Program de Guvernare 2020 – 2024 Ministerul Sanatatii

Articole

Viziunea pe termen mediu

Sistemul nostru de sănătate din România trebuie să asigure servicii de sănătate la standarde
europene pentru fiecare român. Astfel, Guvernul va demara și implementa atât de necesara reformă
a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea
calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern si
eficient.
Sistemul de sănătate românesc se află acum în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia
de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzată de pandemia de Covid19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual.
Investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în
zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea
facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și
programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează
programul de guvernare în domeniul sănătății. O parte importantă a programului de guvernare va
fi centrată pe creșterea ponderii si importantei prevenției, ca parte integranta din strategia
națională.

Sustenabilitate

România cheltuie mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Investițiile in sănătate,
dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient și transparent, pot îmbunătăți accesul la asistență
medicală eficientă și furnizată la timp, ceea ce, ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile.
Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, dar, având în
vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv
la finanțare.
Alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea
populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere
a bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activă (care are ca efect reducerea
contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse).

Sistemul de sănătate

Obiectivele noastre vizează situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate și asigurarea
accesului acestuia la servicii de sănătate la standarde europene. Astfel, Guvernul se angajează cu
toată răspunderea să demareze și să finalizeze atât de necesara reformă a sistemului de sănătate,
care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la
îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate, obiectivele strategice din sănătate privesc următoarele
aspecte:

I. Reformarea administrativă a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază un cadru legislativ
nou, modern și eficient, care să permită atingerea obiectivelor europene. Astfel, una din prioritățile
noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătății. Modernizarea sistemului de sănătate implică și
reorganizarea instituțiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin
reorganizarea Ministerului Sănătății. Acest proces va continua cu reorganizarea și eficientizarea
direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar și continuarea
procesului de descentralizare in domeniul sănătății, asigurându-ne totodată de capacitatea necesară
de coordonare la nivel local, regional sau național. Crearea legislației necesare pentru formarea de
consorții medicale la nivel județean si regional, prin care se poate asigura management coerent și
eficient.

II. Investiții masive în sănătate prin:
a) Creșterea finanțării sistemului de sănătate. Speranța de viată a populației – cu o stare
bună a sănătății este un factor cheie pentru creşterea economică. România a alocat în anul
2017, 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană s-a situat la 9,8% din PIB
(cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca
proporție din PIB). Astfel, direcțiile prioritare în vederea reducerii decalajului de finanțare
comparativ cu celelalte state UE sunt:
o Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
o Asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului
sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă
suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România;
o Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare)
în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății;
o Implementarea bugetării multianuale, în direcția creșterii graduale a procentului din
PIB alocat sănătății cu scopul atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor
pentru sănătate în bugetul național.
b) Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor
private, care să cofinanteze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea
deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate si initierea unei
dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei in administrarea
asigurarii obligatorii de baza;
c) Implementarea unui mecanism de tranziție de la plata per DRG la plata per serviciu prin
pilotarea mai multor unități sanitare concomitent cu actualizarea TCP; evaluarea și
pilotarea finanțării în funcție de rezultat;
d) Dreptul de a alege în Sănătate – deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate
și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul
de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.
e) Crearea unui fond de inovație în sănătate;
f) Investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de
redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților
critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce
mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în
infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii
medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de
înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în
infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a
spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie,
îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu
tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și
asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în
sistemul de sănătate.
Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în
vedere investiții în unitati sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții
în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de
oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare
și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.
g) Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul
Operațional Sanatate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri
spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală
primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare,
paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a
populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și
măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne
de investigare, intervenție, tratament.
h) Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate
de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe.
i) Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin:
▪ finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor
sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice,
construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor
de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea
acestora;
▪ constituirea unui board consultativ cu reprezentanți/specialiști ai partidelor + asociații
profesionale + universitari + specialiști independenți – inclusiv internaționali; protocol de
suport cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, etc.); implementarea măsurilor
strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătății,
prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar, avand ca
obiectiv strategic o nouă abordare în felul în care se aloca banii și se monitorizează
progresul investițiilor în infrastructura sanitară;
▪ Înființarea unei Agenții pentru Investitii în Infrastructura de Sănătate care sa asigure
Ministerului Sanatatii si principalilor actori din sistemul de sanatate suport tehnic pentru
pregatirea si implementarea proiectelor de investitii;
▪ Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală;
▪ 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare
de 9,5 miliarde de Lei;
▪ 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
▪ 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
▪ Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru
clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
▪ Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport
sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru
perioada 2021-2024;
▪ Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane
Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și
Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție
și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari
arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13
centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col
uterin, etc.);
▪ Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”
din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de
cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale
sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de
dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare
estimată de 1,3 miliarde de Euro.
j) Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină prin:
▪ Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară în domeniul cercetării;
▪ Crearea de programe dedicate cercetătorilor din România, în parteneriat internațional;
▪ Stimularea cercetării clinice, ca sursă alternativă de finanțare; Înființarea de centre de
cercetari clinice pe lânga Spitalele Judetene.
▪ Optimizarea proiectelor de cercetare medicală la nivelul Agenţiei Naţionale a
Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România.
▪ Simplificarea obținerii materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare. prin
modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ.
▪ Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate
prin granturi de excelență.
k) Explorarea și sprijinirea oportunităților de dezvoltarea a turismului medical și de wellness
din România (ape termale și minerale / curative, balneologie, centre de recuperare, etc.)

III. Reconfigurarea sustenabilității si asigurarea unor standarde de calitate si siguranta in
sistemul de sănătate
• Reorganizarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, ambulatorie și spitalicească
astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute și cronice,
cât și să se poată răspunde optim în condiții epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii
medicale concomitent pacienților Covid-19, precum și celor non-Covid-19)
• Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul
Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât
numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor
cronice și măsuri preventive eficiente.
• Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, urmărindu-se
creșterea graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS, pentru a reduce
presiunea asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate (spitale).
• Asigurarea accesului la medicina primară și de urgență în zonele greu accesibile și izolate prin
realizarea unui program de acoperire a unor servicii de sănătate pentru populația defavorizată,
indiferent de zona în care se află (medicamente, servicii stomatologice, servicii medicale
auxiliare).
• O nouă lege a malpraxisului în dezbatere publică. Rolul unității sanitare ca și co-responsabil,
posibilitatea și rolul medierii.
• Asigurăm standarde de siguranță pentru toate spitalele din țară și actualizarea si finalizarea
masterplan-urilor regionale de sănătate prin evaluare întregii infrastructuri sanitare, planuri de
conformare / renovare / înlocuire a infrastructurii curente, alocare a fondurilor publice strict în
funcție de planurile de conformare / renovare / înlocuire.
• Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților
medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și
demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.
• Actualizarea Tarifului pe Caz Ponderat – TCP pentru spitalizarea continuă acuți, a costului pentru
ziua hotelieră pentru spitalizare continuă cronici, a decontării spitalizărilor de zi și a serviciilor
în ambulatorul de specialitate.

IV. Resurse umane în sănătate
▪ Aprobarea unei Strategii Naționale pentru Resursa Umană din Sănătate;
▪ Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (ex. asistenţi
medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite și cu nevoi speciale medico-sociale,
îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc).
▪ Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici
specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de
eficiență a serviciilor acordate.
▪ Identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti)
în zonele defavorizate și mai puțin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin:
o Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel
încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare;
o Creșterea capacității de intervenție în acțiuni de sănătate publică, prin creșterea
numărului de posturi alocate la rezidențiat la specializările epidemiologie, sănătate
publică și identificarea de măsuri de atragere și menținere a specialiștilor în sistem
(stimulente salariale, precum și prin adoptarea altor măsuri în acest sens);
o Bonusul de rural izolat pentru medicii de familie ce decid să își deschidă CMI în
zone ‘deșertificate medical’
o Creșterea capacității de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii
complementare în concordanță cu cerințele actuale ale medicinei moderne;
o Echivalarea primariatului cu vechimea pentru medicii din diaspora, acolo unde nu
există primariat ca și certificare medical;
o Stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în
zonele rurale;
o Asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru cabinete medicale şi farmacii, precum
şi spaţii de locuit pentru personalul medical.
▪ Modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării
unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical
şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu
încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc;
▪ Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul. Propunem modificarea
metodologiei de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate prin introducerea
evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii
acestuia;
▪ Măsuri reparatorii în sistem- recunoașterea gărzilor ca vechime in muncă;
▪ Reformarea sistemului de educație medicala pentru a respecta cerințele curriculare
moderne; formarea medicilor, asistenților medicali și farmaciștilor pentru a obține și utiliza
competente practice, inclusiv în anii terminali. Sistem de rezidențiat bazat pe mentorship
și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemul,
stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și
examenul practic filmat. Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce
profeseaza în afara Ro cu echivalarea examenelor de acreditare europeană și desfiintarea
primariatului;
▪ Stabilirea unui roadmap pentru depolitizarea și (re)profesionalizarea managementului de
spital și a instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica
Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.);
▪ Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru
cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de
igienă în spitale;
▪ Feedback-ul pacienților – obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita
folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în
evaluările profesionale periodice;
▪ Acces liber la cunoaștere. Fiecare doctor din România trebuie să aibă într-un termen
rezonabil acces gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu
cele mai noi rezultate ale cercetării din zona lui de activitate;
▪ Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin
vulnerabilă la malpraxis. Vor fi elaborate, de către Colegiul medicilor, Societățile Naționale
și specialiștii Ministerului Sănătății, ghiduri de bună practică pentru a permite
achiziționarea predictibilă de către spitale a medicamentelor și pentru a facilita achizițiile
centralizate. Pentru o practică unitară în spitale este necesar editarea unui Monitor Oficial
Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru
și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să
fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România;
▪ Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate
asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România;
▪ Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de
pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi
posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu
distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin
restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul
rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei
la standardele tehnologice şi de calitate actuale;
▪ Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea
meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală;
▪ Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie
medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din
spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu;
▪ Potențarea resursei umane din diaspora prin facilitarea echivalării studiilor. Simplificarea
echivalării studiilor pentru medicii din Republica Moldova, vorbitori de limba română.

V. Prevenția și educația în sănătate – transformarea paradigmei actuale într-o paradigmă
preventivă:
▪ Obiectivele, calendarul și structura instituțională de implementare pentru o Strategie
Națională de Prevenție care va include printre altele cadrul strategic național pentru boli
cronice, obezitate și diverse dependențe.
▪ Se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp,
Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la
vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi
bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru
integralitatea lanțului de frig;
▪ Se va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora
cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia
României: boli cardio-vasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colo-rectal, cancer de
sân, de col uterin, de prostată;
▪ Guvernul României va integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la
crize şi evenimente de sănătate publică prin măsuri specifice. În cadrul actualei situaţii
generate de prezența noului tip de coronavirus (Covid-19) pe teritoriul României, Guvernul
va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza
procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul va
asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi
pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sănătate publică;
▪ Dezvoltarea Planului Național pentru Supravegherea și Combaterea Rezistenței
Antimicrobiene și alocarea de finanțare în vederea implementării;
▪ Elaborarea Strategiei Naționale de prevenire a infecției HIV/SIDA și promovarea
măsurilor necesare prevenirii transmiterii bolii, dar și a celor necesare reducerii
stigmatizării și percepției despre boală în populația generală;
▪ Finanțarea/implementarea unor programe/campanii de comunicare dedicate de sănătate
publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și
încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;
▪ Crearea și promovarea unei culturi a prevenției în rândul populației încă de la nivelul școlii
– introducerea educației sanitare în școli/ ore de educaţie sanitară cu privire la însuşirea
măsurilor de prim ajutor, precum şi atragerea copiilor în activităţi de voluntariat în
domeniul sănătății, prin activităţi de promovare a unui comportament şi de stil de viaţă
sănătos, sprijinite prin politici şi măsuri legislative adecvate.
▪ Semaforizarea alimentară: implementarea sistemului de etichetare cromatică Nutri-Score
(de la roșu la verde în funcție de conținutul de grăsimi saturate, sare, zaharuri libere,
proteine și fibre alimentare). Astfel românii se vor putea informa facil despre impactul
asupra sănătății al produselor pe care le cumpără.
▪ Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice
mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii
comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise
și astfel scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru
programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției
la nicotină în rândul copiilor.

VI. Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății
populației
▪ Ombudsman în sănătate – crearea unui organism independent care să investigheze
diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul
de sănătate;
▪ Crearea unei rețele de navigatori medicali care să susțină cu informații și suport practic
pacienții și familiile acestora în colaborare cu autorități locale, ONG-uri și alte organizații;
▪ Alocarea obiectivă de fonduri destinate sănătății prin dezvoltarea unui model de finanţare
care să aibă la bază indicatori de performanţă şi calitate a serviciilor oferite pacienţilor;
▪ Creșterea gradului de satisfacţie a pacientului referitor la calitatea îngrijirilor acordate în
spital, prin identificarea carențelor existente, obiectivate de observatiile curente ale
pacienților privind actul medical (stabilirea corectă a diagnosticului, acordarea celui mai
eficient tratament, ameliorarea calității îngrijirilor primite în unitățile sanitare, inclusiv
ameliorarea serviciilor hoteliere: paturi, nutriție, servicii de infirmerie);
▪ cooperarea cu ONG-urile, organizațiile pacienților și bisericile pentru crearea unor rețele
sociale, care să poată răspunde rapid și eficient nevoilor de sănătate și sociale și de protecție
a copilului, bolnavilor cronici;
▪ Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în
spiritul legilor adoptate de Parlamentul României și a Cartei Europene pentru limbile
regionale sau minoritare, ratificată de România;
▪ Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării
corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor
de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024; Includerea tuturor costurilor
de tratament, urmărire și control a evoluției pacientului pentru programele naționale de
sănătate, incluzând aici costurile accesului la tratament al pacientului (ex: transport);
Dezvoltarea de programele naționale de prevenție și decontarea cheltuielilor pentru
programe curative integral din fondurile CNAS;
▪ Acordarea de servicii de îngrijire medicală echitabile, fără discriminare sau privilegiere
nefondată;
▪ Extinderea rețelei de cabinete medicale școlare, inclusiv stomatologice, și asigurarea de
investiții care să asigure amenajarea și dotarea acestora, precum și unele stimulente pentru
atragerea personalului de specialitate;
▪ Extinderea pachetului minimal de servicii medicale în medicina primară pentru pacienții
neasigurați și finanțarea acestor servicii de la bugetul de stat în conformitate cu obiectivele
asumate în cadrul proiectului realizat în parteneriat cu Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – Program for Results;
▪ Asigurarea infrastructurii și a unui număr acoperitor de cadre medicale pentru comunitățile
defavorizate din România, care să asigure: servicii medicale în ambulatoriu, triajul
pacienților, educația membrilor comunității cu privire la menținerea stării de sănătate și
reducerea riscului de îmbolnăvire, principalul punct de contact pentru medicul din spitalele
din proximitate;
▪ Caravana cu Medici 2.0: dezvoltarea cadrului legislativ actual prin care serviciile în
regim de caravană prestate de medicii specialiști și rezidenți să poată fi remunerate
(decontate) de CNAS, prevederea unei linii de buget pentru aparatura medicală și
consumabilele necesare efectuării de caravane alături de încadrarea orelor prestate
în deplasare în norma obișnuită de muncă a medicilor. Serviciile în regim tip
caravană includ la ora actuală un set de analize și un examen clinic general pe care
toți pacienții ar trebui să îl facă anual, dar și programe de screening specializate pe
diferite afecțiuni.
▪ Dezvoltarea/implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului
(PNCC) – Abordarea integrată a luptei împotriva cancerului – de la prevenție, screening,
diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viața după învingerea
cancerului, în concordanță cu Planul European de Cancer lansat în februarie 2020;
▪ Dezvoltarea și implementarea unui program de sănătate care să adreseze în mod integrat
sănătatea vârstnicului;
▪ Dezvoltarea unui Plan Național privind bolile cardio-reno-metabolice, ca parte a Strategiei
Naționale de Sănătate, fundamentat pe abordarea integrată a pacientului cu afecțiuni
cardio-reno-metabolice prin programe de prevenție, screening, acces la tratament,
monitorizare adecvată, și calibrarea unor acțiuni prioritare pentru afecțiunile cu ratele de
complicații și mortalitate cele mai ridicate (ex. diabet, HTA, insuficiență cardiacă, boală
renală cronică);
▪ Revizuirea și actualizarea Legii Sănătății Mintale în special introducerea de noi
prevederi inspirate din activitățile de succes dezvoltate de furnizorii de servicii de
sănătate mintală; dezvoltarea serviciilor de prevenție, de intervenție timpurie și de
suport;
▪ Vouchere pentru femeile însărcinate, care să le asigure accesul la vitamine, hrana
necesară fătului, gratuitate la transport în comun pe durata sarcinii în baza unei
adeverințe medicale, monitorizarea efectuării setului de analize gratuite, vizite de
consiliere la domiciliu de la asistenți medicali comunitari/ medic pediatru, în primele
luni de viață ale copilului;
▪ Măsuri de îmbunătățire a activităților privind domeniul Mama și Copilul, în vederea
reducerii ratei mortalității materne în România, precum: finanțarea unui program național
de servicii medicale pentru sănătatea mamei (investigații, analize de laborator, vizite
medicale destinate gravidei, informarea femeilor din toate comunitățile, asigurarea
gratuității contraceptivelor în special pentru femeile din zonele defavorizate;
▪ Dezvoltarea capacităților de asistență medicală la domiciliu;
▪ Extinderea Programului Național de Îngrijiri Paliative. În jur de 10% dintre pacienții care
au nevoie au acces la îngrijire paliativă. Propunem un program care să asigure fiecăruia
alinarea suferinței în faza terminală a bolii. Prin acest program vom asigura finanțare pentru
centre de paliație în spitale, centre specializate și pentru îngrijire paliativă la domiciliu.
▪ Resuscitarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu și
adecvat de componente sanguine pentru fiecare pacient. Reformarea cadrului legal,
asigurarea unei infrastructuri moderne, informatizarea de la venă la venă, reorganizarea și
includerea testării NAT în centrele regionale de tip platformă, introducerea specializării de
medicină transfuzională, extinderea la nivel național a proiectului Donorium;
▪ Dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local în vederea
eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisibile și
impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației, inclusiv prin dezvoltarea
continuă a capacității instituționale a autorităților publice centrale și locale din domeniul
sănătății, astfel încât acestea să își îndeplinească în mod eficient și eficace funcțiile
specifice.

VII. Digitalizare și E-Sanatate
▪ Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din
sistemul de sănătate;
▪ Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate clare, cu termene de
implementare clare și cu finanțare susținută, cu rolul de a integra și asigura
interoperabilitatea și de a reglementa soluțiile digitale necesare furnizării de servicii
medicale în condiții optime, inclusiv modernizarea și operaționalizarea sistemelor digitale
existente (Platforma informatică din asigurările de sănătate – care cuprinde sistemul
informatic unic integrat, sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului, sistemul
informatic al prescriptiei electronice, sistemul informatic al cardului electronic al
asigurarilor de sanatate) si includerea Nomenclator medicamente, Canamed;
▪ Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de
servicii medicale din sănătatea publică, prioritizată de contextul actual al crizei sanitare
mondiale provocate de pandemia cu Sars -Cov-2, care impune imperativ fluidizarea
accesului pacienților la serviciile medicale în regim de urgență;
▪ Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli. Registrele de boală reprezintă o formă
standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratatmentul
cazurilor precum și despre profilul pacientului. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea
măsurilor de prevenție, screening și control al bolilor.
▪ Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate, cu calendar și responsabilități clare pentru
operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui
funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;
▪ Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin
asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare
implementării acestui important palier din domeniul sanitar;
▪ Implementarea registrelor electronice de boli cu obligativitatea utilizarii lor care să vină în
sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate aliniate principiilor de decizii luate
în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;
▪ Transparentizarea datelor din sănătate (date deschise) și utilizarea soluțiilor digitale în
debirocratizarea instituțiilor sistemului de sănătate (CNAS, ANMDMR, ANMCS).

VIII. Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dezvoltarea sistemului de
evaluare a tehnologiilor medicale în vederea utilizării medicamentelor inovative
eficiente şi a altor tehnologii inovative, concomitent cu asigurarea accesului la
medicamente generice
▪ Elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, în cadrul Strategiei Naționale
de Sănătate 2021-2024, care să asigure accesul continuu al pacienților la medicamente la
standarde europene;
▪ Reintroducerea Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății în
legislație (introdusă prin HG800/2016 de guvernul tehnocrat, eliminată în parlament de
PSD-ALDE în 2017);
▪ Revigorarea mecanismului de raportare a lipsei medicamentelor
(www.medicamentelipsa.ms.ro) implementat în 2016; crearea unui hotline dedicat pentru
farmacii care să ajute în căutarea medicamentelor cu probleme de discontinuitate si
revigorarea mecanismului de raportare a stocurilor implementat în 2016;
▪ Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării
acesului pacientilor la noi terapii inovative decontate din fonduri publice;
▪ Continuarea și îmbunătățirea procesului introducerii în regim de compensare a
medicamentelor inovative;
▪ Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare si încurajarea
industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare;
▪ Reforma ANMDMR vizând cresterea capacității administrative și a rolului acesteia de
autoritate națională de referință în domeniul medicamentului de uz uman, al evaluării
tehnologiilor medicale şi al dispozitivelor medicale, creșterea eficientienței procesului de
asigurare a populației cu medicamente eficiente și sigure în același timp cu dezvoltarea de
mecanisme care să stimuleze cercetarea clinică, dar și minimizarea riscului şi a impactului
apariţiei discontinuităților determinate de probleme de fabricaţie şi defecte de calitate prin
implementarea de planuri de acţiune eficiente și dezvoltarea de bune practici de
comunicare privind discontinuităţile la medicamente;
▪ Implementarea eficientă a prevederilor legislative actuale în domeniul studiilor clinice și
creșterea capacității administrative a Departamentului de Studii Clinice din cadrul
ANMDMR. Astfel se asigură accesul pacienților români la tratamente noi, prin reducerea
decalajului dintre România și alte țări membre UE în ceea ce privește accesul la noi
tratamente inovatoare;
▪ Revizuirea cadrului de reglementare existent și elaborarea de noi norme legislative în
domeniul suplimentelor alimentare, în acord cu rolul acestora asupra sănătății.
IX. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă
▪ Integrarea optimă a serviciilor medicale de urgență în cadrul sistemului de sănătate va
include proceduri rapide de diagnosticare si tratament pentru pacienții care reprezintă o
urgență medicală. În actualul context sanitar dominat de criza provocată de pandemia cu
coronavirus, guvernul a adoptat deja măsuri referitoare la îmbunătățirea serviciilor
medicale de urgență, prin crearea de unități sanitare mobile de triaj și tratament al
pacienților critici, dotate cu paturi de cea mai înalta performanță tehnică, respectiv
echipamente performante adaptate la nevoile pacientului critic (monitoare, ventilatoare,
instalații de oxigen, injectomate). Aceste măsuri se referă la îmbunătățirea/ scurtarea
continuă a timpului de răspuns între solicitare și tratamentul efectiv, și constituie priorități
pe agenda reformei în sănătate;
▪ Asigurarea unor structuri de urgență corespunzătoare, precum și a unor mijloace de
transport specifice, care să satisfacă, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ,
nevoia de tratament și transport medicalizat a pacienților;
▪ Organizarea într-o manieră funcțională și efectivă a serviciilor medicale de urgență este o
prioritate a serviciilor medicale de sănătate publică asupra cărora presiunea este în continuă
creștere.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns