Osteoporoza este o boală scheletală metabolică ce reprezintă o problemă de sănătate la nivel mondial. Este o patologie frecvent întâlnită în practică medicală, existând în jur 22 milioane de persoane cu acest diagnostic la nivel european. Implicațiile clinice sunt reprezentate de apariția de fracturi de fragilitate, ceea ce crește atât morbiditatea cât și mortalitatea pacienților. Riscul de osteoporoză și de fracturi crește odată cu instalarea menopauzei și cu înaintarea în vârstă, acești doi factori ducând la apariția osteoporozei primare. Prevalența diagnosticului de osteoporoză este de 20% în cazul femeilor și de 6%- 7% în cazul bărbaților cu vârste între 50-84 ani iar probabilitatea apariției unei fracturi osteoporotice majore (coloană vertebrală, șold, antebraț distal, humerus, pelvis) la această categorie de vârstă este de aproape 50% la femei și de 20% la bărbați În jur de 40% dintre pacienții cu osteoporoză asociază și cauze secundare.
Astfel, 30%- 50% din femeile și 50%-80% dintre bărbații cu osteoporoză asociază și cauze secundare pentru apariția acestei boli, ceea ce face necesar screeningul pentru cauze secundare în această patologie. Cauzele secundare de osteoporoză și de fragilitate osoasă sunt numeroase, incluzând boli endocrine, reumatologice, hematologice, malignități, diabet zaharat, medicamente sau carențe alimentare.
Cauze:
- Vârstnici. Calitate osoasă scăzută – s-a demonstrat că 84% din pacienții cu fractură de col femural aveau forme medii până la severe de osteoporoză. La vârstă de 65 de ani, 50% din femei au un conținut osos mineral sub limita de fracturare, iar la 85 de ani, 100% au un conținut osos sub această limita. La aceste persoane un traumatism minor ce implică o cădere accidentală, în lateral, la nivelul marelui trohanter este de ajuns pentru a produce o fractură.
- Persoane tinere active- implicarea în diverse activități sportive, ce aduc un plus de stres asupra articulației.
- Traumatisme majore – un impact direct în lungul femurului cu sau fără o componentă rotationala.
O cauza aparte este „triada atletelor” – amenoree, osteoporoză, tulburări ale apetitului. Amenoreea se asociază cu nivele scăzute de estrogen ceea ce duce la o scădere în masă osoasă. Semne ce pot apărea sunt oboseală, anemie, depresie, intoleranță la frig, lanugo.
Oasele femurului (sau col femural) sunt cel mai des afectate. Această zonă, care este responsabilă de legătura dintre corp și cap femural, suferă în peste 90% din cazuri. Cea mai periculoasă vârstă, când o persoană este expusă riscului de traumatism în fiecare zi, este de 65 de ani. Această problemă, potrivit statisticilor, afectează mai des femeile în timpul menopauzei. Riscul de a face o fractură este de 3-4 ori mai mare decât în cazul unui bărbat cu o vârstă similară. Capul femural reprezintă structuri osoase liniare orientate de-a lungul liniilor de stres asupra cărora acționează forțele greutății corpului. Direcția forțelor ce acționează în timpul impactului, cât și calitatea osului (osteoporoză) joacă un rol important în fracturile de col femural. Colul femural este în mare parte acoperit de capsulă articulară, mai puțîn o porțiune laterală a fetei posterioare. Colul femural aflat sub caspula nu participa la formarea călușului periferic, așa că vindecarea fracturilor se bazează în mare parte pe osificarea internă.
De ce sunt periculoase fracturile la vârstnici?
Pentru tineri, de regulă, fracturile nu prezintă niciun pericol serios: medicii au învățat de mult să vindece fracturile de orice complexitate, iar analgezicele ușurează suferința pacientului în toate etapele de recuperare. Cu toate acestea, la bătrânețe, bolile se desfășoară diferit și chiar și un traumatism „inofensiv” poate fi fatal. Există mai multe motive pentru această.
- Oasele se vindecă mult mai încet decât la tineri, din cauza metabolismului lent și a aportului insuficient de sânge la țesutul scheletic.
- Imobilizarea temporară și repausul obligatoriu la pat slăbesc corpul și afectează negativ starea emoțională.
- Riscul de tromboembolism – formarea cheagurilor de sânge la extremitățile inferioare, ceea ce poate duce ulterior la blocarea arterei pulmonare – o afecțiune mortală
- O cauza aparte este „triada atletelor” – amenoree, osteoporoză, tulburări ale apetitului. Amenoreea se asociază cu nivele scăzute de estrogen ceea ce duce la o scădere în masă osoasă. Semne ce pot apărea sunt oboseală, anemie, depresie, intoleranță la frig, lanugo
Consecințe:
Fracturile de col femural pot avea consecințe grave, inclusiv:
- Dureri severe: Fractură poate provoca dureri intense la nivelul șoldului, care pot persistă timp de săptămâni sau luni.
- Mobilitate redusă: Fractură poate face dificilă sau imposibilă mersul pe jos sau chiar statul în picioare.
- Spitalizare: Majoritatea pacienților cu fractură de col femural necesită spitalizare pentru tratament.
- Intervenție chirurgicală: Fractură poate necesită intervenție chirurgicală pentru a fi reparată. Recuperare îndelungată: Recuperarea după o fractură de col femural poate fi un proces lung și dificil. Pacienții pot avea nevoie de fizioterapie pentru a-și recăpăta mobilitatea și forța musculară.
- Complicații: Fracturile de col femural pot fi asociate cu complicații grave, cum ar fi pneumonia, tromboză venoasă profundă și infecțiile.
- Mortalitate: Fracturile de col femural pot crește riscul de deces, mai ales la pacienții vârstnici.
Sfaturi pentru prevenirea osteoporozei:
Osteoporoză este un factor major de risc pentru fracturile de col femural. Fracturile de col femural pot avea consecințe grave asupra mobilității, independenței și calității vieții pacienților. Prevenirea osteoporozei este esențială pentru reducerea riscului de fractură de col femural.
- Consumați o dietă bogată în calciu și vitamina D.
- Faceți exerciții fizice regulate.
- Evitați fumatul.
- Limitați consumul de alcool.
- Efectuați osteodensitometria REMS conform recomandărilor medicului dumneavoastră.
Osteodensitometria REMS poate ajută la:
- Identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi osteoporotice
- Monitorizarea eficacității tratamentului pentru osteoporoză
- Prevenirea fracturilor osteoporotice.
Osteodensitometria REMS este un instrument valoros pentru prevenirea osteoporozei. Testul poate ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi osteoporotice, astfel încât să poată fi luate măsuri pentru a preveni apariția acestor fracturi.
- Consumați o dietă bogată în calciu și vitamina D.
- Faceți exerciții fizice regulate.
- Evitați fumatul.
- Limitați consumul de alcool.
- Efectuați osteodensitometria REMS conform recomandărilor medicului dumneavoastră.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .