I. PROBA TEORETICĂ
II – III. DOUĂ PROBE PRACTICE
I. PROBA TEORETICĂ
Procesul epidemiologic, semne clinice de recunoaştere, măsuri profilactice faţă de bolnav,suspect, contact şi mediul ambiant.
A. Boli cauzate de virusuri
1. Adenoviroza.
2. Febra hemoragică (africană) Marburg.
3. Febra hemoragică (africană) Ebola.
4. Arboviroze:
4.1. Denga
4.2. Febra galbenă
4.3. Febra papatacci
4.4. Encefalita de căpuşă
4.5. Encefalita transmisă prin ţânţar
5. Arenaviroze: Coriomeningita limfocitară
5.1. Febra Lhassa
5.2. Febra hemoragică argentiniană
5.3. Febra hemoragică boliviană
6. Coronaviroze.
7. Enteroviroze – Poliomielita.
8. Enteroviroze nepoliomielitice.
9. Infecţiile cu virusul Herpes 1 si 2
9.1. Varicella – herpes zoster
9.2. Infecţia cu virusul citomegalic
9.3. Infecţia cu virusul Epstein-Barr
10. Gastroenterita virală (grupul virusurilor Norwalk). Rotavirusuri.
11. Hantavirozele: Febra hemoragică cu sindrom renal. Nefropatia endemică.
12. Hepatite virale cu transmitere enterală (A şi E).
13. Hepatite virale cu transmitere parenterală (B,C,D,G)
14. Viroze respiratorii – Gripa
14.1. Infecţii cu virusurile paragripale
14.2. Infecţii cu virusul respirator sinciţial
14.3. Rhinoviroze
15. Retroviroze HIV-1; HIV-2/SIDA
16. Rubeola
17. Rujeola
18. Parotidita epidemică
19. Variola
20. Boli neurologice cronice asociate/cauzate de virusuri, prioni (panencefalita sclerozantă
subacută, leucoencefalopatia multifocală progresivă, Kuru, Creutzfeld-Iacob).
B. Boli cauzate de Chlamidii
1. Trahomul
2. Conjunctivitele cu incluzii
3. Limfogranulomatoza veneriană
4. Uretritele
5. Psittacoza/ornitoza
C. Boli cauzate de Mycoplasme
1. Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
2. Infecţii cu Mycoplasma hominis
D. Rickettsioze
1. Febra Q
2. Tifosul exantematic
3. Tifosul murin
4. Febra Tsutsugamushi
5. Febrele pătate (munţii Stâncoşi, febra butunoasă)
E. Boli cu etiologie bacteriană
1. Infecţiile cu stafilococ
2. Infecţiile cu streptococ
3. Difteria
4. Listerioza
5. Antraxul
6. Erizipeloidul
7. Gonoreea
8. Holera şi alte infecţii cu vibrioni
9. Campylobacterioze
10. Infecţii cu Pseudomonas aeruginosa şi alte specii (Morva, Melioidoza)
11. Febra tifoidă şi alte salmoneloze
12. Dizenteria bacilară
13. BDA cu E.coli spp.
14. Infecţiile cauzate de Haemophilus influenzae
15. Bruceloza
16. Tularemia
17. Yersinioza
18. Tusea convulsivă şi alte bordeteloze
19. Legionelozele
20. Pesta
21. Toxiinfecţiile alimentare
F. Spirochetoze
1. Sifilisul
2. Treponematozele
3. Leptospirozele
4. Febra recurentă
5. Boala Lyme
6. Febra muşcăturii de şobolan (streptobacilus moniliformis; spirillum minor)
G. Boli cauzate de agenţi patogeni anaerobi
1. Tetenosul
2. Botulismul
3. Infecţii cauzate de Bacteroides fragillis şi alte specii
4. Infecţii cauzate de coci anaerobi
5. Actinomicoze
H. Alte infecţii bacteriene
1. Bartoneloze (Bartonella baciliformis-boala Carrion/Onya B. henselae-boala ghearelor de
pisică; Bartonella quintana-febra wolhinia)
2. Granulomatoza inguinală (Donovanoza)
I. Micobacterioze
1. Tuberculoza
2. Lepra
J. Micoze cu largă răspândire
1. Candidoza
2. Aspergiloza
3. Sporotrichoza
4. Criptococcoza
5. Histoplasmoza
6. Blastomicoza
7. Coccidioza
K. Protozoonoze
1. Amoebiaza
2. Malaria
3. Babesioze
4. Leishmanioze
5. Tripanosomiaza
6. Toxoplasmoza
7. Pneumocistoza (Pneumonia cu Pneumocystis carini)
8. Giardiaza (lambliaza)
9. Trichomoniaza
L. Helmintiaze
1. Trichiuroza
2. Oxiuroza
3. Ascaridioza
4. Strongiloidoza
5. Trichineloza
6. Dracunculoza
7. Filarioza
8. Ancylostomiaza
M. Afecţiuni cauzate de ectoparaziţi
1. Pediculoza
2. Scabia
N. Infecţii nosocomiale
O. Infecţii oportuniste ale gazdei compromise
P. Meningitele (lichid clar; purulente)
R. HIV/SIDA
II. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Practica epidemiologică (descriere interpretare)
1. Metodele de lucru şi de cercetare în epidemiologia bolilor transmisibile şi a bolilor netransmisibile
– metoda epidemiologică
– raţionamentul epidemiologic
– supravegherea epidemiologică
– investigaţia epidemiologică
– analiza epidemiologică
2. Obiectivele generale şi operaţionale ale epidemiologiei (definiţii, scopuri, domenii de
aplicare şi utilizare)
3. Studiul cauzalităţii stărilor de sănătate, tipuri de studii epidemiologice.
4. Supravegherea epidemiologică.
5. Epidemiologia clinică, aplicarea screening-ului.
6. Prevenţia.
7. Condiţionarea procesului epidemiologic în bolile transmisibile şi netransmisibile.
8. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice.
9. Metode de culegere, prelucrare şi transmitere multidirecţională a informaţiilor epidemiologice.
10. Întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetă epidemiologică în circumstanţe
epidemiologice variate.
11. Elaborarea şi evaluarea unui program de prevenţie şi respectiv, de combatere pentru diferite
categorii de boli cu răspândire populaţională.
12. Elaborarea şi evaluarea unor programe populaţionale de imunoprofilaxie activă în variate circumstanţe epidemiologice.
13. Program de supraveghere seroepidemiologică a unor îmbolnăviri (structură, obiective şi prestaţii).
14. Program de supraveghere, prevenire şi control a infecţiilor nosocomiale.
15. Prezentarea şi interpretarea principalilor indicatori statistici şi a reprezentărilor grafice cu largă utilizare în epidemiologie.
16. Evaluarea fondului imunitar la nivel populaţional, faţă de diferiţi agenţi patogeni (stabilirea metodelor şi mijloacelor (implicaţii).
17. Metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare cu caracter prevenţional şi de combatere, în variate circumstanţe epidemiologice.
18. Regulile, indicaţiile şi limitele actuale ale sero si imunoglobulino-prevalenţei.
19. Regulile, indicaţiile şi limitele actuale ale antibiotico- şi chimioprofilaxiei.
III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Investigaţii de laborator cu largă utilizare în epidemiologie.
1. Recoltarea, conservarea şi transportul produselor patologice (sânge, secreţii nazofaringiene,
materii fecale, urină, ş.a.) în condiţiile activităţii de dispensar teritorial, de intreprindere,
instituţie, policlinică sau spital pentru variaţi agenţi patogeni, proveniţi din surse diferite.
2. Metodele diagnosticului de laborator în infecţii acute bacteriene sau virale ale aparatului
respirator şi digestiv.
3. Tehnica şi interpretarea rezultatelor unei hemoculturi.
4. Tehnica şi interpretarea rezultatelor unei uroculturi.
5. Supravegherea cu laboratorul a infecţiilor cu streptococ betahemolitic grup A şi a complicaţiilor tardive nesupurative ale acestora.
6. Folosirea laboratorului pentru depistarea precoce a hepatitelor virale şi a stării de purtător de virus hepatitic B.
7. Program de supraveghere cu laboratorul a surselor şi a căilor de transmitere a agenţilor patogeni (principii şi obiective).
8. Interpretarea rezultatelor unei antibiograme şi folosirea acestora pentru prevenţie şi terapie.
9. Interpretarea rezultatelor unor investigaţii de laborator în: gripă, angine, enteroviroze, dizenterie bacilară, febra tifoidă, BDA, hepatite acute virale, tuse convulsivă, HIV/SIDA.
10. Indicarea metodelor şi tehnicilor uzuale de laborator eficiente în diagnosticul epidemiologic al bolilor transmisibile cu “poartă de intrare” respiratorie, digestivă, tegumentară şi prin mucoase.