerului ovarian/tubar/peritoneal primar (2017) 27
Anexa 5. Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce 28
Anexa 6. Clasificarea histologică a tumorilor ovariene (OMS – 2014) 29

Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2009)

Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice

Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, președinte

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Vlad Tica, președinte

Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

Profesor Dr. Gabriel Bănceanu, președinte

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Dr. Roxana Radu, reprezentant

Preşedinte – Profesor Dr. Florin Stamatian

Co-preşedinte – Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

Secretar – Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2009)

Coordonator

Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

Scriitor

Dr. Florin Paul Popescu – Ilioniu

Membri

Profesor Dr. Gabriel Bănceanu

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu

Integrator

Dr. Alexandru Epure

Evaluatori externi

Profesor Dr. Nicolae Ghilezan

Profesor Dr. Viorica Nagy

Conferențiar Dr. Alin Rancea

 

Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019)

Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii

Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte

Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidurilor (2019)

Coordonator

Conferențiar Dr. George Alexandru Filipescu

Scriitor

Dr. Oana-Alina Conț

Integrator

Dr. Alina-Gabriela Marin

Evaluatori externi

Profesor Dr. Lucian Pușcașiu

Conferențiar Dr. Răzvan Ciortea

Abrevieri

AGREE

Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare)

BRCA

Breast Cancer gene

CA 125

Cancer antigen 125

CO

Contraceptive orale

cm

Centimetri

GTE

Grup Tehnic de Elaborare

GTR

Grup Tehnic de Revizie

HE4

Proteina epididimală umană 4

HLG

Hemoleucograma

HP

Histo-patologic

INR

International Normalised Ratio

IOTA

International Ovarian Tumor Analysis

IRM

Imagistică prin Rezonanță Magnetică

mm

Milimetri

OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ONU

Organizaţia Naţiunilor Unite

PET-CT

Tomografie computerizată cu emisie de pozitroni

SOGR

Societatea de Obstetrică-Ginecologie din România

TC

Tomografie computerizată

TQ

Timpul Quick

TS

Timpul de sângerare

UNFPA

United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie)

 

  • Introducere

Cancerul ovarian se află pe locul 7 ca incidenţă a tumorilor maligne ce pot să apară la sexul feminin şi survine cu incidenţă maximă între 40 şi 65 de ani. Riscul său de apariţie pe parcursul vieţii unei femei este de 1,4 – 1,8%, cu o incidenţă anuală de aproximativ 57,3/100.000 femei care ating vârsta de 75 – 79 de ani, reprezentând a cincea cauză de deces feminin prin cancer. Rata de supravieţuire la 5 ani pentru toate stadiile este cuprinsă între 35 – 38%. (1)

Cancerul de ovar poate avea mai multe forme histopatologice în funcție de care se adaptează tratamentul oncochirurgical (vezi Anexa 6). Cele două tipuri de cancer de ovar sunt cancerul ovarian epitelial și cel non-epitelial; acestea două se împart la rândul lor în mai multe subtipuri. Cancerul ovarian epitelial reprezintă 90% din totalitatea cancerelor de ovar. (2) Cancerul tubar este considerat, actualmente, principalul punct de origine al cancerelor seroase ovariene și al carcinomatozei peritoneale primare. (3)

În SUA, cancerul ovarian epitelial reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor cu neoplazii genitale. Acesta ocupă locul 5 ca şi cauză de mortalitate prin cancer la femei şi locul 1 ca şi cauză de mortalitate în rândul cancerelor ginecologice. (3) În 2018, în SUA au fost diagnosticate 22.240 cazuri noi de cancer ovarian, fiind raportate 14.070 cazuri de deces datorate cancerului de ovar, determinând astfel un procent mai mic de 40%  ca rată de vindecare. Rata de supraviețuire la 5 ani raportată în 2018 în SUA a fost de 46,5%, cu o rată de supraviețuire mai mare la pacientele cu cancer de ovar non-epitelial (din această centralizare a datelor fiind excluse LCOH = tipurile histopatologice mai puțin frecvente, pentru care a fost raportată o supraviețuire la 5 ani mai lungă). (2) SUA raportează creșterea incidenței odată cu vârsta. Prevalența este crescută în decadele a șasea și a șaptea de viață. Vârsta medie la care este diagnosticat cancerul de ovar este de 63 de ani, iar 70% din paciente sunt diagnosticate în stadii avansate ale bolii. (2)

În România, cancerul ovarian se află pe locul 5 în categoria cancerelor feminine, după cancerul de sân, cel al colului uterin, colo-rectal şi pulmonar. Incidenţa sa este de 4% în rândul cancerelor femeii, iar supravieţuirea la 5 ani depinde de stadiul bolii în momentul diagnosticului, variind între 50 – 55%.(4)

Studii epidemiologice au identificat o serie de factori de risc pentru cancerul de ovar:

  • Nulipare
  • Menarha precoce
  • Menopauza tardivă
  • Primipare în vârstă (>35 ani)
  • Femeile cu istoric familial sugestiv pentru cancerul de ovar (BRCA1 și BRCA2),(5) sân și pentru sindrom Lynch (6)
  • Istoric de boli inflamatorii pelvine
  • Terapia de substituție hormonală la pacientele aflate în menopauză
  • Ferilizarea in vitro este factor de risc pentru tumorile epiteliale borderline
  • Fumatul crește riscul de tumori mucinoase maligne (4)
  • Infertilitate
  • Endometrioza.

Obezitatea nu se asociază cu cele mai agresive tipuri de cancer de ovar. (4)

Au fost identificaţi şi o serie de factori protectori pentru cancerul de ovar:

  • Folosirea CO (utilizarea acestora peste 10 ani reduce riscul cu 50%)
  • Primipare tinere (<25 ani)
  • Multiparitatea
  • Ligatură tubară
  • Tratamentul cu progestative
  • Alăptarea
  • Fumatul este factor de protecție pentru cancerul de ovar cu celule clare. (4)
  • Scop

Scopul acestui ghid este de a standardiza managementul cancerului ovarian, pentru a creşte numărul cazurilor de neoplasm depistate în stadii incipiente, vindecabile, în detrimentul cazurilor avansate, invazive.

Prezentul ghid clinic pentru cancerul ovarian se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (medicină de familie, oncologie, chirurgie, radiologie) care se confruntă cu problematica cancerului ovarian. Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie nu are drept scop prezentarea terapiei medicale oncologice (chimio-radioterapie).

Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

  • creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale
  • referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific
  • reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)
  • reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice
  • aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice
  • integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
  • creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical
  • ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni, facilitând comunicarea dintre aceștia
  • ghidul protejează practicianul din punct de vedere al malpraxisului
  • ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente
  • ghidul permite structurarea documentaţiei medicale
  • ghidul permite oferirea unei baze de informaţii pentru analize şi comparaţii
  • armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.

Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.

Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.

  • Metodologie de elaborare și revizie
  • Etapele procesului de elaborare

Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.

A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.

În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România (SOGR) a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.

Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.

Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.

Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică – Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.

După verificarea principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.

Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Sinaia, în perioada 27 – 30 noiembrie 2008. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.

Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 171 din 15 ianuarie 2009 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 noiembrie 2008.

3.2 Principii

Ghidul clinic pe tema „Cancerul ovarian” a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

  • Etapele procesului de revizie
    • În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de al 17-lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice.
    • Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator.
    • Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţii selectaţi. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul şi GTR a luat în considerare şi a încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi și de pe site şi au redactat versiunea finală a ghidului.
    • Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută şi a fost agreată prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1.
    • Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, inițiatorul.
    • Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul ………..şi de Colegiul Medicilor prin documentul ………….şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.
  • Data reviziei

Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi știinţifice noi care modifică recomandările făcute.

4.Structură

Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:

–      Evaluare (aprecierea riscului) şi diagnostic

–      Conduită (prevenţie şi tratament)

–      Urmărire şi monitorizare

–      Aspecte administrative.

5.Evaluare și diagnostic

 

5.1 Screening

 

Recomandare

Se recomandă medicului să nu practice screening-ul de rutină pentru depistarea cancerului ovarian la pacientele cu risc redus de cancer ovarian.

A

Argumentare

Studiile clinice au demonstrat că screening-ul (prin examen clinic, ecografie transvaginală sau CA 125) nu este util în depistarea precoce a cancerului ovarian decât în cazurile cu risc crescut (istoric familial). (1 – 5)

Ib

 

 

 

 

5.2 Diagnostic, bilanţ pre-terapeutic şi stadializare

 

Standard

În cazul descoperirii unei formaţiuni tumorale suspecte la nivelul pelvisului, medicul trebuie să indice efectuarea examenului clinic abdominal şi pelvin, examenul ecografic abdominal şi transvaginal, cu examen Doppler color sau examen CT/IRM, examen gastroentorologic şi documentarea istoricului familial.

B

Argumentare

Ecografia transvaginală are acurateţe mai mare decât cea abdominală (6-9) şi examinarea Doppler creşte specificitatea examenului ecografic pentru identificarea unei tumori maligne ovariene. (10,11)

IIa

 

 

 

Recomandare

Se recomandă ca în cazul suspiciunii unui cancer de ovar medicul să utilizeze algoritmul ecografic IOTA (vezi Anexa 3).

E

 

 

 

Standard

În cazul suspiciunii ecografice de cancer ovarian, medicul trebuie să indice determinarea CA 125 și alți markeri tumorali, indicați clinic.

B

Argumentare

CA 125 este crescut în 85% din cancerele de ovar în stadii avansate şi în 50% în stadiul I. CA 125 este mai util însă pentru monitorizarea post-terapeutică. HE4 și scorul ROMA cresc în anumite tipuri de cancer, fiind utile în monitorizarea ulterioară, excepție neoplasmul ovarian mucinos. (12-16)

Aceste investigaţii sunt utile pentru determinarea unor eventuale metastaze, pentru monitorizarea ulterioară, dar şi a statusului biologic. Trebuie avută în vedere corespondența unei tumori digestive (gastrică, colonică) cu neoplasmul ovarian (Boala Krukenberg).

 IIb

 

 

 

Opțiune

Medicul poate să recomande și dozarea HE4 cu calcularea scorului ROMA.

E

 

 

 

Recomandare

Medicului îi este recomandat să indice un bilanţul pre-terapeutic al pacientei care să cuprindă ca investigaţii minime obligatorii:

−       radiografie pulmonară sau CT toraco-abdomino-pelvin cu substanță de contrast (cu excepția cazurilor în care este contraindicat)

−       examen ecografic hepatic

−       electrocardiograma

−       analize de laborator: HLG completă, teste de coagulare (TQ, INR, APTT, TS), CA 125, CEA, transaminaze, bilirubină, creatinină, uree.

E

 

 

 

Opțiune

În funcţie de simptomatologie, medicul poate solicita medicului de specialitate radiologie-imagistică efectuarea CT, IRM, scintigrafia osoasă, colonoscopia, PET-CT.

B

Argumentare

Aceste investigaţii sunt utile în evidenţierea unor metastaze şi pentru aprecierea corectă a extensiei bolii. (20-22)

III

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să efectueze examenul senologic al pacientei.

B

Argumentare

Tumora ovariană poate să fie o metastază a unui cancer mamar. (23)

IIb

 

 

 

Standard

La descoperirea unei formaţiuni tumorale mamare medicul trebuie să solicite medicului de specialitate imagistică efectuarea unei mamografii bilaterale.

B

Argumentare

Este relativ frecventă asocierea cancerului mamar cu cel ovarian în mutaţiile genetice BRCA1 şi BRCA2. (24 – 27)  Pacientele diagnosticate cu cancer ovarian seros de grad înalt pot fi  testate pentru mutaţiile BRCA1 şi BRCA 2. (28)         

 IIb

 

 

 

Standard

Pentru a stadializa cancerul de ovar, medicul trebuie să practice laparotomia exploratorie.

B

Argumentare

Explorarea chirurgicală trebuie să fie minuţioasă pentru stadializarea corectă a cancerului de ovar. Tratamentul depinde de stadiul clinic. (29)

 IIa

 

 

 

Standard

Intervenția chirurgicală diagnostică sau curativă trebuie realizată de un medic cu atestat în ginecologie oncologică.

B

Argumentare

Ginecologul cu supraspecializare oncologică are un rol esențial în tratamentul unei formațiuni ginecologice maligne, iar cancerul ovarian, fiind cel mai agresiv și având o rată de supraviețuire la 5 ani de 40%, este cel mai bun exemplu în care un specialist bine pregătit poate îmbunătăți prognosticul clinic și oncologic al unei paciente. (30)

 IIa

 

 

 

Recomandare

Se recomandă medicului care nu are supraspecializare în oncologie sau ginecologie oncologică şi care depistează intraoperator un cancer de ovar, să stabilească diagnosticul de certitudine prin examen HP şi să îndrume pacienta către un centru de specialitate.

E

 

 

 

Standard

Pentru certitudinea diagnosticului de cancer ovarian, medicul trebuie să practice laparotomia exploratorie printr-o incizie mediană.

B

Argumentare

Diagnosticul de cancer este reprezentat de diagnosticul anatomo-patologic. Laparotomia  mediană verticală ar trebui utilizată  la paciente suspecte de neoplasm ovarian/de trompă uterină/primar peritoneal, la care este planificată procedura de stadializare, rezecția, rezecția parțială sau citoreducția secundară.(31,32)

 IIa

 

 

 

Standard

În cazuri selecționate se poate interveni laparoscopic (stadiul I sau în stadii avansate inoperabile, unde se dorește doar obținerea de biopsii).

B

Argumentare

Abordarea chirurgicală minim invazivă poate fi utilă pentru a evalua dacă citoreducția maximă poate fi obținută la paciente cu cancer ovarian nou diagnosticat sau recurent. Dacă judecata clinică indică faptul că citoreducția maximă nu poate fi obținută, chimioterapia neoadjuvantă ar trebui luată în considerare.

În cazul pacientelor la care rezecția tumorală nu poate fi optimă folosind tehnici minim invazive, aceasta ar trebui convertită la laparotomie  mediană. (31)

Pentru paciente atent selectate, poate fi utilizată o abordare minim invazivă de către un gineco-oncolog cu scopul de a obține stadializarea chirurgicală și rezecția tumorală optimală. (32)

 IIa

 

 

 

Standard

Odată stabilit diagnosticul de cancer ovarian, intraoperator, prin examen histopatologic extemporaneu, medicul trebuie să realizeze stadializarea chirurgicală prin:

−       citologie din lavaj peritoneal/ascită

−       biopsii peritoneale (fundurile de sac Douglas, preuterin, firide parietocolice, subdiafragmatice)

−       limfadenectomie pelvină

−       biopsie ganglionară lomboaortică

−       omentectomie.

B

Argumentare

Stadializarea chirurgicală este factor prognostic şi terapeutic.

Chirurgul trebui să descrie în cadrul protocolului operator urmatoarele aspecte:

−      Extensia bolii inițiale anterior rezecției pelvine

−      Cantitatea de țesut rezidual în zonele rezecției

−      Rezecția completă sau incompletă (în cazul în care este incompletă, se indică dimensiunea leziunii majore și numărul total de leziuni). Se indică excizia leziunilor miliare sau mici. (32)

 IIa

  • Conduită

 

6.1 Tratamentul cancerului de ovar

 

Standard

Se recomandă ca medicul gineco-oncolog sau chirurg oncolog să efectueze tratamentul chirurgical al cancerului ovarian suspectat preoperator (iar în cazuri selectate, în funcție de statusul de performanță, se recomandă abordul multidisciplinar al cazului în vederea evaluării oportunității administrării chimioterapiei neoadjuvante (mai ales în cazurile cu status de performanță slab)).

A

Argumentare

Şansele de vindecare ale pacientei depind de corectitudinea stadializării şi a tratamentului iniţial (vezi Anexa 4 și Anexa 5). (1–14)

  Ia

 

 

 

Standard

Preoperator, medicul trebuie să efectueze profilaxia bolii tromboembolice cu heparinum sau heparine cu greutate moleculară mică.

A

Argumentare

Riscul de tromboembolism creşte în operaţiile ginecologice extinse. (15,16)

Ib

 

 

Standard

Preoperator, medicul trebuie să efectueze antibioticoprofilaxie.

A

Argumentare

Riscul de infecţie este crescut datorită timpului septic al intervenţiei (deschiderea intraoperatorie a vaginului) şi duratei crescute a intervenţiei chirurgicale (vezi Ghidul de „Profilaxia antibiotică în obstetrică-ginecologie”). (17)

  Ib

 

 

 

Standard

În toate stadiile de cancer ovarian medicul trebuie să practice citoreducţie:

−       histerectomie totală cu anexectomie bilaterală

−       omentectomie

−       biopsii peritoneale (fundurile de sac Douglas, preuterin, firide parietocolice, subdiafragm)

−       limfadenectomie pelvină

−       limfadenectomie lomboaortică

−       rezecţia tuturor maselor tumorale mai mari de 1 cm.

B

Argumentare

Citoreducţia îmbunătăţeşte supravieţuirea şi oferă condiţii optime pentru chimioterapie, și crește eficiența chimioterapiei. (18-22)

Pacientele selectate care au un volum redus de țesut rezidual după citoreducția chirurgicală efectuată pentru cancer ovarian epitelial invaziv sau peritoneal, sunt candidate pentru terapia oncologică intraperitoneală. În aceste cazuri, trebuie luată în considerare plasarea cateterului intraperitoneal în cadrul operației inițiale.(23)

IIb

 

 

 

Standard

În cazurile constatate intraoperator ca fiind inoperabile tehnic, medicul trebuie să practice numai biopsii diagnostice şi să îndrume pacienta pentru chimioterapie.

E

 

 

Standard

În cazul unei tumori ovariene încapsulate, medicul trebuie să încerce extirparea intactă a acesteia.

B

Argumentare

Extirparea intactă a tumorii ovariene limitează posibila diseminare a celulelor neoplazice. Efracţia intraoperatorie a capsulei unei tumori ovariene cu componentă chistică nu modifică stadiul bolii, însă înrăutăţeşte prognosticul şi impune                   chimioterapia. (24)                                  

III

 

 

 

Opțiune

În tumorile ovariene mucinoase, medicul trebuie să practice apendicectomia, și să indice verificarea ulterioară a tractului gastrointestinal.

B

Argumentare

Apendicele este interesat în 15% din cazurile de tumori ovariene mucinoase. Tumorile ovariene mucinoase pot fi metastaze determinate de tumori gastrointestinale. (25–26)

III

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să stabilească vindecarea drept obiectiv terapeutic în cazul cancerului de ovar avansat (se poate lua în discuție prelungirea supraviețuirii în cazurile avansate, vindecarea propriu-zisa nefiind posibilă în anumite cazuri).

A

Argumentare

Chiar şi în cazurile avansate, vindecarea se poate obţine prin răspuns favorabil la terapia sistemică, după chirurgia citoreductivă. (27-30)

Ia

 

 

Standard

Medicul trebuie să fixeze ca obiectiv citoreducţia optimală, care înseamnă masă reziduală tumorală cu dimensiuni sub 1 cm. Aceasta poate include:

−       rezecţia implantelor tumorale peritoneale

−       rezecţia organelor invadate tumoral.

A

Argumentare

Citoreducţia optimală este factorul cel mai important în creşterea supravieţuirii pacientei. (27,31,32)

Ia

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să recomande pacientei chimioterapia pentru tumorile ovariene încadrate în stadiile II, III, IV şi pentru cele aflate în stadiul I cu gradul 3 de diferenţiere în serviciile de specialitate oncologice.

C

Argumentare

În cazurile inoperabile per primam sau în cazurile cu mase tumorale reziduale după terminarea tratamentului chimioterapic, sau în cazul pacientelor cu markeri tumorali în creștere se poate efectua intervenție chirurgicală de second look pentru extirparea maselor tumorale restante și pentru explorarea întregii cavități abdominale în vederea extirpării eventualelor recidive. (31-33)

IV

 

 

 

 

6.2 Categorii speciale ale tratamentului cancerului ovarian

 

 

6.2.1 Tratamentul cancerului de ovar la pacientele care doresc păstrarea fertilităţii

 

Opțiune

La pacientele aflate în stadiul IA şi IC (tumoră localizată unilateral), care doresc păstrarea fertilităţii, medicul poate practica anexectomia unilaterală, dacă ovarul contralateral este de aspect normal. În cazul tumorilor IB și variantelor IC care implică ambele ovare, se practică anexectomia bilaterală cu conservarea uterului.

B

 

Argumentare

Riscul de recidivă este de aproximativ 10%, iar după naştere, medicul poate să completeze intervenţia chirurgicală cu histerectomie totală şi anexectomie   controlaterală sau în anumite tipuri de tumori (ex. tumorile borderline) poate să indice supravegherea activă. (33)

III

 

 

 

Standard

Dacă pacienta doreşte păstrarea fertilităţii, medicul trebuie să practice o stadializare corectă prin biopsii peritoneale, omentectomie, limfadenectomie pelvină bilaterală. Operația cu păstarea fertilității prin salpingo-ovarectomie unilaterală (păstrarea uterului și a ovarului contralateral), sau prin salpingo-ovarectomie bilaterală (păstrarea uterului) poate fi luată în considerare la pacientele cu stadiu incipient și/sau tumori cu risc redus (tumori epiteliale invazive cu stadiu incipient, leziuni cu potențial malign redus, tumori maligne cu celule germinale, mucinoase, sau tumori maligne stromale ale cordoanelor sexuale) care doresc păstrarea fertilității. Este indicată evaluarea clinică de către un medic de endocrinologie reproductivă. Stadializarea chirurgicală amănunțită trebuie efectuată pentru a exclude leziuni oculte cu stadii mai avansate, însă poate fi omisă la pacientele pediatrice/adolescente care clinic se încadrează într-un stadiu incipient de tumori maligne cu celule germinale.

B

Argumentare

Păstrarea fertilităţii necesită o stadializare corectă şi este indicată la femeile tinere nulipare în stadiul I. De asemenea, trebuie avut în vedere posibilitatea crioconservării unor fragmente ovariane indemne oncologic pentru o reimplantare ulterioară. (3335)

IIb 

 

 

 

 

6.2.2 Cancerul ovarian diagnosticat în timpul sarcinii

 

Standard

În cazul diagnosticării unei mase tumorale anexiale în timpul sarcinii, medicul trebuie să indice ecografie pelvină Doppler sau transvaginală (în trimestrul I) şi determinarea CA 125.

B

Argumentare

Până la 2% din sarcini se complică cu apariţia unei formaţiuni tumorale anexiale, iar dintre acestea 3-5% sunt maligne. (36-38)

IIb

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să intervină chirurgical dacă există o suspiciune crescută de cancer ovarian (masă solidă sau mixtă, cu caractere ecografice puternic sugestive pentru neoplazie).

B

Argumentare

Intervenţia chirurgicală este justificată pentru diagnosticul de certitudine al cancerului ovarian, pentru evitarea complicaţiilor (ruptură, torsiune) şi în cazurile de urgenţă când a apărut o complicaţie. (39–41)

IIa

 

 

 

Standard

Dacă este posibil, medicul trebuie să intervină chirurgical între săptămânile 16 şi 24 de amenoree.

B

Argumentare

În această perioadă riscul de avort este scăzut, iar dimensiunile uterului permit încă un acces bun în cavitatea peritoneală. (41-45)

III

 

 

 

Standard

În cazul diagnosticului histopatologic extemporaneu de cancer ovarian, medicul trebuie să practice o stadializare corectă, iar în cazurile avansate să îşi fixeze ca obiectiv citoreducţia optimală, cu păstrarea sarcinii în funcţie de opţiunea pacientei şi de vârsta gestaţională.

B

Argumentare

Chirurgia cu intenţie de radicalitate poate fi amânată până în momentul naşterii. (46-48)

III

 

 

 

Standard

După 6 săptămâni de la naştere, medicul trebuie să recomande completarea intervenţiei chirurgicale cu histerectomie şi anexectomie contralaterală dacă aceasta din urmă nu s-a efectuat iniţial.

A

Argumentare

Citoreducţia optimală este cel mai important factor prognostic. (27,31,32)

Ia

 

 

 

Standard

În trimestrul I de sarcină medicul trebuie să recomande pacientei întreruperea cursului sarcinii, chimioterapia în trimestrul I de sarcină având efecte teratogene.

E

 

 

 

Recomandare

Dacă este indicată chimioterapia, şi pacienta refuză întreruperea sarcinii, se recomandă medicului să amâne chimioterapia până în trimestrul al doilea de sarcină.

B

Argumentare

În general, chimioterapia este indicată. Raportul risc/beneficii este în favoarea începerii tratamentului după încheierea organogenezei. (49-57)

IIb

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să contraindice alăptarea în cursul chimioterapiei.

B

Argumentare

Medicamentele chimioterapice trec în lapte şi pot determina la copil:

−       imunosupresie                                    

−       efecte negative asupra creşterii                 

−       pot avea un rol în carcinogeneză. (58,59)

III

 

 

 

 

6.2.3 Tratamentul cancerului de ovar diagnosticat postoperator (anatomo-patologic)

 

Standard

Când diagnosticul de cancer ovarian este stabilit postoperator (nu a fost posibil examenul histo-patologic extemporaneu), medicul trebuie să redirecţioneze pacienta către un specialist în gineco-oncologie care să reevalueze cazul.

B

Argumentare

Prognosticul pacientei se îmbunătăţeşte dacă se efectuează o stadializare corectă care permite un tratament complet. (21)

IIb

 

 

 

Standard

Dacă nu s-a practicat o stadializare corectă intraoperatorie, medicul trebuie să îndrume pacienta către un specialist în gineco-oncologie care să reintervină chirurgical: histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, limfadanectomie pelvină bilaterală, omentectomie, biopsii peritoneale, citoreducţie optimală.

A

Argumentare

Citoreducţia optimală este cel mai important factor prognostic. Supravieţuirea pacientei depinde de stadializarea şi tratamentul corect efectuate. (27, 30, 31)

Ia

 

 

 

 

6.3 Tratamentul cancerului ovarian recidivat

 

Standard

În recidiva cancerului de ovar, medicul trebuie să intervină chirurgical pentru citoreducţie secundară sau chirurgie paliativă.

B

Argumentare

Citoreducţia oferă şanse mai bune chimioterapiei, iar chirurgia paliativă are ca scop prelungirea supravieţuirii şi creşterea calităţii vieţii. (60-63)

IIb

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să practice citoreducţie secundară dacă există:

−       recidivă după un interval liber de boală de cel puţin 6 luni

−       implante neoplazice potenţial rezecabile

−       un răspuns bun la terapia de primă linie

−       recidivă locală

−       un status biologic bun.

B

Argumentare

Excizia bolii reziduale este cel mai important factor prognostic. După citoreducţia secundară optimală supravieţuirea pacientei creşte cu 8 – 34 luni.(33, 64-69)

IIa

 

 

 

Standard

Când apare recidiva cancerului ovarian după terminarea terapiei iniţiale, medicul trebuie să îndrume pacienta către un serviciu de oncologie.

E

 

 

 

 

6.4 Profilaxia cancerului de ovar la pacientele purtătoare de mutaţii genetice BRCA1 şi BRCA2

 

Opțiune

Medicul poate să efectueze intervenţie chirurgicală laparoscopică minim invaziv la pacientele purtătoare de mutaţii genetice BRCA1 şi BRCA2 cu scopul de a preveni dezvoltarea cancerului de ovar.

Medicul poate să efectueze salpingo-ovarectomie profilactică.

În cadrul intervenţiei chirurgicale medicul trebuie să:

−       Inspecteze abdomenul superior, suprafaţa intestinelor, a omentum-ului, a apendicelui (dacă este prezent) și a organelor pelvine.

−       Biopsieze orice descoperire peritoneală anormală.

−       Obțină lichid de lavaj peritoneal pentru citologie (50 cc lichid salin normal instilat și aspirat imediat)

−       Efectueze anexectomia bilaterală, cu înlaturarea a 2 cm de vascularizație ovariană proximală/ a ligamentului infundibulo-pelvic, până la nivelul trompei istmice și întregul peritoneu care înconjoară ovarele și trompele, mai ales peritoneul care acoperă zone de aderență între trompe și/sau ovare și peretele pelvin lateral.

Trompele trebuie manevrate în timpul intervenţiei chirurgicale cât mai puţin pentru a preveni exfolierea traumatic de celule.  De asemenea ambele ovare si trompe uterine trebuie plasate într-un endobag la extragerea din pelvis.

Ambele ovare și trompe uterine trebuie procesate conform protocolului SEE-FIM.

B

Argumentare

Mutațiile genetice BRCA1 şi BRCA2 sunt întâlnite frecvent în cancerul de sân asociat cancerului de ovar. (70-72)

IIb

       
  • Urmărire și monitorizare

Standard

Medicul trebuie să indice pacientelor tratate pentru cancer ovarian să revină la controale periodice astfel:

−       în primii 2 ani, la fiecare 2-4 luni

−       în anii 3-5, control la 3-6 luni

−       ulterior, anual.

B

Argumentare

Depistarea precoce a recidivei creşte şansele de vindecare. Odată cu trecerea timpului, riscul de recidivă scade. (1,2,3)

IIb

 

 

 

Standard

La fiecare vizită, medicul trebuie:

−       să efectueze examinarea clinică a pacientei

−       să indice ecografia abdominală şi pelvină endovaginală

−       să indice examenul CT/IRM torace/abdomen/pelvis sau PET-CT

−       să indice radiografia toracică (în cazul în care nu s-a efectuat CT toracic)

−       să indice dozarea CA125 sau dozarea altor markeri tumorali dacă aceștia au avut valori ridicate la monitorizarea inițială

−       să indice analize de laborator: HLG completă, teste de coagulare (TQ, INR, APTT, TS), transaminaze, bilirubină, creatinină, uree.

B

Argumentare

Ecografia poate să evidenţieze o recidivă locală sau o metastază hepatică. (2)                     Creşterea CA125, după normalizarea valorilor post-terapie iniţială, semnifică recidivă. (4,5)

IIb

 

 

 

Opțiune

În funcţie de simptomatologie, medicul poate să indice efectuarea unui examen CT, IRM sau PET-CT.

B

Argumentare

CT, IRM și PET-CT sunt utile mai ales în diagnosticarea metastazelor. (6)

IIb

 

 

 

Recomandare

Se recomandă medicului să nu practice laparotomie second-look la pacientele la care chirurgia inițială s-a desfășurat în condiții optime, care au efectuat tratamentul chimioterapic fără întrerupere conform protocolului, și care de asemenea prezintă examenele imagistice (cel mai fidel examen imagistic fiind PET-CT) și markeri tumorali fără suspiciuni de recidivă.

B

Argumentare

Studiile clinice nu au arătat o îmbunătăţire a supravieţuirii după second-look fără indicație. (7-10)

IIa

  • Aspecte administrative

Recomandare

Se recomandă ca fiecare unitate medicală în care se efectuează tratamentul pacientelor cu cancer de ovar, să îşi redacteze protocoale proprii bazate pe prezentele standarde.

E

 

 

 

Standard

Pentru tratamentul cancerului ovarian medicul trebuie să colaboreze cu oncologul (chimioterapeut), radiologul şi anatomopatologul.

E

 

 

 

Standard

Medicul trebuie să îndrume pacientele diagnosticate cu cancer ovarian pre- sau posttratament către consiliere psihologică.

E

 

 

 

Standard

Se recomandă ca medicul ginecolog/chirurg generalist să deţină supraspecializare în oncologie pentru a trata chirurgical complet pacientele diagnosticate cu cancer de ovar

E

 

 

 

Standard

Spitalele în care se realizează tratamentul pacientelor diagnosticate cu cancer de ovar trebuie să aibă un laborator anatomo-patologic funcţional.

Laboratorul de anatomie patologică trebuie să asigure:

−       examenul extemporaneu

−       examinarea la parafină a piesei tumorale şi a ganglionilor

−       imunohistochimie.

E

 

 

 

Standard

În cazul în care în spitalul în care s-a practicat tratamentul chirurgical nu există laborator de anatomie patologică, medicul trebuie să trimită piesele chirurgicale către un laborator anatomo-patologic, să obţină rezultatul şi să informeze pacienta asupra acestuia.

E

 

 

 

Standard

În cazul în care în spitalul în care s-a practicat tratamentul chirurgical nu există posibilitatea chimioterapiei postoperatorii, medicul trebuie să îndrume pacienta către o unitate specializată.

E

Bibliografie

 Introducere

  1. Jemal, A, Siegel, R, Ward, E, et al. Cancer statistics, 2007. CA Cancer J Clin 2007; 57:43.
  2. NCCN Guidelines Version 2.2018 Ovarian Cancer , MS 3- MS 4
  3. SEER Cancer Statisctics Review (CSR) 1975-2014, updated April 2, 2018,
  4. Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală: Registrul Naţional de Cancer, MSP, Bucureşti. 2003.
  5. Mary-Claire King,Joan H. Marks,Jessica B. Mandell,The New York Breast Cancer Study Group. Breast and Ovarian Cancer Risks Due to Inherited Mutation in BRCA1and BRCA2Science  24 Oct 2003: 302, Issue 5645, pp. 643-646 DOI: 10.1126/science.1088759
  6. Woolderink, JM(Woolderink, J. M.); De Bock, GH (De Bock, G. H.) ; de Hullu, JA (de Hullu, J. A.); Hollema, H (Hollema, H.); Zweemer, RP(Zweemer, R. P.); Slangen, BFM (Slangen, B. F. M.) ; Gaarenstroom, KN (Gaarenstroom, K. N.) ; van Beurden, M (van Beurden, M.) ; van Doom, HC(van Doom, H. C.); Sijmons, RH (Sijmons, R. H.) ; Vasen, HFA (Vasen, H. F. A.) ; Mourits, MJE (Mourits, M. J. E.). Characteristics of Lynch syndrome associated ovarian cancer GYNECOLOGIC ONCOLOGY Volume: 150 Issue: 2 Pages: 324-330 DOI: 10.1016/j.ygyno.2018.03.060

  Evaluare şi diagnostic

  1. S. Preventive Services Task Force. Screening for Ovarian Cancer: Recommendation Statement. Ann Fam Med 2004;2:260-262. DOI: 10.1370/afm.200.
  2. Paley, Pamela J. MD Ovarian cancer screening: are we making any progress? Current Opinion in Oncology: September 2001 – Volume 13 – Issue 5 – p 399-402.
  3. Danijela Jelovac MD. Deborah K. Armstrong MD Recent progress in the diagnosis and treatment of ovarian cancer CA CANCER J CLIN 2011;61:183–203
  4. Karlan BY, Baldwin RL, Lopez-Luevanos E, Raffael LJ, Barbuto D, Narod S, et al. Peritoneal serous papillary carcinoma, a phenotypic variant of familian ovarian cancer: implications for ovarian cancer screening. Am J Obstet Gynecol 1999; 180(4); 917-28.
  5. Moller P, Borg A, Heimdal K, Apold J, Vallon-Christersson J, Hovrig E, et al. The BRCA1 syndrome and other inherited breast or breast-ovarian cancers in a Norwegian prospective series. Eur J Cancer 2001; 37(8):1027-32.
  6. John R. van Nagell Jr MDPaul D. DePriest MD Frederick R. Ueland MD Christopher P. DeSimone MD Amy L. Cooper MD Matt McDonald MD Edward J. Pavlik PhD Richard J. Kryscio PhD Ovarian cancer screening with annual transvaginal sonography Volume109, Issue 9 1 May 2007 Pages 1887-1896 https://doi.org/10.1002/cncr.22594
  7. Stuart Campbell, Ovarian cancer: role of ultrasound in preoperative diagnosis and population screening. Ultrasound Obstet Gynecol 2012;40: 245 – 254 Published online in Wiley Online Library (wileyonlinelibrary.com). DOI:10.1002/uog.12281
  8. Aslam, N, Banerjee, S, Carr, JV, et al. Prospective evaluation of logistic regression models for the diagnosis of ovarian cancer. Obstet Gynecol 2000; 96:75.
  9. Aslam, N, Tailor, A, Lawton, F, Carr, J. Prospective evaluation of three different models for the pre-operative diagnosis of ovarian cancer. BJOG 2000.
  10. Ueland FR, DePriest PD, Pavlik EJ, Kryscio RJ, van Nagell JR Jr. Preoperative differentiation of malignant from benign ovarian tumors: the efficacy of morphology indexing and Dopper flow sonography. Gynecol Oncol 2003; 91:46-50.
  11. Laban, M(Laban, M.); Metawee, H (Metawee, H.); Elyan, A (Elyan, A.); Kamal, M (Kamal, M.) ; Kamel, M (Kamel,M.); Mansour,G (Mansour,G.) Three-dimensional ultrasound and three-dimensional power Doppler in the assessmentof ovariantumors. INTERNATIONAL JOURNAL OF GYNECOLOGY&OBSTETRICS,DEC2007,Volume: 99Issue: 3,Pages: 201-205 DOI: 10.1016/j.ijgo.2007.03.027
  12. Cooper, BC, Sood, AK, Davis, CS, et al. Preoperative CA 125 levels: An independent prognostic factor for epithelial ovarian cancer. Obstet Gynecol 2002; 100:59.
  13. Newly diagnosed and relapsed epithelial ovarian carcinoma: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up J. A. Ledermann1, F. A. Raja1, C. Fotopoulou2, A. Gonzalez-Martin3, N. Colombo4 & C. Sessa5, on behalf of the ESMO Guidelines Working Group* , 2013, Annals of Oncology 24 (Supplement 6): vi24–vi32, 2013 doi:10.1093/annonc/mdt333
  14. Gemer, O, Segal, S, Kopmar, A. Preoperative CA-125 level as a predictor of non optimal cytoreduction of advanced epithelial ovarian cancer. Acta Obstet Gynecol Scand 2001; 80:583.
  15. Romagnolo C, Leon AE, Fabricio AS, et al. HE4, CA125 and risk of ovarian malignancy algorithm (ROMA) as diagnostic tools for ovarian cancer in patients with a pelvic mass: An Italian multicenter study. Gynecol Oncol 2016;141:303-311
  16. Moore RG, Miller MC, Disilvestro P, et al. Evaluation of the diagnostic accuracy of the risk of ovarian malignancy algorithm in women with a pelvic mass. Obstet Gynecol 2011;118:280-288.
  17. Jacobs I, Oram D, Fairbanks J, Frost C, Grudzinskas JG. A risk of malignancy index incorporating CA 125, ultrasound and menopausal status for the accurate preoperative diagnosis of ovarian cancer. B J Obstet Gynaecol 1990; 97(10):922-9.
  18. Tingulstad, S Haegen B, Skjeldestad FE, Onsrud M, Kiserud T, Halvosrsen T, et al. Evaluation of a risk of malignancy index based on serum CA 125, ultrasound findings and menopausal status in the preoperative diagnosis of pelvic masses. B J Obstet Gynaecol 1996; 103(8):826-31.
  19. Morgante G, la Marca A, Ditto A, De Leo V. Comparison of two malignancy risk indices based on serum CA 125, ultrasound score and menopausal status in the diagnosis of ovarian masses.
  20. Dodge JE, Covens AL, Lacchetti C, et al. Management of asuspicious adnexal mass: a clinical practice guideline. Curr Oncol 2012;19:e244-257.Im SS, Gordon AN, Buttin BM, et al. Validation of referral guidelines for women with pelvic masses. Obstet Gynecol 2005; 105:35-41.
  21. Im SS, Gordon AN, Buttin BM, et al. Validation of referral guidelines for women with pelvic masses. Obstet Gynecol 2005; 105:35-41.
  22. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Epithelial ovarian cancer. Edinburgh: SIGN 2003. SIGN Publication no. 75. Avaible from url: http://www.sign.ac.uk/guidelines/fulltext/75/index.html.
  23. Tserkezoglou, A, Kontou, S, Hadjieleftheriou, G, et al. Primary and metastatic ovarian cancer in patients with prior breast carcinoma. Pre-operative markers and treatment results. Anticancer Res 2006; 26:2339.
  24. Mary-Claire King,Joan H. Marks,Jessica B. Mandell,The New York Breast Cancer Study Group. Breast and Ovarian Cancer Risks Due to Inherited Mutation in BRCA1and BRCA2Science  24 Oct 2003: 302, Issue 5645, pp. 643-646 DOI: 10.1126/science.1088759
  25. Nancie Petrucelli, MS, Mary B Daly, MD, PhD, and Tuya Pal, MD. BRCA1-and BRCA2-Associated Hereditary Breast and Ovarian Cancer Initial Posting: September 4, 1998; Last Update: December 15, 2016.
  26. NCCN Guidelines Insights: Genetic/Familial High-Risk Assessment: Breast and Ovarian, Version 2.2017
  27. Hughes-Davies, L, Huntsman, D, Ruas, M, et al. EMSY links the BRCA2 pathway to sporadic breast and ovarian cancer. Cell 2003; 115:523.
  28. Kelly L. Bolton, PhD; Georgia Chenevix- Trench, PhD; Cindy Goh, BA; et al Association Between BRCA1and BRCA2 Mutations and Survival in Women With Invasive Epithelial Ovarian Cancer Journal of the American Medical Association, January 25, 2012—Vol 307, No. 4 Pages: 382-390, DOI: 10.1001/jama.2012.20
  29. NCCN Guidelines Version 2.2018 Epithelial Ovarian Cancer/Fallopian Tube Cancer/ Primary Peritoneal Cancer MS-5, MS-8
  30. Minig L, Padilla-Iserte P, Zerrero C. The Relevance of Gynecologic Oncologists to Provide High-Quality of Care to Women with Gynecological Cancer. Front Oncol. 2015; 5: 308. doi: 3389/fonc.2015.00308
  31. Ovarian Cancer Including Fallopian tube Cancer and Primary Peritoneal Cancer, NCCN Guidlines Version 2.2018 Ovarian Cancer. MS-9, MS-10
  32. Fleming GF, Seidman J, Yemelyanova A, et al. In: Chi DS, Berchuck A, Dizon DS, et al (eds). Principles and Practice of Gynecologic Oncology, 7th ed. Philadelphia: Wolters Kluwer Health. 2017:611-705.

 Conduită

  1. Goff, BA, Matthews, BJ, Larson, EH, et al. Predictors of comprehensive surgical treatment in patients with ovarian cancer. Cancer 2007; 109:2031.
  2. Petignat, P, Vajda, D, Joris, F, Obrist, R. Surgical management of epithelial ovarian cancer at community hospitals: A population-based study. J Surg Oncol 2000; 75:19.
  3. Munstedt, K, Georgi, R, Misselwitz, B, et al. Centralizing surgery for gynecologic oncology-A strategy assuring better quality treatment?. Gynecol Oncol 2003; 89:4.
  4. Giede, KC, Kieser, K, Dodge, J, Rosen, B. Who should operate on patients with ovarian cancer? An evidence-based review. Gynecol Oncol 2005; 99:447.
  5. Guidelines for referral to a gynecologic oncologist: rationale and benefits. The Society of Gynecologic Oncologists. Gynecol Oncol 2000; 78:S1.
  6. Schrag, D, Earle, C, Xu, F, et al. Associations between hospital and surgeon procedure volumes and patient ouCTomes after ovarian cancer resection. J Natl Cancer Inst 2006; 98:163.
  7. Earle, CC, Schrag, D, Neville, BA, et al. Effect of surgeon specialty on processes of care and ouCTomes for ovarian cancer patients. J Natl Cancer Inst 2006; 98:172.
  8. Engelen, MJ, Kos, HE, Willemse, PH, et al. Surgery by consultant gynecologic oncologists improves survival in patients with ovarian carcinoma. Cancer 2006; 106:589.
  9. NIH consensus conference. Ovarian cancer. Screening, treatment, and follow-up. NIH Consensus Development Panel on Ovarian Cancer. JAMA 1995; 273:491.
  10. Bristow, RE, Berek, JS. Surgery for ovarian cancer: how to improve survival. Lancet 2006; 367:1558.
  11. Paulsen, T, Kjaerheim, K, Kaern, J, et al. Improved short-term survival for advanced ovarian, tubal, and peritoneal cancer patients operated at teaching hospitals. Int J Gynecol Cancer 2006; 16 Suppl 1:11.
  12. Vernooij, F, Heintz, P, Witteveen, E, van der, Graaf Y. The ouCTomes of ovarian cancer treatment are better when provided by gynecologic oncologists and in specialized hospitals: A systematic review. Gynecol Oncol 2007; 105:801.
  13. Chan, JK, Kapp, DS, Shin, JY, et al. Influence of the Gynecologic Oncologist on the Survival of Ovarian Cancer Patients. Obstet Gynecol 2007; 109:1342.
  14. du Bois A, Quinn M, Thigpen T, et al. 2004 consensus statements on the management of ovarian cancer: final document of the 3rd International Gynecologic Cancer Intergroup Ovarian Cancer Consensus Conference (GCIG OCCC 2004). Ann Oncol 2005; 16 Suppl 8:viii7-viii12.
  15. Collins R, Scrimgeour, A Yusuf R, Peto R. Reduction in fatal pulmonary embolism and venuos thrombosis by perioperative administration of subcutaneous heparin. Overview of results of randomized trials in general, orthopedic and urologic surgery. N Engl J Med 1988; 318 (18:1162-73).
  16. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Prophylaxis of venous thromboembolism. Edinburgh: SIGN 2002. SIGN Publication no. 62. Avaible from url: http://www.sign.ac.uk/guidelines/fulltext/62/index.html.
  17. Seria Ghiduri Clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie. Ghidul 02/Revizia 0: Profilaxia cu antibiotice în obstetrică-ginecologie. 2007; 5 – 6. http://www.ghiduriclinice.ro/documents/ginecology/GHID%2002%20Profilaxia%20cu%20antibiotice%20in%2Obstetrica-ginecologie.pdf.
  18. Young, RC, Decker, DG, Wharton, JT, et al. Staging laparotomy in early ovarian cancer. JAMA 1983; 250:3072.
  19. Boente, MP, Chi, DS, Hoskins, WJ. The role of surgery in the management of ovarian cancer: primary and interval cytoreductive surgery. Semin Oncol 1998; 25:326.
  20. Teramukai, S, Ochiai, K, Tada, H, Fukushima, M. PIEPOC: a new prognostic index for advanced epithelial ovarian cancer–Japan Multinational Trial Organization OC01-01. J Clin Oncol 2007; 25:3302.
  21. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Ovarian cancer. V.I.2008. Avaible from url: http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/PDF/ovarian.pdf.
  22. Ozols RF, Rubin SC, Thomas G, et al. Epithelial ovarian cancer, in Hoskins WJ, Perez CA, Young RC (eds): Principles and Practice of Gynecologic Oncology, 4th ed, Philadelphia, Lippincot Williams & Wilkins, 2005: 919-922.
  23. Markman M, Walker JL. Intraperitoneal chemotherapy of ovarian cancer: a review, with a focus on practical aspects of treatment. J Clin Oncol.2006 Feb 20;24(6):988-94. Epub 2006 Feb 6.
  24. Vergote I, De Brabanter J, Fyles A, Bertelsen K, Einhorn N, Sevelda P, et al. Prognostic importance of degree of differentiation and cystic rupture in stage I invasive epithelial ovarian carcinoma. Lancet 2001; 357:176-182.
  25. Ramirez PT; Slomovitz BM; McQuinn L; Levenback C; Coleman RL. Role of appendectomy at the time of primary surgery in patients with early-stage ovarian cancer. Gynecol Oncol. 2006 Dec; 103(3): 888-90. Epub 2006 Jun 27.
  26. Ayhan A; Gultekin M; Taskiran C; Salman MC; Celik NY; Yuce K; Usubutun A; Kucukali T. Routine appendectomy in epithelial ovarian carcinoma: is it necessary? Obstet Gynecol. 2005 Apr; 105(4): 719-24.
  27. Voest EE, van Houwelingen JC, Neijt JP. A meta-analysis of prognostic factors in advanced ovarian cancer with median survival and overall survival measured with the log(relative risk) as main objectives. Eur J Cancer Clin Oncol 1989; 25(4): 711-20.
  28. Allen DG, Heintz AP, Touw FW. A meta-analysis of residual disease and survival in stage III and IV carcinoma of the ovary. Eur J Gynaecol Oncol 1995; 16(5): 349-56.
  29. Aletti GD, Dowdy SC, Gostout BS, et al. Aggressive surgical effort and improved survival in advanced ovarian carcinoma. N Engl J Med 2004; 352: 2489-2497.
  30. Chi, DS, Franklin, CC, Levine, DA, et al. Improved optimal cytoreduction rates for stages IIIC and IV epithelial ovarian, fallopian tube, and primary peritoneal cancer: a change in surgical approach. Gynecol Oncol 2004; 94:650.
  31. Aletti, GD, Dowdy, SC, Gostout, BS, et al. Aggressive surgical effort and improved survival in advancedstage ovarian cancer. Obstet Gynecol 2006; 107:77.
  32. Eisenhauer, EL, Abu-Rustum, NR, Sonoda, Y, et al. The addition of extensive upper abdominal surgery to achieve optimal cytoreduction improves survival in patients with stages IIIC – IV epithelial ovarian cancer. Gynecol Oncol 2006; 103:1083.
  33. Ovarian Cancer Including Fallopian tube Cancer and Primary Peritoneal Cancer, NCCN Guidlines Version 2.2018 Ovarian Cancer
  34. Billmire D, Vinocur C, Rescorla F, et al. Outcome and staging evaluation in malignant germ cell tumors of the ovary in children and adolescents: an intergroup study. J Pediatr Surg 2004; 39:424-429
  35. Zanetta G, Chiari S, Rota S, Bratina G, Maneo A, et al. Conservative surgery for stage I ovarian carcinoma in women of childbearing age. Br J Obstet Gynaecol 1997; 104(9):1030-5.
  36. Leiserowitz, GS, Xing, G, Cress, R, et al. Adnexal masses in pregnancy: how often are they malignant? Gynecol Oncol 2006; 101:315.
  37. Schmeler, KM, Mayo-Smith, WW, Peipert, JF, et al. Adnexal masses in pregnancy: surgery compared with observation. Obstet Gynecol 2005; 105:1098.
  38. Smith, LH, Dalrymple, JL, Leiserowitz, GS, et al. Obstetrical deliveries associated with maternal malignancy in California, 1992 through 1997. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:1504.
  39. Wang, PH, Chao, HT, Yuan, CC, et al. Ovarian tumors complicating pregnancy. Emergency and elective surgery. J Reprod Med 1999; 44:279.
  40. Lee, GS, Hur, SY, Shin, JC, et al. Elective vs. conservative management of ovarian tumors in pregnancy. Int J Gynaecol Obstet 2004; 85:250.
  41. Leiserowitz, GS. Managing ovarian masses during pregnancy. Obstet Gynecol Surv 2006; 61:463.
  42. Bakri, YN, Ezzat, A, Akhtar, et al. Malignant germ cell tumors of the ovary. Pregnancy considerations. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000; 90:87.
  43. Buller, RE, Darrow, V, Manetta, A, et al. Conservative surgical management of dysgerminoma concomitant with pregnancy. Obstet Gynecol 1992; 79:887.
  44. Horbelt, D, Delmore, J, Meisel, R, et al. Mixed germ cell malignancy of the ovary concurrent with pregnancy. Obstet Gynecol 1994; 84:662.
  45. El-Shawarby SA, Henderson AF, Mossa MA. Ovarian cysts during pregnancy: dilemmas in diagnosis and management. J Obstet Gynaecol. 2005 Oct; 25(7):669-75.
  46. Schmeler, KM, Mayo-Smith, WW, Peipert, JF, et al. Adnexal masses in pregnancy: surgery compared with observation. Obstet Gynecol 2005; 105:1098.
  47. Bakri, YN, Ezzat, A, Akhtar, et al. Malignant germ cell tumors of the ovary. Pregnancy considerations. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000; 90:87.
  48. Machado, F, Vegas, C, Leon, J, et al. Ovarian cancer during pregnancy: analysis of 15 cases. Gynecol Oncol 2007; 105:446.
  49. Leslie, KK, Koil, C, Rayburn, WF. Chemotherapeutic drugs in pregnancy. Obstet Gynecol Clin North Am 2005; 32:627.
  50. Ebert, U, Loffler, H, Kirch, W. Cytotoxic therapy and pregnancy. Pharmacol Ther 1997; 74:207.
  51. Nicholson, HO. Cytotoxic drugs in pregnancy. Review of reported cases. J Obstet Gynaecol Br Commonw 1968; 75:307.
  52. Doll, DC, Ringenberg, QS, Yarbro, JW. Management of cancer during pregnancy. Arch Intern Med 1988; 148:2058.
  53. Mendez, LE, Mueller, A, Salom, E, Gonzalez-Quintero, VH. Paclitaxel and carboplatin chemotherapy administered during pregnancy for advanced epithelial ovarian cancer. Obstet Gynecol 2003; 102:1200.
  54. Sood, AK, Shahin, MS, Sorosky, JI. Paclitaxel and platinum chemotherapy for ovarian carcinoma during pregnancy. Gynecol Oncol 2001; 83:599.
  55. Henderson, CE, Elia, G, Garfinkel, D, et al. Platinum chemotherapy during pregnancy for serous cystadenocarcinoma of the ovary. Gynecol Oncol 1993; 49:92.
  56. Raffles, A, Williams, J, Costeloe, K, Clark, P. Transplacental effects of maternal cancer chemotherapy. Case report. Br J Obstet Gynaecol 1989; 96:1099.
  57. Picone, O, Lhomme, C, Tournaire, M, et al. Preservation of pregnancy in a patient with a stage IIIB ovarian epithelial carcinoma diagnosed at 22 weeks of gestation and treated with initial chemotherapy: case report and literature review. Gynecol Oncol 2004; 94:600.
  58. Transfer of drugs and other chemicals into human milk. Pediatrics 2001; 108:776.
  59. Egan, PC, Costanza, ME, Dodion, P, et al. Doxorubicin and cisplatin excretion into human milk. Cancer Treat Rep 1985; 69:1387.
  60. Jong, P, Sturgeon, J, Jamieson, CG. Benefit of palliative surgery for bowel obstruction in advanced ovarian cancer. Can J Surg 1995; 38:454.
  61. Gungor, M, Ortac, F, Arvas, M, et al. The role of secondary cytoreductive surgery for recurrent ovarian cancer. Gynecol Oncol 2005; 97:74.
  62. Berek, JS, Bertelsen, K, du Bois, A, et al. Advanced epithelial ovarian cancer: 1998 consensus statements. Ann Oncol 1999; 10 Suppl 1:87.
  63. Benedetti Panici, P, De Vivo, A, Bellati, F, et al. Secondary cytoreductive surgery in patients with platinumsensitive recurrent ovarian cancer. Ann Surg Oncol 2007; 14:1136.
  64. Munkarah, AR, Coleman, RL. Critical evaluation of secondary cytoreduction in recurrent ovarian cancer. Gynecol Oncol 2004; 95:273.
  65. Onda, T, Yoshikawa, H, Yasugi, T, et al. Secondary cytoreductive surgery for recurrent epithelial ovarian carcinoma: proposal for patients selection. Br J Cancer 2005; 92:1026.
  66. Salani, R, Santillan, A, Zahurak, ML, et al. Secondary cytoreductive surgery for localized, recurrent epithelial ovarian cancer: analysis of prognostic factors and survival ouCTome. Cancer 2007; 109:685.
  67. Chi, DS, McCaughty, K, Diaz, JP, et al. Guidelines and selection criteria for secondary cytoreductive surgery in patients with recurrent, platinum-sensitive epithelial ovarian carcinoma. Cancer 2006; 106:1933.
  68. Tebes, SJ, Sayer, RA, Palmer, JM, et al. Cytoreductive surgery for patients with recurrent epithelial ovarian carcinoma. Gynecol Oncol 2007; 106:482.
  69. Santillan, A, Karam, AK, Li, AJ, et al. Secondary cytoreductive surgery for isolated nodal recurrence in patients with epithelial ovarian cancer. Gynecol Oncol 2007; 104:686.
  70. Powell CB, Chen LM, McLennan J, et al. Risk-reducing salpingo-oophorectomy (RRSO) in BRCA mutation carriers: experience with a consecutive series of 111 patient using a standardized surgical-pathological protocol. Int J Gynecol Cancer 2011; 21:846-851
  71. Mingels MJ, van Ham MA, de Kievit IM, et al. Mullerian precursor lesions in serous ovarian cancer patients: using the SEE-Fim and SEE-End protocol. Mod Pathol 2014; 27:1002-1013
  72. Mary-Claire King, Joan H. Marks, Jessica B. Mandell, The New York Breast Cancer Study Group. Breast and Ovarian Cancer Risks Due to Inherited Mutations in BRCA1and  Science  24 Oct 2003:
    Vol. 302, Issue 5645, pp. 643-646 DOI: 10.1126/science.108875

Urmărire şi monitorizare

  1. Ovarian Cancer Including Fallopian tube Cancer and Primary Peritoneal Cancer, NCCN Guidlines Version 2.2018 Ovarian Cancer, OV 5
  2. Zanetta G, Rota S, Lissoni A, Meni A, Brancatelli G, Buda A. Ultrasound, physical examination, and CA125 measurement for the detection of recurrence after conservative surgery for early borderline ovarian tumors. Gynecol Oncol 2001; 81(1):63-6.
  3. Junor EJ, Hole DJ, Gillis CR. Management of ovarian cancer: referral to a multidisciplinary team matters. Br J Cancer 1994; 70(2):363-70.
  4. Rustin GJ, Nelstrop AE, Tuxen MK, Lambert HE. Defining progression of ovarian carcinoma during follow-up according to CA 125: a north Thames Ovary Group Study. Ann Oncol 1996; 7(4):361-4.
  5. Van der Berg ME, Lammes FB, Verweij J. The role of CA 125 in the early diagnosis of progressive disease in ovarian cancer. Ann Oncol 1990; 1(4):301-2.
  6. Low RN, Saleh F, Song SY, Shiftan TA, Barone RM, Lacey CG, Goldfarb PM. Treated ovarian cancer: comparison of MR imaging with serum CA125 level and physical examination – a longitudinal study. Radiology 1999; 211(2):519-28.
  7. Dowdy SC, Constantinou CL, Hartmann LC, Keeney GL, Suman VJ, Hillman DW, Podratz KC. Long-term follow-up of women with ovarian cancer after positive second-look laparotomy. Gynecol Oncol 2003; 91:563-568.
  8. Berek JS, Hacker NF, Lagasse LD, Poth T, Resnick B, Nieberg RK. Secon-look laparotomy in stage III epithelial ovarian cancer: clinical variables associated with disease status. Obstet Gynecol 1984; 64:207-212.
  9. Bolis G, Villa A, Guarnerio P, Ferraris C, Gavoni N, Giardina G, et al. Survival of women with advanced ovarian cancer and complete pathologic response at second-look laparotomy. Cancer 1996; 77:128-131.
  10. Friedman JB, Weiss NS. Second thoughts about second-look laparotomy in advanced ovarian cancer. N Engl J Med 1990; 322:1079-1082.

    Anexe

  1. Timmerman D, et al. Simple ultrasound rules to distinguish between benign and malignant adnexal masses before surgery: prospective validation by IOTA group. BMJ 2010;341:c6839.
  2. NCCN Guidelines Version 2.2018 Epithelial Ovarian Cancer/Fallopian Tube Cancer/ Primary Peritoneal Cancer ST-1, ST-2
  3. Modificată după Berek JS, Epithelial Ovarian Cancer in Practical Gynecologic Oncology, 4th Edition. Berek JS, Hacker NF (eds), 2005; pag. 458.
  • Anexe

Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019

Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

Anexa 3. Algoritmul ecografic IOTA (2008)

Anexa 4. Stadializarea FIGO a cancerului ovarian/tubar/peritoneal primar (2017)

Anexa 5. Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce

Anexa 6. Clasificarea histologică a tumorilor ovariene (OMS – 2014)

 

  • Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 – 30 Martie 2019

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București

Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti

Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti

Prof. Dr. Elvira Bratilă, București

Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iaşi

Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București

Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș

Prof. Dr. Claudia Mehedințu, Bucureşti

Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Marius Moga, Brașov

Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București

Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureş

Prof. Dr. Liana Pleș, București

Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti

Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași

Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași

Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti

Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa

Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova

Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara

Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, Bucureşti

Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu

Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București

Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad

Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova

Conf. Dr. Laurentiu Pirtea, Timișoara

Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova

ȘL Dr. Șerban Nastasia, Bucureşti

Dr. Marius Calomfirescu, București

Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București

Dr. Alina Marin, București

Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare

Standard

Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat.

Recomandare

Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa Standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.

Opţiune

Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite.  Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare.

Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice gradelor de recomandare

Grad A

Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib).

Grad B

Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III).

Grad C

Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). 

Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări.

Grad E

Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi

Nivel Ia

Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate

Nivel Ib

Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput

Nivel IIa

Dovezi obţinute din cel puţin un un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine concepute

Nivel IIb

Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare

Nivel III

Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute

Nivel IV

Dovezi obţinunte de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu

Anexa 3. Algoritmul ecografic IOTA (2008) (1)

Sistemul de clasificare preoperatorie al tumorilor anexiale, care constă din 5 caracteristici comune tumorilor benigne (caracteristici B) și 5 caracteristici comune tumorilor maligne (caracteristici M), este util în diagnosticarea pacientelor diagnosticate cu cel puțin o formațiune anexială persistentă (ovariană, paraovariană și tubară) ce necesită intervenție chirurgicală.

Caracteristici B:

Caracteristici M:

B1 – tumoră uniloculară

M1 – tumoră solidă, neregulată

B2 – prezența unor componente solide cu diametrul maxim <7 mm

M2 – prezența ascitei

B3 – prezența conurilor de umbră

M3 – cel puțin 4 structuri papilare

B4 – tumori multiloculare cu diametrul maxim <100 mm

M4 – tumoră solidă, multiloculară, neregulată, cu diametrul maxim ≥100 mm

B5 – lipsa fluxului sanguin la interogare Doppler

M5 – flux sanguin bine reprezentat la interogare Doppler

Formațiunea poate fi:

  • Benignă – se aplică doar caracteristici B;
  • Malignă – se aplică doar caracteristici M;
  • Neconcludente – nu se aplică nici una dintre caracteristici sau se aplică ambele tipuri de caracteristici.

Anexa 4. Stadializarea FIGO a cancerului ovarian/tubar/peritoneal primar  (2017) (2)

Stadiu I  

Tumora limitată la ovare sau trompe (un ovar sau ambele ovare)

Stadiu IA

Tumora limitată la un ovar/trompă. Fără celule maligne în ascită, în lavajul peritoneal. Capsula tumorală intactă, fără vegetaţii externe.

Stadiu IB

Tumora limitată la ambele ovare/trompe. Fără celule maligne în ascită sau în lavajul     peritoneal.  Capsula intactă, fără vegetaţii externe.

Stadiul IC

Tumora în stadiul IA sau IB, care cuprinde:     

IC1

Capsulă tumorală ruptă intraoperator

IC2

Capsulă tumorală ruptă preoperator sau prezența vegetațiilor externe                 

IC3

Celule maligne prezente în lichidul de ascită sau în lavajul peritoneal                          

Stadiu II

Tumora afectând unul sau ambele ovare/trompe cu extensie pelvină sau tumoră peritoneală primară                      

Stadiu IIA

Extensie şi/sau metastaze uterine şi/sau tubare și/sau ovariene                                 

Stadiu II B

Extensie şi/sau metastaze la alte țesuturi pelvine                                    

Stadiu III

Tumora afectează unul sau ambele ovare/trompe sau tumora peritoneală primară, cu metastaze microscopice peritoneale în afara pelvisului şi/sau metastaze ganglionare retroperitoneale (pelvine și/sau para-aortice)       

Stadiu IIIA

Metastaze ganglionare retroperitoneale și/sau metastaze microscopice în afara pelvisului     

IIIA1

Numai ganglioni retroperitoneali pozitivi      

IIIA1(i)

Metastaze ≤ 10 mm                              

IIIA1(ii)

Metastaze >10 mm                              

IIA2

Metastaze microscopice peritoneale extrapelvine ± ganglioni retroperitoneali pozitivi          

Stadiu IIIB

Metastaze peritoneale macroscopice extrapelvine  ≤ 2 cm ± ganglioni retroperitoneali pozitivi. Include extensia la capsula hepatică/splenică

Stadiu IIIC

Metastaze peritoneale macroscopice extrapelvine > 2 cm ± ganglioni retroperitoneali pozitivi. Include extensia la capsula hepatică/splenică

Stadiu IV

Tumora afectează unul sau ambele ovare/trompe, cu metastaze la distanţă, cuprinde pleurezie prezentă, cu citologie pozitivă, metastaze la nivelul organelor extraabdominale (inclusiv ganglioni limfatici inghinali și ganglioni limfatici extrabdominali), invazie în peretele intestinal

Stadiu IVA

Pleurezie prezentă, cu citologie pozitivă

Stadiu IVB

Metastaze parechimatoase hepatice/splenice, metastaze la nivelul organelor extraabdominale  (inclusiv ganglioni limfatici inghinali și ganglioni limfatici extrabdominali), invazie în peretele intestinal.

Anexa 5.Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce (1)

Risc scăzut

Risc crescut

Grad HP scăzut  

Grad HP crescut

Tip HP altul decat cu celulă clară  

Tip HP cu celulă clară

Capsulă intactă  

Excrescenţe capsulare

Ascita absentă    

Ascita prezentă

Citologie peritoneală negativă       

Citologie peritoneală pozitivă

Capsula intactă sau ruptă intraoperator

Ruptură capsulară preoperatorie

Fără aderenţe dense

Aderenţe dense

Tumora diploidă

Tumora aneuploidă

Anexa 6.Clasificarea histologică a tumorilor ovariene (OMS2014) (3)

Tumori epiteliale

Tumori seroase

Benign

Chistadenom seros

Adenofibrom seros

Papilom de suprafaţă seros

Borderline

Tumori borderline seroase/ tumori seroase cu proliferare atipică

Carcinom in-situ/

Neoplazie intraepitelială grad III

Variante micropapilare

Carcinom seros de grad scăzut non-invaziv

Malign

Tumoră seroasă de grad scăzut

Tumoră seroasa de grad înalt

Tumori mucinoase

Benign

Chistadenom mucinos

Adenofibrom mucinos

Borderline

Tumori borderline mucinoase/ Tumori mucinoase cu proliferare atipică

Malign

Carcinom mucinos

Tumori endometrioide

Benign

Chistadenom endometrioid

Adenofibrom endometrioid

Chist endometriozic

Borderline

Tumori borderline endometrioide/ tumori endometrioide cu proliferare atipică

Malign

Carcinom endometrioid

Tumori cu celule clare

Benign

Adenofibrom cu celule clare

Chistadenom cu celule clare

Borderline

Tumori borderline cu celule clare/ tumori cu celule clare cu proliferare atipică

Malign

Carcinom cu celule clare

Tumori Brenner (tumoră cu celule de tranziţie

Benign

Tumora Brenner

Borderline

Tumori borderline Brenner/ tumori Brenner cu proliferare atipică

Malign

Tumora Brenner malignă

Tumori sero-mucinoase

Benign

Chistadenom sero-mucinos

Adenofibrom sero-mucinos

Borderline

Tumoră borderline sero-mucinoasă/ tumoră sero-mucinoasă cu proliferare atipică

Malign

Carcinom sero-mucinos

Tumori mezenchimale

Malign

Sarcom endometrioid stromal de grad scăzut

Sarcom endometrioid stromal de grad înalt

Tumori mixte epiteliale și mezenchimale

Malign

Adenosarcom

Carcinom nediferențiat

Malign

Carcinosarcom

Tumori non-epiteliale

A. Tumori ale stromei şi ale cordoanelor sexuale

Tumori cu celule stromale

Benign

Tecom

Tecom luteinizant asociat cu peritonită sclerogenă

Fibrom

Fibrom celular

Tumoră stromală microchistică

Tumoră stromală sclerogenă

Fibrotecom

Tumoră stromală cu celule în ‘’inel cu pecete’’

Tumoră cu celule Leyding

Tumoră cu celule steroide

Malign

Fibrosarcom

Tumoră malignă cu celule steroide

Tumori cu celule Sertoli şi Leydig (androblastoame)

 

Benign

Tumoră de granuloasă de tip juvenil

Tumoră cu celule Sertoli

Tumoră a cordoanelor sexuale tubulară

Malign

Tumoră de granuloasă de tip adult

Tumori mixte cu celule stromate și ale cordoanelor sexuale

Benign

Tumoră bine diferenţiată

Borderline

Tumoră cu celule stromale – cordoane sexuale, NOS

Tumoră reniformă – cu elemente heterogene

Tumoră cu diferenţiere intermediară            – cu elemente heterogene

Malign

Tumoră slab diferenţiată (sarcomatoid)

B. Tumori cu celule germinale

Benign

Teratom matur

Malign

Disgerminom

Tumoră de sinus endodermic

Carcinom embrionar

Coriocarcinom non-gestational

Teratom imatur

Tumoră mixtă cu celule germinale

C.  Teratoame monodermale și tumori de tip somatic din chistul dermoid

Struma ovari

Benign

Struma ovari

Malign

Carcinoid

Borderline

Struma carcinoid

Malign

Carcinoid mucinos

Neuro-ectodermale

 

 

Tumori sebacee

Benign

Adenom sebaceu

Malign

Carcinom sebaceu

Carcinom cu celule scuamoase

Malign

 

D. Tumori cu celule germinale, ale cordoanelor sexuale și stromale

Borderline

Gonadoblastom

Tumoră mixtă cu celulele germinale+ ale cordoanelor sexuale+ stromale

E. Diverse tumori

Benign

Adenom de rete ovarii

Borderline

Tumoră Wolffeniene

Paraganglioma

Neoplasm solid pseudopapilar

Malign

Adenocarciom de rete ovarii

Carcinom cu celule mici, tip hiperclacemic

Carcinom cu celule mici, tip pulmonar

Tumoră Wilms

F. Tumori mezoteliale

Benign

Tumoră adenomatoidă

Malign

Mezoteliom

G. Tumori ale țesuturilor moi

Benign

Mixom

H. Leziuni tumor-like

Benign

Chist folicular

Chist de corp luteal

Hiperreacție luteală

Chist mare solitar folicular luteinizat

Hipertecoză stromală ovariană

Fibromatoză

Edem masiv

Hiperplazia celulelor Leyding

Altele

I. Tumori limfoide si mieloide

Malign

Limfom

Plasmocitom

Neoplazie mieloidă

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *