Ministrul sănătăţii şi premierul, despre problemele identificate în sistemul sanitar în timpul pandemiei de COVID-19

Stiri

Sistemul românesc de sănătate are un management deprofesionalizat, spune ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, care a vorbit, marţi, în cadrul dezbaterii „Resetarea sistemului de sănătate: de la experienţa din criza COVID-19, la reformă şi modernizare”, organizată de Cursdeguvernare.ro. De asemenea, premierul Ludovic Orban a vorbit despre ineficienţa actualei politici a medicamentului şi despre importanţa vaccinării.

Ministrul Nelu Tătaru a spus că a identificat câteva mari probleme cu care s-a confruntat în trei luni de pandemie de coronavirus, în România, cea mai mare dintre acestea fiind deprofesionalizarea.

„Gândiţi-vă la o direcţie de sănătate publică (DSP) oarecum deprofesionalizată. Acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă a a fost un DSP slab, un DSP populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă, la un moment dat, un DSP care nu putea evalua un management al spitalelor”, a afirmat Nelu Tătaru, care a mai precizat că această situaţie se găseşte atât în Ministerul Sănătăţii, cât şi în Institutul Naţional de Sănătate Publică, în Unifarm şi în direcţiile de sănătate publică.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că, în acest moment, în sistem sunt nereguli care trebuie cât mai curând remediate, printre acestea menţionând „inexistenţa unei politici investiţionale coerente”.

Dar „cred că cea mai mare problemă pe care o văd în acest moment este politizarea sistemului”, a completat ministrul. „Avem nevoie de profesionişti. Peticim cu diverse propuneri, cu exemple de bună practică, dar cred că nu e de ajuns. Avem nevoie de un pact pe sănătate”, a adăugat Tătaru, spunând că Legea Sănătăţii din 1995 cu greu poate fi recunoscută astăzi: „Toată lumea, de la Ministerul Sănătăţii, până la ong-uri, trebuie să regândească o lege şi o reformă în sănătate”.

Primul ministru: „Politica medicamentului trebuie revizuită”

În cadrul aceleiaşi dezbateri online, premierul Ludovic Orban a declarat că pandemia de COVID-19 a scos în evidenţă o serie de deficienţe ale sistemului de sănătate, de la lipsa medicamentelor şi până la lipsa de investiţii de ani buni.

„Realitatea este că sistemul de sănătate se bazează pe contribuţiile care sunt plătite de un număr restrâns de cetăţeni români, există foarte multe categorii de <<scutelnici>>, de oameni care, deşi beneficiază de serviciile de sănătate, nu participă la finanţarea sistemului de sănătate”, a explicat Orban.

În privinţa politicii medicamentului, premierul a spus că aceasta va trebui revizuită „foarte serios” în perioada următoare.

„Menţinerea acestui sistem de clawback fără o regândire a lui a dus, practic, la dispariţia de pe piaţa românească a sute, poate chiar mii de medicamente. Şi asta, din cauza faptului că este pusă în spinarea mediului privat suportarea acestei taxe de clawback care, în mare parte, se datorează, pe de-o parte, menţinerii unui plafon pentru medicamente decontate şi gratuite care nu este conform cu consumul şi, pe de altă parte, unui dezechilibru în ceea ce priveşte raportul între inovative şi generice”, a precizat primul minisru.

Necesitatea adoptării unor măsuri privind managementul spitalicesc va fi o altă prioritate a autorităţilor, a adăugat acesta: „Procedurile, este clar că, deşi ele teoretic există, nu sunt cunoscute, nu a existat niciun for de implementare a lor, managementul spitalicesc în cea mai mare parte este un management fără pregătirea necesară, care nu are autoritatea pentru impunerea tuturor regulilor în spitale şi care permite, practic, un sistem policentric de autoritate la nivelul siptalelor”.

Pro vaccinare

În ceea ce priveşte vaccinarea, premierul s-a declarat un susţinător al acesteia ca „instrument de luptă împotriva bolii”.

„Poziţia mea e clară: sunt un susţinător al vaccinului. Aici, în schimb, ar trebui să fim şi noi mai pro-activi, să derulăm campanii în care să contracarăm toate absurdităţile şi toate aberaţiile pe care le-am auzit în campaniile – pe care nu ştiu cine le finanţează, vă spun sincer, nu pot să îmi dau seama cine le finanţează, dar e clar că sunt finanţate – campaniile antivacciniştilor, care, în mod evident, fac parte dintr-un mecanism elaborat al unei strategii de dezinformare, care este aplicată nu numai în România, ci este prezentă în mai multe ţări europene şi care, în mare parte, cred că îşi are izvorul în afara Europei, mai înspre est”, a declarat Ludovic Orban.

Premierul a mai spus că Guvernul ia în calcul, pentru toamnă, punerea la dispoziţie a 3-4 milioane de doze de vaccin antigripal pentru populaţie.

„Vaccinul este un instrument de luptă împotriva bolii. Şi acum, de exemplu, noi căutăm vaccin anti COVID-19. Sigur, căutăm şi tratament, dar căutăm vaccin anti COVID-19. În gândirea pe care o avem pentru toamnă, când se estimează o revenire a epidemiei, ne gândim să facem o vaccinare antigripală pe scară largă, în jur de 3 – 4 milioane de vaccinări, în funcţie de câte doze de vaccin reuşim să adunăm”, a încheiat Ludovic Orban.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *