La sfârșitul lunii iulie a acestui an, în Blocul operator al Secției Neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” avea loc prima operație de chirurgia epilepsiei farmacorezistente de cauză organică (ERT), urmare a eforturilor întrunite ale medicilor specialiști neurologi și neurochirurgi pasionați de această patologie.
Pacienta, în vârstă de 36 de ani, domiciliată în Maramureș, aflată în evidența și sub supravegherea medicală de specialitate a d-lui dr. Bogdan Florea, medic neurolog din Cluj-Napoca, avea, încă de la varsta de 3 ani, crize epileptice în fiecare zi, crize rezistente la diferite scheme de tratament. Atât crizele convulsive, cât și investigația IRM, efectuată cu protocol de epilepsie, sugerau, ca si cauză determinantă, scleroza hipocampică stângă. Aceasta este o patologie frecvent întâlnită în rândul persoanelor diagnosticate cu epilepsie, reprezentând cea mai comună cauză operabilă.
Intervenția chirurgicală, realizată de Căpitan medic Georgian Ciobotaru, medic specialist Neurochirurgie și Colonel medic Conf. univ. dr. Dan Corneci, șef Secție ATI, după un protocol stabilit anterior de doamna dr. Ioana Mîndruță, medic neurolog supraspecializat în chirurgia epilepsiei, a constat în realizarea lobectomiei temporale anterioare și amigdalohipocampectomie stângă, fapt ce a presupus înlăturarea, din creier, prin intermediul unei incizii mici în tâmpla stângă, a unei zone care este responsabilă de producerea crizelor.
Protocolul chirurgical s-a derulat pe parcursul a aproximativ 3 ore, fără probleme pentru echipa medicală. Ulterior, chiar din cursul serii, pacienta a fost transferată în post-operator, unde, sub stricta supraveghere a medicilor curanți, aceasta a fost motivată și încurajată să desfășoare activități curente de tipul să vorbească, să mănânce, să se spele și chiar să se plimbe. Trebuie menționat faptul că, cicatricile intervenției chirurgicale sunt ascunse în păr, nefiind necesară raderea acestuia pentru realizarea operației.
Pacienta a fost externată echilibrată hemodinamic și respirator, fără acuze subiective, cu recomandările ca timp de câteva săptămâni să evite efortul fizic intens și susținut, fără a avea vreo restricție de ordin alimentar. Urmărirea periodică a pacientei, prin intermediul medicului curant neurochirurg (Căpitan medic Georgian Ciobotaru), a demonstrat ca intervenția chirurgicală a fost un real succes, pacienta nemaiavând, până la momentul actual, nicio criză epileptică.
După astfel de intervenții, pacienții revin la control la un interval de timp de 3 și, respectiv, 6 luni, iar apoi, dacă totul decurge bine, aceștia revin în evidența și sub supravegherea medicului epileptolog curant.
Pentru a înţelege mai bine impactul acestei patologii la nivel mondial şi naţional, trebuie menţionate următoarele date statistice:
- 1% din populația globală (65 de milioane de oameni) suferă de epilepsie. 80% din cazuri se înregistrează în țările în curs de dezvoltare.
- 5–10% din populația globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani iar șansele de a trece printr-o a doua criză sunt cuprinse între 40 și 50%.
- criză poate dura între 1 și 5 minute.
- În România sunt circa 400-500.000 de bolnavi, însă doar 200.000 sunt înregistraţi de către CAS şi urmează tratament anti-epileptic.
- Boala cunoaşte un vârf de incidenţă la copii şi tineri (3-18 ani) şi la vârsta a treia.
- Calitatea vieții pacientilor cu ERT este afectată permanent de frecvența și severitatea crizelor, încercările de control medicamentos având numai efecte temporare. În plus, odată cu trecerea timpului, crizele repetate afectează din ce în ce mai mult structura creierului și, implicit, și funcționarea cognitivă, crescând, totodată și riscul tulburărilor psihiatrice asociate (anxietate, depresie). ERT poate duce, în timp, la crize generalizate de tip tonico-clonic, cunoscute a fi un factor de risc major pentru accidentări și moarte subită. Studiile care compară evoluția, pe termen lung, a pacienților cu ERT care optează pentru chirurgie, comparativ cu cei care preferă medicația, arată clar că evoluția pacienților chirugicali este net superioară, calitatea vieții acestora fiind mult mai bună. În concluzie, este nevoie de neurologi specializați în chirurgia epilepsiei pentru a stabili cine poate beneficia de o astfel de intervenție a cărei rată de succes este de aprox. 70% (pacientul scapă complet de crize).
- Succesul postoperator depinde de foarte mulți factori, astfel că, pentru a estima corect șansele fiecarui pacient este nevoie de o evaluare prechirurgicala complexă. Specialiștii în domeniu au dezvoltat deja modele predictive care au o acuratețe de peste 80-90% în a stabili șansele de a stopa crizele postoperator, în funcție de cei mai importanți factori predictivi identificați de cercetările realizate până în prezent. Studiile sugerează că, dacă în primul an după chirurgia de lob temporal, pacientul nu are nicio criză sub control medicamentos, șansele de a fi fără crize la doi ani după operație sunt de 87-90%. Dacă postoperator pacientul nu are nicio criză timp de doi ani (sub control medicamentos), șansele de a fi fără crize sunt de 95% la 5 ani.
În acest context, trebuie precizat faptul că, pentru a realiza o astfel de intervenție chirurgicală, atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, trebuie să se întrunească un cumul de factori care să concure la succesul tratamentului minim invaziv neurochirurgical.
Astfel, prin realizarea acestei premiere în Spitalul Militar Central, specialiștii noștri își manifestă întreaga disponibilitate pentru intensificarea colaborării cu alți membri ai echipei medicale multidisciplinare implicate în managementul medical al pacienților diagnosticați cu epilepsie farmacorezistentă de cauză organică, iar noi ne bucurăm că putem asigura toate condițiile necesare derulării, în cele mai bune condiții tehnice și de siguranță, tratamentul chirurgical minim invaziv pentru această patologie.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok .