Poate cel mai periculos și de temut scenariu medical este acela în care începe o durere abdominală în partea dreaptă jos și nu știi de la ce este. Nu contează unde ești, ce faci, dacă e zi sau noapte, în cazul unei astfel de dureri trebuie să acționezi rapid, pentru că în cele mai multe cazuri e vorba de o apendicită acută. Operația și eliminarea apendicelui infectat, evaluarea medicală de urgență și găsirea celor mai bune soluții pentru a elimina simptomele asociate vor fi singurele care îți vor da șansa la o viață normală în continuare, fără complicații. Recunoașterea urgenței medicale e vitală în această situație, de aceea, în articolul de astăzi, ne-am propus să îți explicam cum recunoști ușor apendicita acută și când mergi de urgență la camera de gardă.
Apendicita acută nu este ca alte afecțiuni pe care le mai tratezi și acasă, cu un medicament, o cremă, mai poți aștepta până ai programare la medic. În cazul său, evoluția simptomatologiei este rapidă, reprezentând o urgență medicală pe măsură ce simptomele se instalează, iar orice fel de amânare sau de tratamente greșite pot duce și la deces în scenariile cele mai grave.
Recunoașterea urgenței medicale și a simptomelor tipice apendicitei acute vor face diferența între un pacient care revine la viața normală după 48 de ore cel mult și unul care va sta zile întregi în spital sau se va confrunta cu o serie întreagă de complicații dintre cele mai grave.
Ce este apendicita și cum se ajunge la apendicita acută?
Apendicita este afecțiunea comună, urgență medicală, caracterizată prin inflamația apendicelui, o mică structură tubulară atașată de intestinul gros în cadranul inferior drept al abdomenului. Este, de altfel, cea mai comună cauză a durerii abdominale severe, acute, ce necesită adesea operație și diagnosticare de urgență odată ce au apărut primele simptome, intervenția chirurgicală fiind tratamentul definitiv pentru ea.
Mecanismul apariției sale este bine documentat: apare obstrucția sau blocarea lumenului acestui organ care, în stare normală, adăpostește țesut limfoid și o parte din microbiota ce susține imunitatea și apărarea împotriva infecțiilor. Odată apărut blocajul, va crește presiunea în interiorul lumenului prin acumularea de mucus, fapt ce duce la afectarea fluxului de sânge (ischemie), proliferare bacteriană accentuată, inflamație intensă, iar în cazurile avansate la necroză și perforație (ruptură).
Cauzele blocajului la nivelul apendicelui pot fi multiple. De la fecalit, apendicolit, hiperplazie limfoidă (frecventă la copii/adolescenți, pe fondul unor infecții) la prezența unui corp străin, a unor paraziți sau a unor tumori (în special la adulți), toate vor fi pe lista de cauze probabile pentru apendicită.
Se ajunge la apendicita acută când deja avem durere epigastrică/periombilicală la debut, apoi (în câteva ore) migrare în dreapta jos (fosa iliacă dreaptă), plus frecvent anorexie, greață/vărsături, febră ușoară, durere agravată de mișcare sau tuse. Durerea începe adesea „în mijlocul abdomenului, în jurul buricului”.
La examen, prin palpare, medicul chirurg sau generalist poate observa sensibilitate și/sau durere la punctul McBurney (dreapta jos), durere în dreapta jos când apasă în stânga jos (semnul Rovsing), semnul psoasului (sau manevra psoasului), semnul obturatorului (sau manevra obturatorului), mai ales când apendicele inflamat irită mușchii sau structurile din apropiere.
Problema pentru medici este că nu toți pacienții au simptomatologia clasică de apendicită acută. Așa că uneori pacientul se poate prezenta cu durere mai puțin tipică sau în alt loc, diaree/constipație, simptome urinare (urinări frecvente/urgență), confuzie la vârstnici, gravide sau copii mici.
Migrarea durerii are o explicație clinică simplă: la început, distensia și inflamația inițială a apendicelui produc o durere viscerală, mai vagă și localizată „central”, dar pe măsură ce inflamația progresează și irită peritoneul parietal, durerea devine somatică, mult mai bine localizată, în dreapta jos.
Apendicita acută poate să apară la orice vârstă, dar este mai frecventă la adolescenți și persoane în jur de 20 de ani, cu o prevalență ușor mai mare la bărbați decât la femei – statisticile arătând că aproximativ 5-9% dintre oameni dezvoltă apendicită la un moment dat în viața lor.
Vei merge urgent la camera de gardă sau vei chema salvarea acasă în caz de suspiciune de apendicită acută, deoarece riscul de perforație, ruptură și de complicații secundare este major. Pacientul poate să dezvolte rapid peritonită sau un abces periapendicular/intraabdominal.
Un apendice blocat și infectat poate perfora relativ repede (adesea în sub 36 de ore de la debutul simptomelor), de aceea nu trebuie întârziată evaluarea medicală.
Semnele tipice pentru urgența prezentării la camera de gardă: durere abdominală care se intensifică și devine severă în dreapta jos, durere însoțită de rigiditate sau încordare a peretelui abdominal (abdomen de lemn), durere mare la mișcare/tuse, febră în creștere, frisoane, vărsături persistente, imposibilitatea de a păstra lichide în stomac, stare generală foarte proastă, amețeală/leșin sau confuzie (mai ales la vârstnici).
Pentru cazurile fără complicații majore de apendicită acută, programarea apendicectomiei laparoscopice se va realiza în cel mult 12-24 de ore de la internare.
Sunt și multe alte afecțiuni care pot da dureri în zona tipică pentru apendicita acută. De exemplu, gastroenteritele, enterocolitele, boala inflamatorie intestinală (Crohn), diverticulita, obstrucția intestinală, limfadenita mezenterică (inflamația ganglionilor abdominali), colica renală, infecțiile urinare acute, pielonefritele sau torsiunea anexială/ovariană ar putea avea o simptomatologie asemănătoare apendicitei acute.
Se adaugă și chistul ovarian rupt sau hemoragic, boala inflamatorie pelvină, endometrioza, durerile ovulatorii, torsiunea testiculară, epididimita, întinderile musculare și hernia.
Doar evaluarea medicală, imagistica și diagnosticarea corectă de către un chirurg cu experiență pot exclude aceste alte afecțiuni.
Diagnosticarea corectă și recunoașterea apendicitei acute tipice și atipice în funcție de zona apendicelui
Poziția anatomică a apendicelui variază (retrocecal, pelvin etc.), așa că locul durerii și semnele clinice pot diferi foarte mult. Dacă avem o poziție retrocecală, durerea este resimțită adesea în flanc sau în spate, iar semnele abdominale la palpare pot fi mai „slabe”; la copii, această poziție se manifestă frecvent cu durere direct în flanc/spate.
Dacă avem o poziționare pelvină, pacientul se va confrunta mai degrabă cu durere suprapubiană, simptome urinare sau senzație de tenesme rectale.
În sarcină, durerea poate părea localizată mai „sus” deoarece anatomia se modifică prin creșterea uterului, durerea migrând spre abdomenul superior.
Confirmarea diagnosticului de apendicită acută și preluarea cazului vor fi realizate de o echipă multidisciplinară de medici (medic de urgență, chirurg generalist, radiolog), utilizând ecografia, examenul CT sau RMN, urmând ca în sala de operație să intervină și anestezistul pentru asigurarea unei intervenții chirurgicale în siguranță. La copii, în managementul cazului poate interveni și un medic pediatru sau un chirurg pediatru.
Evaluarea medicală se face rapid și include istoricul simptomatologiei, un examen clinic atent cu palpare și manevre specifice pe membrul inferior (legate de mușchii psoas și obturator), plus uneori tușeu rectal și/sau examen pelvin.
Înainte de orice operație de apendicită acută se vor recomanda analize de laborator: hemoleucogramă pentru depistarea numărului crescut de leucocite, CRP (marker inflamator care confirmă sindromul biologic inflamator) și sumar de urină pentru excluderea infecțiilor urinare sau a litiazei renale.
La femeile aflate la vârstă reproductivă și active din punct de vedere sexual se va efectua în mod obligatoriu și un test de sarcină.
Ecografia, RMN-ul sau CT-ul vor clarifica rapid dacă este vorba despre o apendicită acută sau despre o altă afecțiune cu simptome asemănătoare.
Tratamentul standard pentru apendicita acută constă în apendicectomie (îndepărtarea chirurgicală a apendicelui). Dacă apendicele s-a perforat deja sau există complicații avansate (peritonită generalizată sau abces), managementul afecțiunii include în mod obligatoriu antibiotice intravenoase și drenaj secundar, implicând o spitalizare mai lungă.
Operația poate fi laparoscopică (minim invazivă), realizată prin incizii mici, cu ajutorul unei camere și al unor instrumente specifice, asigurând o recuperare mai rapidă.
Dar există și varianta operației deschise (clasice), cu incizie mai mare, folosită în anumite situații complexe (complicații severe, particularități anatomice sau în caz de conversie din abordul laparoscopic).
Este nevoie de anestezie generală indiferent de tipul intervenției, durata operației fiind, în medie, de o oră. La finalul operației de apendicită acută, apendicele extirpat este trimis la laboratorul de anatomie patologică pentru evaluarea histopatologică standard.
Intervențiile chirurgicale laparoscopice necomplicate înseamnă una sau două zile de spitalizare; în cazul celor clasice, deschise, perioada de internare se poate prelungi la o săptămână sau mai mult, mai ales dacă au existat complicații preoperatorii.
Recuperarea parțială după scoaterea apendicelui se realizează în 1-2 săptămâni, dar poate dura mai mult în prezența complicațiilor. Recuperarea completă și reluarea efortului fizic normal pot dura până la 6 săptămâni.
Te poți aștepta la următoarele simptome în primele ore sau zile după operație: ușoară greață post-anestezică, constipație tranzitorie, episoade diareice sporadice, gaze, balonare și disconfort sau durere în jurul inciziilor.
Nu sunt excluse complicațiile postoperatorii, cum ar fi infecția plăgii, abcesul intraabdominal sau complicații mai rare (ocluzie intestinală, sângerare).
Dacă a fost vorba despre o apendicită complicată (cu perforație sau abces), se recomandă un tratament antibiotic prelungit, drenajul colecțiilor și, la nevoie, îngrijiri suplimentare.
Apendicita acută, fiind o urgență chirurgicală, se operează la nevoie în spitalele MedLife care au secție de chirurgie generală și cameră de gardă. De exemplu, în București, poți merge la Spitalul MedLife Medical Park, cel mai mare spital MedLife, cu o secție de chirurgie generală formată din medici primari cu experiență, care pot susține cu succes orice intervenție chirurgicală necesară, intervențiile fiind realizate în mod laparoscopic.
Spitalul Nord Provita / Nord Pipera are și el chirurgie generală și cameră de gardă, la fel și Spitalul de Pediatrie MedLife, pentru micuții cu apendicită acută. La Cluj avem Spitalul MedLife Humanitas, la Sibiu MedLife Polisano. Și în multe alte orașe sunt disponibile secții de chirurgie generală în hyperclinici și spitale MedLife, de pildă în Brașov, Timișoara, Iași, Galați, Craiova.
Cel mai bine este să sunați direct la MedLife Call Center și să întrebați dacă aveți o astfel de urgență și vă aflați într-un alt oraș decât cele menționate ca exemplu.
Dacă apare un caz de apendicită acută, se merge direct la camera de gardă/urgențe a celui mai apropiat spital MedLife cu secție de chirurgie pentru evaluare și intervenție promptă, beneficiind de investigații imagistice și analize ce pot fi decontate și prin CNAS în baza unui bilet de trimitere.
Toate detaliile despre o intervenție pentru apendicita acută și costurile aferente se pot afla de la call center-ul MedLife sau se pot verifica direct în secțiunea Spitale MedLife de pe site-ul oficial.
MedLife oferă atât tratamente clasice de chirurgie generală, cât și tratamente chirurgicale avansate în cadrul cărora se utilizează tehnologia chirurgiei robotice disponibilă pe piața medicală internațională.
Articol sponsorizat de MedLife
Ai posibilitatea să îți spui părerea despre acest subiect pe pagina de Facebook eMedic.ro și în grupul de Facebook eMedic.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .