Ghidul clinic pentru cancerul ovarian

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordinul nr. 1524 / 2009

 

 Cuprins 

     1 Introducere

     2 Scop

     3 Metodologie de elaborare

       3.1 Etapele procesului de elaborare

       3.2 Principii

       3.3 Data reviziei

     4 Structură

     5 Evaluare şi diagnostic

       5.1 Screening

       5.2 Diagnostic, bilanţ pre-terapeutic şi stadializare

     6 Conduită

       6.1 Tratamentul cancerului de ovar

       6.2 Categorii speciale ale tratamentului cancerului ovarian

           6.2.1 Tratamentul cancerului de ovar la pacientele care doresc

                 păstrarea fertilităţii

           6.2.2 Cancerul ovarian diagnosticat în timpul sarcinii

           6.2.3 Tratamentul cancerului de ovar diagnosticat postoperator

                 (anatomo-patologic)

       6.3 Tratamentul cancerului ovarian recidivat

     7 Urmărire şi monitorizare

    8 Aspecte administrative

     9 Bibliografie

     Anexe

       19.1 Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

       19.2 Stadializarea FIGO a cancerului primar ovarian (1987)

       19.3 Scorul RMI (2)

       19.4 Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce (1)

       19.5 Clasificarea histologică OMS a tumorilor ovariene (2003) (3) 

    Precizări 

     Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.

     Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.

     Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

     Ghidurile clinice, spre diferenţă de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.

     Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.

     Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.

     Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populaţie sau ale Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare.

     Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin Internet la adresa www.ghiduriclinice.ro.

     Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie au fost realizate cu sprijinul tehnic şi financiar al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie şi al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare, în cadrul proiectului RoNeoNat. 

     Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor 

     Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice

         Profesor Dr. Gh. Peltecu, preşedinte

         Profesor Dr. R. Vlădăreanu, secretar

     Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

         Profesor Dr. V. Tica, preşedinte

     Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România

         Profesor Dr. G. Bănceanu, preşedinte

     Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

         Dr. Roxana Radu, reprezentant 

     Preşedinte – Profesor Dr. Florin Stamatian

     Co-preşedinte – Profesor Dr. Gheorghe Peltecu

     Secretar – Profesor Dr. Radu Vlădăreanu 

     Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului 

     Coordonator

         Profesor Dr. Gheorghe Peltecu 

     Scriitor

         Dr. Florin Paul Popescu – Ilioniu 

     Membri

         Profesor Dr. Gabriel Bănceanu

         Profesor Dr. Radu Vlădăreanu 

     Integrator

         Dr. Alexandru Epure 

     Evaluatori externi 

         Profesor Dr. Nicolae Ghilezan

         Profesor Dr. Viorica Nagy

         Conferenţiar Dr. Alin Rancea 

    Abrevieri 

     AGREE   Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia

             Ghidurilor pentru Cercetare & Evaluare)

     APTT   Timpul de tromboplastină parţial activată

     BRCA   Breast Cancer gene

     CA 125 Cancer antigen 125

     CO       Contraceptive orale

     cm       Centimetri

     HLG     Hemoleucograma

     HP       Histo-patologic

     INR     International Normalised Ratio

     iv       Intravenos

     l       Litri

     mp       Metri pătraţi

     mg       Miligrame

     min     Minut

     ml     Mililitri

     mm       Milimetri

     mm^3   Milimetri cubi

     NSCLC   Non-Small Cell Lung Cancer

     OMS     Organizaţia Mondială a Sănătăţii

     ONU     Organizaţia Naţiunilor Unite

     ORL     Otorinolaringologie

     RMI     (The) Risk of Malignancy Index (Indexul riscului de malignitate)

     RMN     Rezonanţă magnetică nucleară

     TC       Tomografie computerizată

     TQ       Timpul Quick

     TS       Timpul de sângerare

     UNFPA   United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populaţie)

     U/ml    Unităţi per mililitru 

    1 INTRODUCERE 

     Cancerul ovarian se află pe locul 7 ca incidenţă a tumorilor maligne ce pot să apară la sexul feminin şi survine cu incidenţă maximă între 40 şi 65 de ani. Riscul său de apariţie pe parcursul vieţii unei femei este de 1,4 – 1,8%, cu o incidenţă anuală de aprox. 57,3/100.000 femei care ating vârsta de 75 – 79 de ani, reprezentând a cincea cauză de deces feminin prin cancer. Rata de supravieţuire la 5 ani pentru toate stadiile este cuprinsă între 35 – 38%. (1)

     În SUA, cancerul de ovar ocupă locul 5 ca şi cauză de mortalitate prin cancer la femei şi locul 1 ca şi cauză de mortalitate în rândul cancerelor ginecologice. Cancerul ovarian este al doilea ca frecvenţă în rândul cancerelor ginecologice. (1)

     În România, cancerul ovarian se află pe locul 5 în categoria cancerelor feminine, după cancerul de sân, cel al colului uterin, colo-rectal şi pulmonar. Incidenţa sa este de 4% în rândul cancerelor femeii, iar supravieţuirea la 5 ani depinde de stadiul bolii în momentul diagnosticului, variind între 50 – 55%. (2)

     Incidenţa cancerului ovarian este mai crescută la:

     – Nulipare

     – Primipare în vârstă

     – Femeile cu istoric familial sugestiv pentru cancerul de ovar

     Au fost identificaţi şi o serie de factori protectori pentru cancerul de ovar:

     – Folosirea CO

     – Multiparitatea

     – Ligatură tubară

     – Tratamentul cu progestative

     – Alăptarea

     Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie pe tema cancerului ovarian este conceput pentru aplicare la nivel naţional.

     Ghidul clinic pentru obstetrică şi ginecologie pe tema cancerului ovarian precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale conduitei particularizate unui caz concret clinic, care trebuie respectată de practicieni indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.

     Ghidurile clinice pentru obstetrică şi ginecologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, ele fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare cu respectarea nivelelor de dovezi ştiinţifice, de tărie a afirmaţiilor, şi a gradelor de recomandare.

     Protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate. 

    2 SCOP 

     Scopul acestui ghid este de a standardiza managementul cancerului ovarian, pentru a creşte numărul cazurilor de neoplasm depistate în stadii incipiente, vindecabile, în detrimentul cazurilor avansate, invazive.

     Prezentul ghid clinic pentru cancerul ovarian se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (medicină de familie, oncologie, chirurgie, radiologie) ce se confruntă cu problematica cancerului ovarian.

     Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

     – creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale

     – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific

     – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)

     – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice

     – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice

     – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)

     – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical

     – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni

     – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului

     – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente

     – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale

     – ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii

     – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate

     Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivel local sau regional. 

    3 METODOLOGIE DE ELABORARE 

     3.1 Etapele procesului de elaborare

     Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.

     A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost de asemenea prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.

     În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.

     Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.

     Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.

     Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.

     După verificarea ei din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatarea ei, a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi.

     Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.

     Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Întâlniri de Consens care a avut loc la Sinaia, în perioada 27 – 30 noiembrie 2008. Participanţii la Întâlnirea de Consens sunt prezentaţi în anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.

     Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

     Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 171 din 15 ianuarie 2009 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 noiembrie 2008. 

     3.2 Principii

    Ghidul clinic pe tema „Cancerul ovarian” a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

     Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din anexa 2

     3.3 Data reviziei

     Acest ghid clinic va fi revizuit în 2011 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute. 

    4 STRUCTURĂ 

     Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:

     – Evaluare şi diagnostic

     – Conduită

     – Urmărire şi monitorizare

     – Aspecte administrative

 

    5 EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC 

                   5.1 Screening 

Recomandare     | Se recomandă medicului să nu practice screening-ul de   A

                 | rutină pentru depistarea cancerului ovarian.

Argumentare       Studiile clinice au demonstrat că screeningul (prin   | Ib

                   examen clinic, ecografie transvaginală sau CA 125) nu |

                   este util în depistarea precoce a cancerului ovarian   |

                   decât în cazurile cu risc crescut (istoric familial). |

                   (3 – 5)                                               | 

                   5.2 Diagnostic, bilanţ pre-terapeutic şi stadializare 

Standard         | În cazul descoperirii unei formaţiuni tumorale           B

                 | suspecte la nivelul pelvisului, medicul trebuie să

                 | indice efectuarea unei examinări ecografice

                 | transvaginale, cu examen Doppler color.

Argumentare       Ecografia transvaginală are acurateţe mai mare decât   | IIa

                   cea abdominală (6 – 9) şi examinarea Doppler creşte   |

                   specificitatea examenului ecografic pentru             |

                   identificarea unei tumori maligne ovariene. (10, 11)   | 

Standard         | În cazul suspiciunii ecografice de cancer ovarian,       B

                 | medicul trebuie să indice determinarea CA 125.

Argumentare       CA 125 este crescut în 80% din cancerele de ovar în   | IIb

                   stadii avansate şi în 50% în stadiul I. CA 125 este   |

                   mai util însă pentru monitorizarea post-terapeutică.   |

                   (12 – 16)                                             | 

Standard         | În cazul diagnosticării unei mase tumorale ovariene     E

                 | suspecte, medicul trebuie să calculeze RMI. Dacă

                 | RMI > 200 (vezi anexa 4), pacienta trebuie să fie

                 | îndrumată spre un centru cu experienţă în conduita

                 | legată de cancerul ovarian. (17 – 21) 

Standard         | Medicul trebuie să indice ca bilanţul pre-terapeutic     B

                 | al pacientei să cuprindă ca investigaţii minime

                 | obligatorii:

                 | – radioscopia pulmonară

                 | – ecografia hepatică

                 | – electrocardiograma

                 | – analize de laborator: HLG completă, teste de

                 |   coagulare (TQ, INR, APTT, TS), CA 125,

                 |   transaminaze, bilirubină, creatinină, uree

Argumentare       Aceste investigaţii sunt utile pentru determinarea     | IIa

                  unor eventuale metastaze, dar şi a statusului biologic|

                   al pacientei. (22)                                     | 

Opţiune         | În funcţie de simptomatologie, medicul poate solicita   B

                 | medicului de specialitate imagistică efectuarea TC,

                 | RMN, scintigrafia osoasă, colonoscopia.

Argumentare       Aceste investigaţii sunt utile în evidenţierea unor   | III

                   metastaze şi pentru aprecierea corectă a extensiei     |

                   bolii. (23)                                           | 

Standard         | Medicul trebuie să efectueze examenul senologic al       B

                 | pacientei.

Argumentare       Tumora ovariană poate să fie o metastază a unui cancer| IIb

                   mamar. (24)                                           | 

Standard         | La descoperirea unei formaţiuni tumorale mamare         B

                 | medicul trebuie să solicite medicului de specialitate

                 | imagistică efectuarea unei mamografii bilaterale.

Argumentare       Este relativ frecventă asocierea cancerului mamar cu   | Ib

                   cel ovarian în mutaţiile genetice BRCA1 şi BRCA2.     |

                   (25 – 28)                                             | 

Standard        | Pentru a stadializa cancerul de ovar, medicul trebuie   B

                 | să practice laparotomia exploratorie.

Argumentare       Explorarea chirurgicală trebuie să fie minuţioasă     | IIa

                   pentru stadializarea corectă a cancerului de ovar.     |

                   Tratamentul depinde de stadiul clinic. (29)           | 

Standard         | Pentru certitudinea diagnosticului de cancer ovarian,   B

                 | medicul trebuie să practice laparotomia exploratorie

                 | printr-o incizie mediană.

Argumentare       Diagnosticul de cancer este un diagnostic anatomo-     | IIa

                   patologic. (29) Incizia mediană oferă un acces larg.   |

                   (55 – 57)                                             | 

Standard         | Odată stabilit diagnosticul intraoperator de cancer     B

                 | ovarian prin examen histopatologic extemporaneu,

                 | medicul trebuie să realizeze stadializarea

                 | chirurgicală prin:

                 | – citologie din lavaj peritoneal/ascită

                 | – biopsii peritoneale (fundurile de sac Douglas,

                 |   preuterin, firide parietocolice, diafragm)

                 | – limfadenectomie pelvină

                 | – biopsie ganglionară lomboaortică

                 | – omentectomie

Argumentare       Stadializarea chirurgicală este factor prognostic şi   | IIa

                   terapeutic (29).                                       | 

   6 CONDUITĂ 

                   6.1 Tratamentul cancerului de ovar 

Recomandare     | Se recomandă ca medicul ginecolog oncolog sau chirurg   A

                 | oncolog să efectueze tratamentul chirurgical al

                 | cancerului ovarian suspectat preoperator.

Argumentare       Şansele de vindecare ale pacientei depind de           | Ia

                   corectitudinea stadializării şi a tratamentului       |

                   iniţial. (1 – 14)                                     | 

Recomandare     | Se recomandă medicului care nu are supraspecializare     E

                 | în oncologie şi care depistează intraoperator un

                 | cancer de ovar, să stabilească diagnosticul de

                 | certitudine prin examen HP şi să îndrume pacienta

                 | către un centru de specialitate. 

Standard         | Preoperator, medicul trebuie să efectueze profilaxia     A

                 | bolii tromboembolice cu heparinum sau heparine cu

                 | greutate moleculară mică.

Argumentare       Riscul de tromboembolism creşte în operaţiile           | Ib

                   ginecologice extinse. (15, 16)                         | 

Standard         | Preoperator, medicul trebuie să efectueze               A

                 | antibioprofilaxie.

Argumentare       Riscul de infecţie este crescut datorită timpului     | Ib

                   septic al intervenţiei (deschiderea intraoperatorie a |

                   vaginului) şi duratei crescute a intervenţiei         |

                   chirurgicale. (17) (A se vedea Ghidul 02 „Profilaxia   |

                   cu antibiotice în obstetrică-ginecologie”).           | 

Standard         | În toate stadiile de cancer ovarian medicul trebuie să   B

                 | practice citoreducţie:

                 | – histerectomie totală cu anexectomie bilaterală

                 | – omentectomie

                 | – rezecţia tuturor maselor tumorale mai mari de 1 cm

Argumentare       Citoreducţia îmbunătăţeşte supravieţuirea şi oferă     | IIb

                   condiţii optime pentru chimioterapie. (22, 23)         | 

Standard       | În cazurile constatate intraoperator ca fiind           E

                 | inoperabile tehnic, medicul trebuie să practice numai

                 | biopsia diagnostică şi să îndrume pacienta pentru

                 | chimioterapie. 

Standard         | În cazul unei tumori ovariene încapsulate, medicul       B

                 | trebuie să încerce extirparea intactă a acesteia.

Argumentare       Extirparea intactă a tumorii ovariene limitează       | III

                   posibila diseminare a celulelor neoplazice. Efracţia   |

                   intraoperatorie a capsulei unei tumori ovariene cu     |

                   componentă chistică nu modifică stadiul bolii, însă   |

                   înrăutăţeşte prognosticul (24) şi impune               |

                  chimioterapia.                                         | 

Standard         | În tumorile ovariene mucinoase, medicul trebuie să       B

                 | practice apendicectomia.

Argumentare       Apendicele este interesat în 15% din cazurile de       | III

                   tumori ovariene mucinoase. (25 – 27)                   | 

Standard         | Medicul trebuie să stabilească vindecarea drept         A

                 | obiectiv terapeutic în cazul cancerului de ovar

                 | avansat.

Argumentare       Chiar şi în cazurile avansate, vindecarea se poate     | Ia

                   obţine prin răspuns favorabil la terapia sistemică,   |

                   după chirurgia citoreductivă. (29 – 31)               | 

Standard         | Medicul trebuie să fixeze ca obiectiv citoreducţia       A

                 | optimală, care înseamnă masă reziduală tumorală cu

                 | dimensiuni sub 1 cm. Aceasta poate include:

                 | – rezecţia implantelor tumorale peritoneale

                 | – rezecţia organelor invadate tumoral

Argumentare       Citoreducţia optimală este factorul cel mai important | Ia

                   în creşterea supravieţuirii pacientei. (28, 32, 33)   | 

Standard         | Medicul trebuie să recomande pacientei chimioterapia    E

                 | pentru tumorile ovariene încadrate în stadiile II,

                 | III, IV şi pentru cele aflate în stadiul I cu gradul

                 | 3 de diferenţiere, în serviciile de specialitate

                 | oncologice. 

                   6.2 Categorii speciale ale tratamentului cancerului

                       ovarian 

                   6.2.1 Tratamentul cancerului de ovar la pacientele

                         care doresc păstrarea fertilităţii 

Opţiune         | La pacientele aflate în stadiul Ia şi care doresc       B

                 | păstrarea fertilităţii, medicul poate practica

                 | anexectomia unilaterală, dacă ovarul contralateral

                 | este de aspect normal.

Argumentare       Riscul de recidivă este de aproximativ 10%, iar după   | III

                   naştere, medicul trebuie să completeze intervenţia     |

                   chirurgicală cu histerectomie totală şi anexectomie   |

                   controlaterală. (47)                                   | 

Standard         | Dacă pacienta doreşte păstrarea fertilităţii, medicul   B

                 | trebuie să practice o stadializare corectă prin

                 | biopsii peritoneale, omentectomie, limfadenectomie

                 | pelvină bilaterală.

Argumentare       Păstrarea fertilităţii necesită o stadializare corectă| IIb

                   şi este posibilă în stadiul Ia. (48)                   | 

                   6.2.2 Cancerul ovarian diagnosticat în timpul sarcinii 

Standard         | În cazul diagnosticării unei mase tumorale anexiale în   B

                 | timpul sarcinii, medicul trebuie să indice ecografie

                 | pelvină Doppler sau transvaginală (în trimestrul I) şi

                 | determinarea CA 125.

Argumentare       Până la 2% din sarcini se complică cu apariţia unei   | IIb

                   formaţiuni tumorale anexiale, iar dintre acestea       |

                   3 – 5% sunt maligne. (49 – 51)                         | 

Standard         | Medicul trebuie să intervină chirurgical dacă există o   B

                 | suspiciune mare de cancer ovarian (masă solidă sau

                 | mixtă, cu caractere ecografice puternic sugestive

                 | pentru neoplazie)

Argumentare       Intervenţia chirurgicală este justificată pentru       | IIa

                   diagnosticul de certitudine al cancerului ovarian,     |

                   pentru evitarea complicaţiilor (ruptură, torsiune) şi |

                   în cazurile de urgenţă când a apărut o complicaţie.   |

                   (52 – 54)                                             | 

Standard         | Dacă este posibil, medicul trebuie să intervină         B

                 | chirurgical între săptămânile 16 şi 24 de amenoree.

Argumentare       În această perioadă riscul de avort este scăzut, iar   | III

                   dimensiunile uterului permit încă un acces bun în     |

                   cavitatea peritoneală. (54, 58)                       | 

Standard         | În cazul diagnosticului histopatologic extemporaneu de   B

                | cancer ovarian, medicul trebuie să practice o

                 | stadializare corectă, iar în cazurile avansate să îşi

                 | fixeze ca obiectiv citoreducţia optimală, cu păstrarea

                 | sarcinii în funcţie de opţiunea pacientei şi de vârsta

                 | gestaţională.

Argumentare       Chirurgia cu intenţie de radicalitate poate fi amânată| III

                   până în momentul naşterii. (59 – 61)                   | 

Standard         | După 6 săptămâni de la naştere, medicul trebuie să       A

                 | recomande completarea intervenţiei chirurgicale cu

                 | histerectomie şi anexectomie contralaterală dacă

                 | aceasta din urmă nu s-a efectuat iniţial.

Argumentare       Citoreducţia optimală este cel mai important factor   | Ia

                   prognostic. (28, 32, 33)                               | 

Standard         | În trimestrul I de sarcină medicul trebuie să

                 | recomande pacientei întreruperea cursului sarcinii.

Argumentare       Chimioterapia în trimestrul I de sarcină are efecte

                   teratogene. 

Recomandare     | Dacă este indicată chimioterapia, şi pacienta refuză     B

                 | întreruperea sarcinii, se recomandă medicului să amâne

                 | chimioterapia până în trimestrul al doilea de sarcină.

Argumentare       În general, chimioterapia este indicată. Raportul     | IIb

                   risc/beneficii este în favoarea începerii             |

                   tratamentului după încheierea organogenezei. (62 – 70)| 

Standard         | Medicul trebuie să contraindice alăptarea în cursul     B

                 | chimioterapiei.

Argumentare       Medicamentele chimioterapice trec în lapte şi pot     | III

                   determina la copil:                                     |

                   – imunosupresie                                       |

                   – efecte negative asupra creşterii                     |

                   – pot avea un rol în carcinogeneză (71, 72)           | 

                   6.2.3 Tratamentul cancerului de ovar diagnosticat

                         postoperator (anatomo-patologic) 

Standard         | Când diagnosticul de cancer ovarian este stabilit       B

                 | postoperator (nu a fost posibil examenul histo-

                 | patologic extemporaneu), medicul trebuie să reevalueze

                 | cazul.

Argumentare       Prognosticul pacientei se îmbunătăţeşte dacă se       | IIb

                   efectuează o stadializare corectă care permite un     |

                   tratament complet. (21)                               | 

Standard         | Dacă s-a practicat o stadializare corectă               E

                 | intraoperatorie a tumorii ovariene, medicul trebuie să

                 | indice pacientei chimioterapie pentru stadiile IC, II,

                 | III, IV şi pentru stadiul I cu gradul 3 de

                 | diferenţiere. 

Standard         | Dacă nu s-a practicat o stadializare corectă             A

                 | intraoperatorie, medicul trebuie să reintervină

                 | chirurgical: histerectomie totală cu anexectomie

                 | bilaterală, limfadanectomie pelvină bilaterală,

                 | omentectomie, biopsii peritoneale, citoreducţie

                 | optimală.

Argumentare       Citoreducţia optimală este cel mai important factor   | Ia

                   prognostic. Supravieţuirea pacientei depinde de       |

                   stadializarea şi tratamentul corect efectuate.         |

                   (28, 32, 33)                                           | 

                   6.3 Tratamentul cancerului ovarian recidivat 

Standard         | În recidiva cancerului de ovar, medicul trebuie să       B

                 | intervină chirurgical pentru citoreducţie secundară

                 | sau chirurgie paliativă.

Argumentare       Citoreducţia oferă şanse mai bune chimioterapiei, iar | IIb

                   chirurgia paliativă are ca scop prelungirea           |

                   supravieţuirii şi creşterea calităţii vieţii.         |

                   (73 – 76)                                             | 

Standard         | Medicul trebuie să practice citoreducţie secundară       B

                 | dacă există:

                 | – un interval liber de boală de cel puţin 12 luni

                 | – implante neoplazice potenţial rezecabile

                 | – un răspuns bun la terapia de primă linie

                 | – recidivă locală

                 | – un status biologic bun

Argumentare       Excizia bolii reziduale este cel mai important factor | IIa

                   prognostic. După citoreducţia secundară optimală       |

                   supravieţuirea pacientei creşte cu 8 – 34 luni.       |

                   (77 – 82)                                             |

Standard         | Când apare recidiva cancerului ovarian după terminarea   E

                 | terapiei iniţiale, medicul trebuie să îndrume pacienta

                 | către un serviciu de oncologie. 

   7 URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE 

Standard         | Medicul trebuie să indice pacientelor tratate pentru     B

                 | cancer ovarian să revină la controale periodice

                 | astfel:

                 | – în primul an       – la 3 luni

                 | – în al doilea an     – la 4 – 6 luni

                | – în anul al treilea – la 6 luni

                 | – ulterior           – anual

Argumentare       Depistarea precoce a recidivei creşte şansele de       | IIb

                   vindecare. Odată cu trecerea timpului, riscul de       |

                   recidivă scade. (1, 2)                                 | 

Standard         | La fiecare vizită, medicul trebuie să efectueze         B

                 | examinarea clinică a pacientei, să indice ecografia

                 | abdominală şi pelvină endovaginală, şi să indice

                 | dozarea CA125.

Argumentare       Ecografia poate să evidenţieze o recidivă locală sau   | IIb

                   o metastază hepatică. (1)                             |

                   Creşterea CA125, după normalizarea valorilor post-     |

                   terapie iniţială, semnifică recidiva. (3, 4)           | 

Opţiune         | În funcţie de simptomatologie, medicul poate să indice   B

                 | efectuarea unui examen TC sau RMN.

Argumentare       TC şi RMN sunt utile mai ales în diagnosticarea       | IIb

                   metastazelor. (5)                                     | 

Recomandare     | Se recomandă medicului să nu practice laparotomie       B

                 | second-look la pacientele asimptomatice.

Argumentare       Studiile clinice nu au arătat o îmbunătăţire a         | IIa

                   supravieţuirii după second-look, iar aproximativ 40%   |

                   dintre pacientele aparent indemne la second-look au   |

                   dezvoltat recidivă în următoarele luni. (6 – 9)       | 

    8 ASPECTE ADMINISTRATIVE 

Recomandare     | Se recomandă ca fiecare unitate medicală în care se     E

                 | efectuează tratamentul pacientelor cu cancer de ovar,

                 | să îşi redacteze protocoale proprii bazate pe

                 | prezentele standarde. 

Standard         | Pentru tratamentul cancerului ovarian medicul trebuie   E

                 | să colaboreze cu oncologul (chimioterapeut, radiolog),

                 | şi anatomopatolog. 

Standard         | Medicul trebuie să îndrume pacientele diagnosticate     E

                 | cu cancer ovarian pre- sau posttratament către

                 | consiliere psihologică. 

Recomandare     | Se recomandă ca medicul ginecolog/chirurg generalist     E

                 | să deţină supraspecializare în oncologie pentru a

                 | trata chirurgical complet pacientele diagnosticate cu

                 | cancer de ovar. 

Standard         | Spitalele în care se realizează tratamentul             E

                 | pacientelor diagnosticate cu cancer de ovar trebuie să

                 | aibă un laborator anatomo-patologic funcţional.

                 | Laboratorul de anatomie patologică trebuie să asigure:

                 | – examenul extemporaneu

                 | – examinarea la parafină a piesei tumorale şi a

                 |   ganglionilor

                 | – imunohistochimie 

Standard         | În cazul în care în spitalul în care s-a practicat       E

                 | tratamentul chirurgical nu există laborator de anatomie

                 | patologică, medicul trebuie să trimită piesele

                 | chirurgicale către un laborator anatomopatologic, să

                 | obţină rezultatul şi să informeze pacienta asupra

                 | acestuia. 

Standard         | În cazul în care în spitalul în care s-a practicat       E

                 | tratamentul chirurgical nu există posibilitatea

                 | chimioterapiei postoperatorii, medicul trebuie să

                 | îndrume pacienta către o unitate specializată.

 

    9 BIBLIOGRAFIE 

     Introducere

  1. Jemal, A, Siegel, R, Ward, E, et al. Cancer statistics, 2007. CA Cancer J Clin 2007; 57:43.
  2. Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală: Registrul Naţional de Cancer, MSP, Bucureşti. 2003 

     Evaluare şi diagnostic

  1. Rulin MC, Preston AL. Adnexal masses in postmenopausal women. Obstet Gynecol 1987; 70:578-581.
  2. Jacobs IJ, Davies AP, Bridges J, Stabile I, Fay T, Lower A, et al. Prevalence screening for ovarian cancer in postmenopausal women by CA 125 measurements and ultrasonography. BMJ 1993; 306:1030-1034.
  3. NHS Executive. Guidance oncommissioningcancer services: improving outcomes in gynecological cancer: the research evidence. London: The executive; 1999;27-28. Available from url: http://www.dh.gov.uk/assetRoot/04/08/38/46/04083846.pdf
  4. Karlan BY, Baldwin RL, Lopez-Luevanos E, Raffael LJ, Barbuto D, Narod S, et al. Peritoneal serous papillary carcinoma, a phenotypic variant of familian ovarian cancer: implications for ovarian cancer screening. Am J Obstet Gynecol 1999; 180(4); 917-28.
  5. Moller P, Borg A, Heimdal K, Apold J, Vallon-Christersson J, Hovrig E, et al. The BRCA1 syndrome and other inherited breast or breast-ovarian cancers in a Norwegian prosrective series. Eur J Cancer 2001; 37(8):1027-32.
  6. van Nagell JR Jr, Gallion HH, Pavlik EJ, DePriest PD. Ovarian cancer screening. Cancer 1995; 76:286-291.
  7. National Institutes of Health Consensus Development Conference Statement. Ovarian cancer: screening, treatment, and follow-up. Gynecol Oncol 1994; 55:S4.
  8. Aslam, N, Banerjee, S, Carr, JV, et al. Prospective evaluation of logistic regression models for the diagnosis of ovarian cancer. Obstet Gynecol 2000; 96:75.
  9. Aslam, N, Tailor, A, Lawton, F, Carr, J. Prospective evaluation of three different models for the pre-operative diagnosis of ovarian cancer. BJOG 2000.
  10. Ueland FR, DePriest PD, Pavlik EJ, Kryscio RJ, van Nagell JR Jr. Preoperative differentiation of malignant from benign ovarian tumors: the efficacy of morphology indexing and Dopper flow sonography. Gynecol Oncol 2003; 91:46-50.
  11. Malkasian, GD Jr, Knapp, RC, Lavin, PT, et al. Preoperative evaluation of serum CA 125 levels in premenopausal and postmenopausal patients with pelvic masses: discrimination of benign from malignant disease. Am J Obstet Gynecol 1988; 159:341; 107:1347.
  12. Carlson, KJ, Skates, SJ, Singer, DE. Screening for ovarian cancer. Ann Intern Med 1994; 121:124.
  13. Brooks, SE. Preoperative evaluation of patients with suspected ovarian cancer. Gynecol Oncol 1994; 55:S80.
  14. Cooper, BC, Sood, AK, Davis, CS, et al. Preoperative CA 125 levels: An independent prognostic factor for epithelial ovarian cancer. Obstet Gynecol 2002; 100:59.
  15. Saygili, U, Guclu, S, Uslu, T, et al. Can Serum CA-125 Levels Predict the Optimal Primary Cytoreduction in Patients with Advanced Ovarian Carcinoma?. Gynecol Oncol 2002; 86:57.
  16. Gemer, O, Segal, S, Kopmar, A. Preoperative CA-125 level as a predictor of non optimal cytoreduction of advanced epithelial ovarian cancer. Acta Obstet Gynecol Scand 2001; 80:583.
  17. Jacobs I, Oram D, Fairbanks J, Frost C, Grudzinskas JG. A risk of malignancy index incorporating CA 125, ultrasound and menopausal status for the accurate preoperative diagnosis of ovarian cancer. B J Obstet Gynaecol 1990; 97(10):922-9.
  18. Tingulstad, S Haegen B, Skjeldestad FE, Onsrud M, Kiserud T, Halvosrsen T, et al. Evaluation of a risk of malignancy index based on serum CA 125, ultrasound findings and menopausal status in the preoperative diagnosis of pelvic masses. B J Obstet Gynaecol 1996; 103(8):826-31.
  19. Morgante G, la Marca A, Ditto A, De Leo V. Comparison of two malignancy risk indices based on serum CA 125, ultrasound score and menopausal status in the diagnosis of ovarian masses.
  20. Aslam N, Tailor A, Lawton F, Carr J, Savvas M, Jurkovic D. Prospective evaluation of three different models for the preoperative diagnosis of ovarian cancer. BJOG 2000; 107(11):1347-53.
  21. Tailor A, Jurkovic D, Bourne TH, Collins WP, Campbell S. Sonographic prediction of malignancy in adnexal masses using multivariate logistic regression analysis. B J Obstet Gynaecol 1997; 10(1):41-7.
  22. Im SS, Gordon AN, Buttin BM, et al. Validation of referral guidelines for women with pelvic masses. Obstet Gynecol 2005; 105:35-41.
  23. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Epithelial ovarian cancer. Edinburgh: SIGN 2003. SIGN Publication no. 75. Avaible from url: http://www.sign.ac.uk/guidelines/fulltext/75/index.html.
  24. Tserkezoglou, A, Kontou, S, Hadjieleftheriou, G, et al. Primary and metastatic ovarian cancer in patients with prior breast carcinoma. Pre-operative markers and treatment results. Anticancer Res 2006; 26:2339.
  25. Wilson, CA, Ramos, L, Villasenor, MR, et al. Localization of human BRCA1 and its loss in high-grade, noninherited breast carcinomas. Nat Genet 1999; 21:236.
  26. Bieche, I, Nogues, C, Lidereau, R. Overexpression of BRCA2 gene in sporadic breast tumours. Oncogene 1999; 18:5232.
  27. Chan, KY, Ozcelik, H, Cheung, AN, et al. Epigenetic factors controlling the BRCA1 and BRCA2 genes in sporadic ovarian cancer. Cancer Res 2002; 62:4151.
  28. Hughes-Davies, L, Huntsman, D, Ruas, M, et al. EMSY links the BRCA2 pathway to sporadic breast and ovarian cancer. Cell 2003; 115:523.
  29. NIH Consensus Conference: Ovarian cancer: screening, treatment, and follow-up. JAMA 1995; 273:491. 

     Conduită

  1. Goff, BA, Matthews, BJ, Larson, EH, et al. Predictors of comprehensive surgical treatment in patients with ovarian cancer. Cancer 2007; 109:2031.
  2. Petignat, P, Vajda, D, Joris, F, Obrist, R. Surgical management of epithelial ovarian cancer at community hospitals: A population-based study. J Surg Oncol 2000; 75:19.
  3. Munstedt, K, Georgi, R, Misselwitz, B, et al. Centralizing surgery for gynecologic oncology-A strategy assuring better quality treatment?. Gynecol Oncol 2003; 89:4.
  4. Giede, KC, Kieser, K, Dodge, J, Rosen, B. Who should operate on patients with ovarian cancer? An evidence-based review. Gynecol Oncol 2005; 99:447.
  5. Guidelines for referral to a gynecologic oncologist: rationale and benefits. The Society of Gynecologic Oncologists. Gynecol Oncol 2000; 78:S1.
  6. Schrag, D, Earle, C, Xu, F, et al. Associations between hospital and surgeon procedure volumes and patient outcomes after ovarian cancer resection. J Natl Cancer Inst 2006; 98:163.
  7. Earle, CC, Schrag, D, Neville, BA, et al. Effect of surgeon specialty on processes of care and outcomes for ovarian cancer patients. J Natl Cancer Inst 2006; 98:172.
  8. Engelen, MJ, Kos, HE, Willemse, PH, et al. Surgery by consultant gynecologic oncologists improves survival in patients with ovarian carcinoma. Cancer 2006; 106:589.
  9. NIH consensus conference. Ovarian cancer. Screening, treatment, and follow-up. NIH Consensus Development Panel on Ovarian Cancer. JAMA 1995; 273:491.
  10. Bristow, RE, Berek, JS. Surgery for ovarian cancer: how to improve survival. Lancet 2006; 367:1558.
  11. Paulsen, T, Kjaerheim, K, Kaern, J, et al. Improved short-term survival for advanced ovarian, tubal, and peritoneal cancer patients operated at teaching hospitals. Int J Gynecol Cancer 2006; 16 Suppl 1:11.
  12. Vernooij, F, Heintz, P, Witteveen, E, van der, Graaf Y. The outcomes of ovarian cancer treatment are better when provided by gynecologic oncologists and in specialized hospitals: A systematic review. Gynecol Oncol 2007; 105:801.
  13. Chan, JK, Kapp, DS, Shin, JY, et al. Influence of the Gynecologic Oncologist on the Survival of Ovarian Cancer Patients. Obstet Gynecol 2007; 109:1342.
  14. du Bois A, Quinn M, Thigpen T, et al. 2004 consensus statements on the management of ovarian cancer: final document of the 3rd International Gynecologic Cancer Intergroup Ovarian Cancer Consensus Conference (GCIG OCCC 2004). Ann Oncol 2005; 16 Suppl 8:viii7-viii12.
  15. Collins R, Scrimgeour, A Yusuf R, Peto R. Reduction in fatal pulmonary embolism and venuos thrombosis by perioperative administration of subcutaneous heparin. Overview of results of randomized trials in general, orthopedic and urologic surgery. N Engl J Med 1988; 318 (18:1162-73).
  16. Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN). Prophylaxis of venous thromboembolism. Edinburgh: SIGN 2002. SIGN Publication no. 62. Avaible from url: http://www.sign.ac.uk/guidelines/fulltext/62/index.html.
  17. Seria Ghiduri Clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie. Ghidul 02/Revizia 0: Profilaxia cu antibiotice în obstetrică-ginecologie. 2007; 5-6http://www.ghiduriclinice.ro/documents/ginecology/GHID%2002%20Profilaxia%20cu%20antibiotice%20in%2Obstetrica-ginecologie.pdf.
  1. Young, RC, Decker, DG, Wharton, JT, et al. Staging laparotomy in early ovarian cancer. JAMA 1983; 250:3072.
  2. Boente, MP, Chi, DS, Hoskins, WJ. The role of surgery in the management of ovarian cancer: primary and interval cytoreductive surgery. Semin Oncol 1998; 25:326.
  3. Teramukai, S, Ochiai, K, Tada, H, Fukushima, M. PIEPOC: a new prognostic index for advanced epithelial ovarian cancer–Japan Multinational Trial Organization OC01-01. J Clin Oncol 2007; 25:3302.
  4. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology. Ovarian cancer. V.I.2008. Avaible from url: http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/PDF/ovarian.pdf.
  5. Hoskins, WJ. Epithelial ovarian carcinoma: principles of primary surgery. Gynecol Oncol 1994; 55:S91.
  6. Ozols RF, Rubin SC, Thomas G, et al. Epithelial ovarian cancer, in Hoskins WJ, Perez CA, Young RC (eds): Principles and Practice of Gynecologic Oncology, 4th ed, Philadelphia, Lippincot Williams & Wilkins, 2005: 919-922.
  7. Vergote I, De Brabanter J, Fyles A, Bertelsen K, Einhorn N, Sevelda P, et al. Prognostic importance of degree of differentiation and cystic rupture in stage I invasive epithelial ovarian carcinoma. Lancet 2001; 357:176-182.
  8. Ramirez PT; Slomovitz BM; McQuinn L; Levenback C; Coleman RL. Role of appendectomy at the time of primary surgery in patients with early-stage ovarian cancer. Gynecol Oncol. 2006 Dec; 103(3): 888-90. Epub 2006 Jun 27.
  9. Ayhan A; Gultekin M; Taskiran C; Salman MC; Celik NY; Yuce K; Usubutun A; Kucukali T. Routine appendectomy in epithelial ovarian carcinoma: is it necessary? Obstet Gynecol. 2005 Apr; 105(4): 719-24.
  10. Westermann C; Mann WJ; Chumas J; Rochelson B; Stone ML. Routine appendectomy in extensive gynecologic operations. Surg Gynecol Obstet 1986 Apr; 162(4): 307-12.
  11. Voest EE, van Houwelingen JC, Neijt JP. A meta-analysis of prognostic factors in advanced ovarian cancer with median survival and overall survival measured with the log(relative risk) as main objectives. Eur J Cancer Clin Oncol 1989; 25(4): 711-20.
  12. Allen DG, Heintz AP, Touw FW. A meta-analysis of residual disease and survival in stage III and IV carcinoma of the ovary. Eur J Gynaecol Oncol 1995; 16(5): 349-56.
  13. Aletti GD, Dowdy SC, Gostout BS, et al. Aggressive surgical effort and improved survival in advanced ovarian carcinoma. N Engl J Med 2004; 352: 2489-2497.
  14. Chi, DS, Franklin, CC, Levine, DA, et al. Improved optimal cytoreduction rates for stages IIIC and IV epithelial ovarian, fallopian tube, and primary peritoneal cancer: a change in surgical approach. Gynecol Oncol 2004; 94:650.
  15. Aletti, GD, Dowdy, SC, Gostout, BS, et al. Aggressive surgical effort and improved survival in advancedstage ovarian cancer. Obstet Gynecol 2006; 107:77.
  16. Eisenhauer, EL, Abu-Rustum, NR, Sonoda, Y, et al. The addition of extensive upper abdominal surgery to achieve optimal cytoreduction improves survival in patients with stages IIIC – IV epithelial ovarian cancer. Gynecol Oncol 2006; 103:1083.
  17. Advanced Ovarian Cancer Trialists Group. Chemotherapy for advanced ovarian cancer (Cochrane Review). In: The Cochrane Library, Issue 1, 2003. Oxford: Update Software.
  18. Neijt JP, Engelholm SA, Tuxen MK, Sorensen PG, Hansen M, Sessa C, de Swart CM, et al. Exploratory Phase III Study of Paclitaxel and Cisplatin Versus Paclitaxel and Carboplatin in Advanced Ovarian Cancer. Journal of Clinical Oncology, Vol 18, Issue 17 (September), 2000: 3084-3092.
  19. Piccart MJ, Bertelsen K, James K, Cassidy J, Mangioni C, Simonsen E, et al. Randomised intergroup trial of cisplatin – paxitaxel versus cisplatin – cyclophosphamide in women with advanced epithelial ovarian cancer; three-year results. J Nat Cancer Inst 2000; 92(9): 699-708.
  20. ICON2: randomized trial of single – agent carboplatin against three – drug combination of CAP in women with ovarian cancer. ICON Collaborators. International Collaborative Ovarian Neoplasm Study. Lancet 1998; 352(9140): 1571-6.
  21. Muggia FM, Braly PS, Brady MF, Sutton G, Niemann TH, Lentz SL, et al. Phase III randomized study of cisplatin versus paclitaxel versus paclitaxel and cisplatin in patients with suboptimal stage III or IV ovarian cancer: a gynecologic oncology group study. J Clin Oncol 2000; 18(1):106-15.
  22. Bristow, RE, Tomacruz, RS, Armstrong, DK, et al. Survival effect of maximal cytoreductive surgery for advanced ovarian carcinoma during the platinum era: a meta-analysis. J Clin Oncol 2002; 20:1248.
  23. Armstrong, DK, Bundy, B, Wenzel, L, et al. Intraperitoneal cisplatin and paclitaxel in ovarian cancer. N Engl J Med 2006; 354:34.
  24. Marth, C, Walker, JL, Barakat, RR, et al. Results of the 2006 Innsbruck International Consensus Conference on intraperitoneal chemotherapy in patients with ovarian cancer. Cancer 2007; 109:645.
  25. Markman, M, Walker, JI. Intraperitoneal Chemotherapy of Ovarian Cancer: A Review, With a Focus on Practical Aspects of Treatment. J Clin Oncol 2006; 24:988.
  26. Young RC, Walton LA, Ellenberg SS: Adjuvant therapy in stage I and stage II epithelial ovarian cancer: results of two prospective randomized trials. N Engl J Med, 1990; 322: 1021.
  27. Hepp R, Baeza R, Olfos P: Adjuvant whole abdominal radiotherapy in epithelial cancer of the ovary. Int J Radiat Oncol Biol Phys, 2002; 53: 360.
  28. Sedlacek TV, Spyropoulus P, Cifaldi R: Whole-abdomen radiation therapy as salvage treatment for epithelial ovarian carcinoma. Cancer J Sci Am, 1997; 3: 358.
  29. Corn BW, Lanciano RM, Boente M: Recurrent ovarian cancer. Effective radiotherapeutic palliation after chemotherapy failure. Cancer, 1994; 74: 2979.
  30. Kottemeir HL. Surgical treatement – conservative surgery. In: Gentil F, Junqueira AC, editors. Ovarian cancer. New York: Springer Verlag 1968. IUCC monograph series no. 11.
  31. Zanetta G, Chiari S, Rota S, Bratina G, Maneo A, et al. Conservative surgery for stage I ovarian carcinoma in women of childbearing age. Br J Obstet Gynaecol 1997; 104(9):1030-5.
  32. Leiserowitz, GS, Xing, G, Cress, R, et al. Adnexal masses in pregnancy: how often are they malignant? Gynecol Oncol 2006; 101:315.
  33. Schmeler, KM, Mayo-Smith, WW, Peipert, JF, et al. Adnexal masses in pregnancy: surgery compared with observation. Obstet Gynecol 2005; 105:1098.
  34. Smith, LH, Dalrymple, JL, Leiserowitz, GS, et al. Obstetrical deliveries associated with maternal malignancy in California, 1992 through 1997. Am J Obstet Gynecol 2001; 184:1504.
  35. Wang, PH, Chao, HT, Yuan, CC, et al. Ovarian tumors complicating pregnancy. Emergency and elective surgery. J Reprod Med 1999; 44:279.
  36. Lee, GS, Hur, SY, Shin, JC, et al. Elective vs. conservative management of ovarian tumors in pregnancy. Int J Gynaecol Obstet 2004; 85:250.
  37. Leiserowitz, GS. Managing ovarian masses during pregnancy. Obstet Gynecol Surv 2006; 61:463.
  38. Bakri, YN, Ezzat, A, Akhtar, et al. Malignant germ cell tumors of the ovary. Pregnancy considerations. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000; 90:87.
  39. Buller, RE, Darrow, V, Manetta, A, et al. Conservative surgical management of dysgerminoma concomitant with pregnancy. Obstet Gynecol 1992; 79:887.
  40. Horbelt, D, Delmore, J, Meisel, R, et al. Mixed germ cell malignancy of the ovary concurrent with pregnancy. Obstet Gynecol 1994; 84:662.
  41. El-Shawarby SA, Henderson AF, Mossa MA. Ovarian cysts during pregnancy: dilemmas in diagnosis and management. J Obstet Gynaecol. 2005 Oct; 25(7):669-75.
  42. Schmeler, KM, Mayo-Smith, WW, Peipert, JF, et al. Adnexal masses in pregnancy: surgery compared with observation. Obstet Gynecol 2005; 105:1098.
  43. Bakri, YN, Ezzat, A, Akhtar, et al. Malignant germ cell tumors of the ovary. Pregnancy considerations. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2000; 90:87.
  44. Machado, F, Vegas, C, Leon, J, et al. Ovarian cancer during pregnancy: analysis of 15 cases. Gynecol Oncol 2007; 105:446.
  45. Leslie, KK, Koil, C, Rayburn, WF. Chemotherapeutic drugs in pregnancy. Obstet Gynecol Clin North Am 2005; 32:627.
  46. Ebert, U, Loffler, H, Kirch, W. Cytotoxic therapy and pregnancy. Pharmacol Ther 1997; 74:207.
  47. Nicholson, HO. Cytotoxic drugs in pregnancy. Review of reported cases. J Obstet Gynaecol Br Commonw 1968; 75:307.
  48. Doll, DC, Ringenberg, QS, Yarbro, JW. Management of cancer during pregnancy. Arch Intern Med 1988; 148:2058.
  49. Mendez, LE, Mueller, A, Salom, E, Gonzalez-Quintero, VH. Paclitaxel and carboplatin chemotherapy administered during pregnancy for advanced epithelial ovarian cancer. Obstet Gynecol 2003; 102:1200.
  50. Sood, AK, Shahin, MS, Sorosky, JI. Paclitaxel and platinum chemotherapy for ovarian carcinoma during pregnancy. Gynecol Oncol 2001; 83:599.
  51. Henderson, CE, Elia, G, Garfinkel, D, et al. Platinum chemotherapy during pregnancy for serous cystadenocarcinoma of the ovary. Gynecol Oncol 1993; 49:92.
  52. Raffles, A, Williams, J, Costeloe, K, Clark, P. Transplacental effects of maternal cancer chemotherapy. Case report. Br J Obstet Gynaecol 1989; 96:1099.
  53. Picone, O, Lhomme, C, Tournaire, M, et al. Preservation of pregnancy in a patient with a stage IIIB ovarian epithelial carcinoma diagnosed at 22 weeks of gestation and treated with initial chemotherapy: case report and literature review. Gynecol Oncol 2004; 94:600.
  54. Transfer of drugs and other chemicals into human milk. Pediatrics 2001; 108:776.
  55. Egan, PC, Costanza, ME, Dodion, P, et al. Doxorubicin and cisplatin excretion into human milk. Cancer Treat Rep 1985; 69:1387.
  56. Jong, P, Sturgeon, J, Jamieson, CG. Benefit of palliative surgery for bowel obstruction in advanced ovarian cancer. Can J Surg 1995; 38:454.
  57. Gungor, M, Ortac, F, Arvas, M, et al. The role of secondary cytoreductive surgery for recurrent ovarian cancer. Gynecol Oncol 2005; 97:74.
  58. Berek, JS, Bertelsen, K, du Bois, A, et al. Advanced epithelial ovarian cancer: 1998 consensus statements. Ann Oncol 1999; 10 Suppl 1:87.
  59. Benedetti Panici, P, De Vivo, A, Bellati, F, et al. Secondary cytoreductive surgery in patients with platinumsensitive recurrent ovarian cancer. Ann Surg Oncol 2007; 14:1136.
  60. Munkarah, AR, Coleman, RL. Critical evaluation of secondary cytoreduction in recurrent ovarian cancer. Gynecol Oncol 2004; 95:273.
  61. Onda, T, Yoshikawa, H, Yasugi, T, et al. Secondary cytoreductive surgery for recurrent epithelial ovarian carcinoma: proposal for patients selection. Br J Cancer 2005; 92:1026.
  62. Salani, R, Santillan, A, Zahurak, ML, et al. Secondary cytoreductive surgery for localized, recurrent epithelial ovarian cancer: analysis of prognostic factors and survival outcome. Cancer 2007; 109:685.
  63. Chi, DS, McCaughty, K, Diaz, JP, et al. Guidelines and selection criteria for secondary cytoreductive surgery in patients with recurrent, platinum-sensitive epithelial ovarian carcinoma. Cancer 2006; 106:1933.
  64. Tebes, SJ, Sayer, RA, Palmer, JM, et al. Cytoreductive surgery for patients with recurrent epithelial ovarian carcinoma. Gynecol Oncol 2007; 106:482.
  65. Santillan, A, Karam, AK, Li, AJ, et al. Secondary cytoreductive surgery for isolated nodal recurrence in patients with epithelial ovarian cancer. Gynecol Oncol 2007; 104:686.
  66. Feuer, DJ, Broadley, KE, Shepherd, JH, Barton, DP. Surgery for the resolution of symptoms in malignant bowel obstruction in advanced gynaecological and gastrointestinal cancer (Cochrane Review). Cochrane Database Syst Rev 2000; CD002764.
  67. Pothuri, B, Vaidya, A, Aghajanian, C, et al. Palliative surgery for bowel obstruction in recurrent ovarian cancer: an updated series. Gynecol Oncol 2003; 89:306.
  68. Tamussino, KF, Lim, PC, Webb, MJ, et al. Gastrointestinal surgery in patients with ovarian cancer. Gynecol Oncol 2001; 80:79.
  69. Pothuri, B, Montemarano, M, Gerardi, M, et al. Percutaneous endoscopic gastrostomy tube placement in patients with malignant bowel obstruction due to ovarian carcinoma. Gynecol Oncol 2005; 96:330.
  70. Harter, P, Bois, A, Hahmann, M, et al. Surgery in recurrent ovarian cancer: the Arbeitsgemeinschaft Gynaekologische Onkologie (AGO) DESKTOP OVAR trial. Ann Surg Oncol 2006; 13:1702.
  71. Markman, M, Markman, J, Webster, K, et al. Duration of response to second-line, platinum-based chemotherapy for ovarian cancer: implications for patient management and clinical trial design. J Clin Oncol 2004; 22:3120.
  72. Doyle, C, Crump, M, Pintilie, M, Oza, AM. Does palliative chemotherapy palliate? Evaluation of expectations, outcomes, and costs in women receiving chemotherapy for advanced ovarian cancer. J Clin Oncol 2001; 19:1266.
  73. Blackledge G, Lawton F, Redman C, Kelly K. Response of patients in phase II studies of chemotherapy in ovarian cancer: implications for patient treatement and the design of phase II trials. Br J Cancer 1989; 59(4):650-3.
  74. Cantu MG, Buda A, Parma G, Rossi R, Floriani I, et al. Randomised controlled trial of single-agent paclitaxel versus cyclophosphamide, doxorubicin, and cisplatin in patients with recurrent ovarian cancer who responded to firs-line platinum-based regimens. J Clin Oncol 2002; 20(5):1232-7.
  75. 125. Parmar MK, Ledermann JA, Colombo N, du Bois A, Delaloye JF, Kristensen GB, et al. Paclitaxel plus platinum-based chemotherapy versus conventional platinum-based chemotherapy in women with relapsed ovarian cancer: the ICON4/AGO-OVAR2.2 trialLancet 2003; 361(9375):2099-106.
  76. Cantu, MG, Buda, A, Parma, G, et al. Randomized controlled trial of single-agent paclitaxel versus cyclophosphamide, Doxorubicin, and Cisplatin in patients with recurrent ovarian cancer who responded to first-line platinum-based regimens. J Clin Oncol 2002; 20:1232.
  77. Ferrandina, G, Ludovisi, M, De Vincenzo, R, et al. Docetaxel and oxaliplatin in the second-line treatment of platinum-sensitive recurrent ovarian cancer: a phase II study. Ann Oncol 2007
  78. Sehouli, J, Sommer, H, Klare, P, et al. A randomized multicenter phase III trial of topotecan monotherapy versus topotecan + etoposide versus topotecan + gemcitabine for second-line treatment of recurrent ovarian cancer (abstract). J Clin Oncol 2006; 24:18s. (Abstract available online at www.asco.org/portal/site/ASCO/menuitem.34d60f5624ba07fd506fe310ee37a01d/?vgnextoid=76f8201eb61a7010VgnVCM100000ed730ad1RCRD&vmview=abst_detail_view&confID=40&abstractID=31169, accessed July 23, 2007).
  79. Bolis, G, Parazzini, F, Scarfone, G, et al. Paclitaxel vs epidoxorubicin plus paclitaxel as second-line therapy for platinum-refractory and -resistant ovarian cancer. Gynecol Oncol 1999; 72:60
  80. Eisenhauer EA, ten Bokkel Huinink, WW, Swenerton, KD, et al. European-Canadian randomized trial of paclitaxel in relapsed ovarian cancer: high-dose versus low-dose and long versus short infusion. J Clin Oncol 1994; 12:2654.
  81. Kushner, DM, Connor, JP, Sanchez, F, et al. Weekly docetaxel and carboplatin for recurrent ovarian and peritoneal cancer: a phase II trial. Gynecol Oncol 2007; 105:358.
  82. Rose, PG, Blessing, JA, Mayer, AR, Homesley, HD. Prolonged oral etoposide as second-line therapy for platinum-resistant and platinum-sensitive ovarian carcinoma: a Gynecologic Oncology Group study. J Clin Oncol 1998; 16:405.
  83. Gordon, AN, Fleagle, JT, Guthrie, D, et al. Recurrent epithelial ovarian carcinoma: a randomized phase III study of pegylated liposomal doxorubicin versus topotecan. J Clin Oncol 2001; 19:3312.
  84. Rose, PG, Maxson, JH, Fusco, N, et al. Liposomal doxorubicin in ovarian, peritoneal, and tubal carcinoma: a retrospective comparative study of single-agent dosages. Gynecol Oncol 2001; 82:323.
  85. Clarke-Pearson, DL, Van Le, L, Iveson, T, et al. Oral topotecan as single-agent second-line chemotherapy in patients with advanced ovarian cancer. J Clin Oncol 2001; 19:3967.
  86. Williams CJ, Simera I. Tamoxifen for relapse of ovarian cancer (Cochrane Review). In: The Cochrane Library, Issue 1, 2003. Oxford: Update Software. 

     Urmărire şi monitorizare

  1. Zanetta G, Rota S, Lissoni A, Meni A, Brancatelli G, Buda A. Ultrasound, physical examination, and CA125 measurement for the detection of recurrence after conservative surgery for early borderline ovarian tumors. Gynecol Oncol 2001; 81(1):63-6.
  2. Junor EJ, Hole DJ, Gillis CR. Management of ovarian cancer: referral to a multidisciplinary team matters. Br J Cancer 1994; 70(2):363-70.
  3. Rustin GJ, Nelstrop AE, Tuxen MK, Lambert HE. Defining progression of ovarian carcinoma during follow-up according to CA 125: a north Thames Ovary Group Study. Ann Oncol 1996; 7(4):361-4.
  4. Van der Berg ME, Lammes FB, Verweij J. The role of CA 125 in the early diagnosis of progressive disease in ovarian cancer. Ann Oncol 1990; 1(4):301-2.
  5. Low RN, Saleh F, Song SY, Shiftan TA, Barone RM, Lacey CG, Goldfarb PM. Treated ovarian cancer: comparison of MR imaging with serum CA125 level and physical examination – a longitudinal study. Radiology 1999; 211(2):519-28.
  6. Dowdy SC, Constantinou CL, Hartmann LC, Keeney GL, Suman VJ, Hillman DW, Podratz KC. Long-term follow-up of women with ovarian cancer after positive second-look laparotomy. Gynecol Oncol 2003; 91:563-568.
  7. Berek JS, Hacker NF, Lagasse LD, Poth T, Resnick B, Nieberg RK. Secon-look laparotomy in stage III epithelial ovarian cancer: clinical variables associated with disease status. Obstet Gynecol 1984; 64:207-212.
  8. Bolis G, Villa A, Guarnerio P, Ferraris C, Gavoni N, Giardina G, et al. Survival of women with advanced ovarian cancer and complete pathologic response at second-look laparotomy. Cancer 1996; 77:128-131.
  9. Friedman JB, Weiss NS. Second thoughts about second-look laparotomy in advanced ovarian cancer. N Engl J Med 1990; 322:1079-1082. 

     Anexe

  1. Modificată după Berek JS, Epithelial Ovarian Cancer in Practical Gynecologic Oncology, 4th Edition. Berek JS, Hacker NF (eds), 2005; pag. 458.
  2. Tingulstad, S Haegen B, Skjeldestad FE, Onsrud M, Kiserud T, Halvosrsen T, et al. Evaluation of a risk of malignancy index based on serum CA 125, ultrasound findings and menopausal status in the preoperative diagnosis of pelvic masses. B J Obstet Gynaecol 1996; 103(8):826-31. 

    ANEXE 

     19.1 Stadializarea FIGO a cancerului primar ovarian (1987)

     19.2 Scorul RMI

     19.3 Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce

     19.4 Clasificarea histologică OMS a tumorilor ovariene (2003) 

     19.1 Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor 

     Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare 

______________________________________________________________________________

| Standard   | Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie   |

|             | urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi |

|             | greu de justificat.                                             |

|_____________|________________________________________________________________|

| Recomandare | Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au |

|             | forţa standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest     |

|             | lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.         |

|_____________|________________________________________________________________|

| Opţiune     | Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei       |

|             | conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenţii   |

|             | sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii diferite.   |

|             | Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită       |

|               | justificare.                                                   |

|_____________|________________________________________________________________| 

    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare 

______________________________________________________________________________

| Grad A     | Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a|

|             | unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei     |

|             | recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib).                       |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad B     | Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu |

|             | randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de   |

|             | dovezi IIa, IIb sau III).                                       |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad C     | Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor       |

|             | comitete de experţi sau din experienţa clinică a unor experţi   |

|             | recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV).     |

|             | Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile   |

|             | direct acestei recomandări.                                     |

|_____________|________________________________________________________________|

| Grad E     | Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a     |

|             | grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.                   |

|_____________|________________________________________________________________| 

   Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi 

______________________________________________________________________________

| Nivel Ia   | Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi     |

|             | controlate.                                                     |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel Ib   | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi           |

|             | controlat, bine conceput.                                       |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IIa   | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fără |

|             | randomizare, bine conceput.                                     |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IIb   | Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine|

|             | conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de       |

|             | cercetare.                                                     |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel III   | Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute.       |

|_____________|________________________________________________________________|

| Nivel IV   | Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă       |

|             | clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu.   |

|_____________|________________________________________________________________| 

   19.2 Stadializarea FIGO a cancerului primar ovarian (1987) 

______________________________________________________________________________

| Stadiul I   | Tumora limitată la ovare.                                       |

|             |________________________________________________________________|

|               | Stadiul IA   | Tumora limitată la un ovar. Fără ascită malignă. |

|             |             | Capsula tumorală intactă, fără vegetaţii externe.|

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IB | Tumora limitată la ambele ovare. Fără ascită     |

|             |             | malignă. Capsula intactă, fără vegetaţii externe.|

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IC | Tumora în stadiul IA sau IB, dar cu vegetaţii     |

|             |             | capsulare externe pe unul sau ambele ovare; sau   |

|             |             | ruptura capsulei; sau ascită malignă sau lavaj   |

|             |             | peritoneal pozitiv.                                |

|_____________|_____________|__________________________________________________|

| Stadiul II | Tumora afectând unul sau ambele ovare cu extensie pelvină       |

|_____________|________________________________________________________________|

|             | Stadiul IIA | Extensie şi/sau metastaze uterine şi/sau tubare. |

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IIB | Extensie la alte structuri pelvine.               |

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IIC | Tumora în stadiile IIA sau IIB, dar cu vegetaţii |

|             |             | pe capsula externă a unuia sau ambelor ovare; sau|

|             |             | efracţie capsulară; sau ascită malignă sau lavaj |

|             |             | peritoneal pozitiv.                               |

|_____________|_____________|__________________________________________________|

| Stadiul III | Tumora afectează unul sau ambele ovare, existând implante       |

|             | peritoneale în afara pelvisului şi/sau metastaze ganglionare   |

|             | retroperitoneale sau inghinale. Metastazele capsulare hepatice |

|             | caracterizează de asemenea stadiul III. Tumora este limitată la|

|             | pelvis, dar există o extensie probată histologic la intestinul |

|             | subţire şi epiplon.                                             |

|             |________________________________________________________________|

|             | Stadiul IIIA| Tumora limitată la pelvis, cu ganglioni negativi,|

|             |             | dar cu extensie, probată histologic, la           |

|             |             | peritoneul cavităţii abdominale.                 |

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IIIB| Tumora a unuia sau ambelor ovare, cu implante     |

|             |             | peritoneale abdominale confirmate histologic cu   |

|             |             | diametru </= 2 cm. Ganglioni negativi.           |

|             |_____________|__________________________________________________|

|             | Stadiul IIIC| Implante abdominale > 2 cm şi/sau ganglioni       |

|             |             | retroperitoneali sau inghinali pozitivi.         |

|_____________|_____________|__________________________________________________|

| Stadiul IV | Tumora afectează unul sau ambele ovare, cu metastaze la         |

|             | distanţă. Dacă pleurezia este prezentă, ea trebuie obiectivată |

|             | prin citologie pozitivă pentru a considera cazul în stadiul IV.|

|_____________|________________________________________________________________| 

   19.3 Scorul RMI (2) 

_______________________________________________________________

| ECOGRAFIE:                     |                               |

| – chisturi multiloculare       | 0 = nicio anomalie ecografică |

| – zone tumorale solide         | 1 = o anomalie                 |

| – leziuni bilaterale           | 4 = 2 sau mai multe anomalii   |

| – ascita                       |                               |

| – metastaze intraabdominale   |                               |

|_______________________________|_______________________________|

| Premenopauză                   | 1                             |

| Postmenopauză                 | 4                             |

|_______________________________|_______________________________|

| CA 125                         | U/ml                           |

|_______________________________|_______________________________|

| RMI = SCOR ECOGRAFIC x SCOR MENOPAUZAL x NIVELUL CA 125 (U/ml)|

|_______________________________________________________________| 

     Sensibilitate – 74 – 80%

     Specificitate – 89 – 92%

     Valoare predictivă pozitivă – 80% 

     19.4 Variabile prognostice în cancerul epitelial ovarian precoce (1) 

______________________________________________________________________________

|                   Risc scăzut               |             Risc crescut           |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Grad HP scăzut                           | – Grad HP crescut                 |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Tip HP altul decât cu celulă clară       | – Tip HP cu celulă clară         |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Capsulă intactă                         | – Excrescenţe capsulare          |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Ascita absentă                           | – Ascita prezentă                 |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Citologie peritoneală negativă           | – Citologie peritoneală pozitivă |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Capsula intactă sau ruptă intraoperator | – Ruptură capsulară preoperatorie|

|___________________________________________|__________________________________|

| – Fără aderenţe dense                     | – Aderenţe dense                 |

|___________________________________________|__________________________________|

| – Tumora diploidă                           | – Tumora aneuploidă               |

|___________________________________________|__________________________________| 

   19.5 Clasificarea histologică OMS a tumorilor ovariene (2003) (3) 

     Tumori epiteliale comune:

  1. Tumori seroase

       – Benigne

         – Chistadenom

         – Chistadenom papilar

         – Papilom de suprafaţă

         – Adenofibrom

         – Chistadenofibrom

       – Borderline

         – Chistadenom

         – Chistadenom papilar

         – Papilom de suprafaţă

         – Adenofibrom

         – Chistadenofibrom

       – Maligne

         – Adenocarcinom

         – Carcinoma papilar de suprafaţă

         – Adenocarcinofibrom (adenofibrom malignizat)

  1. Tumori mucinoase

       – Benigne

         – Chistadenom

         – Adenofibrom

         – Chistadenofibrom

         – Tumoră mucinoasă chistică cu pseudomixoma peritonei

       – Borderline

         – Tip intestinal

         – Tip mullerian (endocervical-like)

       – Maligne

         – Adenocarcinom

          – Adenocarcinofibrom

  1. Tumori endometrioide

       – Benigne

         – Chistadenom

         – Chistadenofibrom

       – Borderline

         – Chistadenom

         – Chistadenofibrom

       – Maligne

         – Adenocarcinom

         – Adenocarcinofibrom

         – Tumoră mixtă mulleriană

         – Sarcom endometrioid stromal de grad scăzut

         – Sarcom nediferenţiat

  1. Tumori cu celule clare

       – Benigne

         – Adenofibrom

       – Borderline

         – Adenofibrom

       – Maligne

         – Adenocarcinom

  1. Tumori Brenner (tumora cu celule de tranziţie)

       – Benigne

         – Tumora Brenner

       – Borderline

         – Tumora Brenner proliferantă

       – Maligne

         – Tumora Brenner malignă

         – Tumora cu celule tranziţionale non-Brenner

  1. Tumori mixte epiteliale maligne (benigne, borderline, maligne)
  2. Tumori maligne nediferenţiate (carcinoame nediferenţiate) 

     Tumori ale mezenchimului şi ale cordoanelor sexuale:

  1. Tumori cu celule granuloase şi stromale

       – Tumori cu celule de granuloasă

         – Tumora de granuloasă de tip juvenil

         – Tumora de granuloasă de tip adult

       – Tumori de tip fibrotecal

         – Tecom

         – Fibrom

         – Fibrom cellular

         – Fibrosarcom

         – Tumoră stromală sclerogenă

         – Fibrotecom

  1. Tumora cu celula Sertoli şi Leydig (androblastoame)

         – Bine diferenţiate

         – Cu diferenţiere intermediară

         – Slab diferenţiate (sarcomatoid)

         – Tumori cu celule Sertoli

         – Tumora de cordoane sexuale tubulară

  1. Ginandroblastom 

     Tumori cu celule lipidice:

  1. Luteom stromal 

     Tumori cu celule germinale:

  1. Disgerminom
  2. Tumora de sinus endodermic
  3. Carcinom embrionar
  4. Coriocarcinom
  5. Teratoame

       – Imatur

       – Matur (chist dermoid)

       – Monodermice şi înalt specializate

  1. Forme mixte 

     Gonadoblastom 

     Tumori neclasificabile 

     Tumori secundare (metastatice)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *