Protocol de diagnostic şi tratament pentru dermatita herpetiformă (DH)

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordinul nr. 1218/2010

  1. Introducere

1.1. Definiţie

Boală autoimună caracterizată :

  • clinic prin erupţie veziculoasă şi pruriginoasă
  • depozite granulare de IgA în dermul papilar
  • asociere frecventă cu enteropatia glutenică
  • determinism genetic

–   Asocieri cu alte afecţiuni autoimune:

  • boli endocrine: afecţiuni tiroidiene, DZ insulino-dependent, boala Addison
  • colagenoze: sindrom Sjögren, lupus eritematos sistemic
  • boli cutanate: vitiligo, alopecia areata

1.2. Importanţă medico-socială

  • prevalenţa : 39 – 66 la 100 000 de locuitori
  • debut la vârsta productivităţii maxime ( 40-50 de ani )
  • predispoziţie genetică : 4,5-6,5 % din pacienţii cu DH au rude de grad I cu DH şi un procent mai mare cu enteropatie glutenică.
  1. Criterii de diagnostic

2.1.Simptome şi semne clinice esenţiale

  • erupţii polimorfe de vezicule, papule, eroziuni, cruste situate frecvent pe suprafeţele extensorii ale marilor articulaţii, scalp, faţă sau trunchi. Frecvent grupare herpetiformă a leziunilor.
  • rar – eroziuni orale
  • prurit intens
  • enteropatia glutenică: diaree cronică, scădere ponderală ( rar manifestă clinic, mai frecvent ocultă )

2.2.Explorări diagnostice

2.2.1 Minimale

  • citodiagnostic Tzanck: absenţa celulelor acantolitice, frecvente neutrofile
  • examen histopatologic: microabcese papilare cu neutrofile, bulă subepidermică
  • imunofluorescenţa directă: depozite granulare cu IgA în papilele dermice

2.2.2. Opţionale

  • endoscopie cu biopsie jejunală : atrofia vilozităţilor intestinale
  • ELISA: anticorpi serici pentru transglutaminaza epidermică ( Ac- antiendomisium ), anticorpi anti-gliadină, şi anti-reticulină
  • investigaţii suplimentare în cazul suspiciunii unei malignităţi   sau alte boli interne asociate

2.3. Prognostic

Risc crescut de a dezvolta un limfom, în special la pacienţii care nu respectă regimul fără gluten.

  1. Atitudine terapeutică

3.1. Principii generale

  • Este necesară internarea iniţială în spital pentru investigaţii, confirmarea diagnosticului şi evaluarea completă a bolii şi a asocierilor morbide posibile, iniţierea tratamentului.
  • Ulterior boala poate fi urmărită şi în regim de internare de zi sau ambulator

Obiective terapeutice:

  • Remisiune completă
  • Prevenirea recidivelor
  • Evitarea efectelor secundare ale terapiei

Regim fără gluten

– are un efect tardiv asupra erupţiei, după luni sau ani de regim

– permite reducerea dozelor de sulfone sau chiar renunţarea la medicaţie

Sulfone : Disulone sau Dapsona200 mg/zi   –   50 mg/zi

– Contraindicaţii: deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

– Monitorizare: dozare iniţială de G-6-PDH, hemoleucograma – săptămânal în prima lună, apoi la 2 săptămâni în următoarele 2 luni, ulterior la 3 luni.

Sulfapiridina – 1 – 1,5 g/zi – la pacienţii care nu tolerează dapsona sau disulone

3.2. Dispensarizare (sarcinile medicului de familie)

  • Dirijarea spre medicul dermatolog a cazurilor cu suspiciune clinică de DH
  • Monitorizarea   tratamentului ambulatoriu, a reacţiilor adverse ale tratamentului şi supravegherea regimului fără gluten
  • Măsuri pentru (re)încadrarea bolnavului în profesie, familie şi societate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *