Victor Costache: De câte ori se reformează ceva în medicină, se scoate această utopie a privatizării

Stiri

Modificarea Legii nr. 95 a Sănătăţii are în vedere, în principal, punerea pacientului în centrul sistemului, astfel încât să poată să aleagă unde se tratează – în spitale de stat sau la privat, a explicat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Victor Costache, subliniind că nu este vorba de privatizare.

„De câte ori se reformează ceva în medicină, se scoate această utopie a privatizării. Noi ne dorim să punem pacientul în centrul sistemului şi să lăsăm pacientul să aleagă. Ştiţi foarte bine situaţia catastrofică în care ne aflăm ca sistem sanitar iar una dintre cauze a fost această îngrădire a pacienţilor. Scopul acestor măsuri legislative este să ieşim din acest fenomen de îngrădire a drepturilor. Spitalele private au fost incluse demult în programele naţionale – din 2013 sau 2014. Era lăsat în suspans această formulare ambiguă când sunt excedate anumite capacităţi de primire, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene. (…) Este exemplul copiilor cu autism, unde li se plătea medicaţia, dar nu li se asigura suportul mult mai necesar a tot ce înseamnă logoped sau psiholog”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul legal pentru acordarea unor servicii integrate şi servicii conexe în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, având în vedere faptul că în anul 2020 va începe derularea programului naţional pentru persoanele cu afecţiuni din spectrul autist, precum şi faptul că în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, pentru unele dintre aceste programe vor fi acordate servicii integrate, care pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii medicale, investigaţii paraclinice etc.

Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale.

Potrivit iniţiatorilor, prin proiectul de act normativ, procedurile de achiziţie publică vor avea la bază criteriul cel mai bun raport calitate-preţ. 

Proiectul de ordonanţă privind liberalizarea programelor naţionale de sănătate a fost elaborat de Ministerul Sănătăţii fără o minimă consultare a partenerilor sociali şi fără un studiu bine fundamentat pentru evaluarea impactului nu numai asupra pacienţilor, ci şi asupra resurselor materiale şi financiare de care vor dispune instituţiile medicale publice, avertizează reprezentanţii Federaţiei Sanitas.

„Proiectul de ordonanţă elaborat de Ministerul Sănătăţii care propune ca ‘serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi’ a fost elaborat şi postat în transparenţă decizională de către Ministerul Sănătăţii fără o minimă consultare a partenerilor sociali. Guvernanţii, obişnuiţi să îşi asume toate proiectele de acte normative ce vizează soarta populaţiei acestei ţări, consideră că astfel ‘se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament’ în cadrul programelor naţionale de sănătate”, arată Sanitas, într-un comunicat postat pe Facebook.

Sindicaliştii susţin că acest principiu ar fi benefic dacă nu s-ar urmări doar branşarea sectorului privat la fondurile publice în detrimentul instituţiilor de stat, care au obligaţia constituţională de a asigura dreptul la sănătate al populaţiei.

„Alocarea financiară pentru sănătate a continuat să fie şi în 2019 cea mai mică din Uniunea Europeană, atât ca alocare pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB, şi, în ciuda subfinanţării cronice de care suferă sistemul public de sănătate, Ministerul Sănătăţii decide să împrăştie puţinul acesta în buzunarele private, fără a iniţia necesarele consultări cu partenerii sociali, aşa cum au fost acestea convenite chiar şi în recentul semnat Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector”, afirmă reprezentanţii Sanitas.

Potrivit sursei citate, finanţarea sistemului public de sănătate este apanajul asigurărilor obligatorii de stat, iar serviciile medicale private pot fi contractate doar în completarea serviciilor publice şi doar acolo unde acestea lipsesc.

„Ori, acest principiu este încălcat chiar de către cei chemaţi vremelnic să administreze sistemul public de sănătate prin asumarea unor astfel de iniţiative legislative”, spun sindicaliştii.

Aceştia sunt de părere că sistemul de sănătate cuprinde o componentă privată aflată într-un continuu proces de creştere, dar acest segment privat se autofinanţează din veniturile proprii, iar ca alternativă imediată ar fi înfiinţarea sistemului privat de asigurări de sănătate ce se resimte ca o necesitate tot mai acută, mai ales că alocarea publică este minimalistă.

„O astfel de modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum cea recent propusă, nu se poate face fără un studiu bine fundamentat, pentru evaluarea impactului nu numai asupra pacienţilor, ci şi asupra resurselor materiale şi financiare de care vor dispune instituţiile medicale publice. Atenţionăm autorităţile cu privire la faptul că şi în acest an au omis să prevadă sursa de finanţare pentru creşterile salariale acordate cu începere de la 1 ianuarie 2020 personalului medico-sanitar, bani ce nu ar trebui să afecteze sumele contractate cu Casele de Asigurări pentru anul în curs. Să nu uităm nici faptul că spitalele publice au obligaţia de a asigura cel puţin servicii medicale de bază pentru toate categoriile de pacienţi, inclusiv pentru cei care nu-şi permit plata acestora în sistem privat”, se precizează în document.

În acest context, Federaţia Sanitas solicită Ministerului Sănătăţii să facă public studiul de impact pe care se fundamentează proiectul de ordonanţă.

„În condiţiile în care în anul 2020 şi în următorii ani vor fi alocate programelor naţionale de sănătate aceleaşi sume de bani ca până acum (sau chiar mai mici în unele cazuri), este evident că accesul egal al spitalelor publice şi al celor private la aceste resurse va direcţiona, practic, mai mulţi bani către sectorul privat. Şi nu avem nicio certitudine că va exista o creştere similară a numărului de pacienţi care vor apela la serviciile medicale private, renunţând la gratuitatea oferită de spitalele publice. În consecinţă, unele instituţii medicale publice, care au şi în prezent limitări bugetare, vor avea dificultăţi şi mai mari în asigurarea unui act medical de calitate – vor exista mai puţini bani pentru medicamente, pentru materiale sanitare, mai puţini bani pentru aparatură medicală performantă şi, de ce nu, mai puţini bani pentru asigurarea salariilor personalului angajat”, adaugă sindicaliştii din sănătate.

Nu în ultimul rând, Federaţia Sanitas – organizaţie sindicală naţională reprezentativă a angajaţilor din sistemul public de sănătate şi de asistenţă socială – învederează Ministerului Sănătăţii că are obligaţia de a respecta „regulile de bază ale dialogului social”, dar şi de a discuta cu toţi partenerii sociali impactul modificării legale preconizate, precum şi orice alt act normativ care poate afecta direct sau indirect drepturile angajaţilor din sistemul de sănătate, inclusiv drepturile salariale. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *