Webinar TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE

Stiri

● Mai multă încredere în imagistică și markeri pentru tratamentul carcinomului hepatocelular
● Probabilitate de cinci ori mai mare ca pacienții cu cancer pulmonar activ să decedeze la 30 de zile de la diagnosticarea cu COVID-19 față de pacienții în remisie sau fără simptome

Vineri, 31 iulie, a avut loc cea de-a șasea ediție a Conferinței TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE, organizată de TARUS MEDIA. Evenimentul, găzduit în mod obișnuit la Centrul de Excelență în Medicină Translațională (CEMT) din Institutul Clinic Fundeni, a avut loc de data aceasta
online, în format webinar, pentru a respecta măsurile de prevenție a COVID-19.

Aproape 800 de medici s-au înscris la acest eveniment, prezența fără precedent fiind unul dintre beneficiile desfășurării în sistem online. Evenimentul a fost creditat cu 3 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România.
Prof. dr. Ioana Lupescu, specialist în radiologie, imagistică medicală și radiologie intervențională la Institutul Clinic Fundeni, a susținut o prezentare privind rolul imagisticii secționale în diagnosticul
tumorilor căilor biliare; acestea reprezintă aproximativ 5-10% din tumorile de ficat incipiente, iar prevalența cea mai mare este în rândul pacienților de 50-70 de ani, ușor mai mare în rândul bărbaților. Prof. Lupescu a oferit exemple imagistice pentru a discuta aspecte legate de diagnosticare, clasificarea diverselor tipuri de tumori, tratamentul și pronosticul de supraviețuire al cazurilor analizate, precum și pentru a oferi recomandări privind cele mai bune instrumente de imagistică în ceea ce privește abordarea tumorilor căilor biliare.

”Tratamentul multimodal al carcinomului hepatocelular” a fost tema abordată de către prof. dr. Irinel Popescu în cadrul conferinței.Noutățile ultimului an în tratamentul cancerului hepatocelular se referă la faptul că acordăm mai multă încredere imagisticii și markerilor și de multe ori renunțăm la biopsie. De asemenea, chirurgia a devenit mai agresivă și cu rezultate mai bune, astfel încât ne permite acum să abordăm și cazuri la care înainte nu puteam face decât paliație, a spus reputatul
chirurg. Carcinomul hepatocelular (CHC) reprezintă al cincilea cel mai frecvent tip de cancer din lume,cu o incidență în creștere pe plan mondial și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.
Incidența CHC variază în funcție de locația geografică, iar fără tratament rata de supraviețuire la cinci ani este mai mică de 10%. ”Multiplele opțiuni de tratament pentru CHC sunt oferite de diverse specialități: chirurgia oncologică, radiologia intervențională, hepatologia, radiologia oncologică,
oncologia medicală. Evaluarea și alcătuirea unui plan de tratament de către o comisie multidisciplinară au ca rezultat obținerea de recomandări terapeutice personalizate și optimizate în relație cu pacientul analizat”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu.

Rezecția, transplantul hepatic și ablația tumorală sunt tratamente curative pentru pacienții cu CHC ”precoce”; transplantul reprezintă opțiunea pentru cea mai bună supraviețuire fără recidivă și cea mai bună șansă de vindecare pentru CHC, în mod special în cazurile de ciroză decompensată prin îndepărtarea completă a masei tumorale hepatice și parenchimului cirotic oncogenic, a menționat prof. dr. Irinel Popescu. ”Chiar și în afara
criteriilor Milan, transplantul ar putea oferi rezultate optime pe termen lung în comparație cu alte tratamente folosite în aceste cazuri. Ablația tumorală este în special eficientă pentru cazurile cu CHC unic de dimensiune mai mică de 3 cm, iar tratamentele non-curative – chemoembolizarea,radioembolizarea, terapia sistemică – dețin un rol din ce în ce mai important în abordul multidiscplinar al CHC”, a concluzionat șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni.

Prof. dr. Lucian Miron a vorbit în cadrul conferinței despre tratamentele sistemice pentru cancerul pulmonar fără celule mici în contextul pandemiei de COVID-19. ”Există o probabilitate de cinci ori mai mare ca pacienții cu cancer pulmonar activ să decedeze la 30 de zile de la diagnosticarea cu COVID-19 comparativ cu pacienții care se află în remisie sau nu au nici un simptom al bolii. De asemenea, comparativ cu populația generală, pacienții cu cancer pulmonar sunt expuși unui risc mai mare de a
dezvolta o formă severă a COVID-19; sunt mai în vârstă, au o sănătate precară și mulți iau medicamente care le suprimă sistemul imunitar. Multe tratamente de chimioterapie și terapii țintite pentru cancerul la plămâni pot cauza neutropenie. Expunerea pacienților la infecții atunci când
trebuie să viziteze clinicile pentru a primi tratamente împotriva cancerului ar putea fi asociată unor riscuri mai mari de incidente adverse”, a explicat prof. dr. Lucian Miron.

Despre tratamentul carcinomului hepatocelular a vorbit și dr. Iulia Gramaticu, prezentând rezultatele fazei 3 a studiului RESOURCE despre utilizarea regorafenib versus placebo la pacienții cu cancer de ficat nerezecabil care fuseseră tratați cu sorafenib; una dintre concluzii a fost că secvența de tratament sorafenib–regorafenib a crescut perioada de supraviețuire cu 26 de luni.
Dr. Raluca Ioana Mihăilă de la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" a sintetizat noutățile privind tratamentul cancerului renal, în special al rolului inhibitorilor de checkpoint, într-o
prezentare realizată împreună cu conf. dr. Dana-Lucia Stănculeanu, în cadrul căreia au fost oferite informații despre scheme de tratament practicate și studii clinice. Dr. Raluca Ioana Mihăilă a mai susținut o prezentare despre noile provocări în managementul pacienților cu melanom BRAF+.

Dr. Daniela Zob de la Institutul Oncologic "Prof. Alexandru Trestioreanu" București, a prezentat datele clinice ale anticorpului monoclonal complet uman Avelumab în tratarea carcinomului metastatic cu celule Merkel. De asemenea, a vorbit și despre primul tratament rambursat în România în ultimii 17 ani pentru melanom în stadiul local avansat – opdivo (nivolumab), explicând concluziile studiilor clinice ale nivolumab vs. ipilimumab. Astfel, riscul relativ de recurență s-a redus cu 32% pentru opdivo, beneficiile acestui tratament fiind demonstrate la majoritatea categoriilor de pacienți,indiferent de statusul PD-L1 și de mutația BRAF; șapte din zece pacienți aflați în grupul cu acest
medicament nu au dezvoltat metastaze la distanță în analiza de 36 de luni.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *