O să încerc să trec repede în revistă câteva dintre măsurile cuprinse în ordonanța de urgență aprobată astăzi de Guvernul României. O parte din ele sunt lucrate împreună cu – vreau să precizez acest lucru de la bun început – cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și le mulțumesc colegilor de la CNAS pentru activitatea lor.
În ceea ce privește pacienții cu cancer, sunt câteva măsuri care se referă strict la această categorie de pacienți. În primul rând, este vorba de extinderea decontării la toate tipurile de servicii de radioterapie pentru pacienții oncologici, indiferent de localizarea tumorii.
În al doilea rând, este vorba despre o reactualizare a tarifelor, care nu au mai suferit modificări din anul 2015, și sunt proceduri complexe, de exemplu, cum ar fi brahiterapia, care avea nevoie urgentă de o astfel de actualizare, încât să facă posibilă acordarea serviciilor pentru pacienții oncologici. În al doilea rând, este vorba despre implementarea practic al PAL Plan – Planul Național de Paliație, care se adresează nu numai pacienților oncologici, ci și celor non-oncologici, prin includerea la decontare a tuturor categoriilor de servicii, nu numai cele de paliație acordate în unități medicale specializate, ci și cele care pot fi acordate ambulatoriu sau la domiciliul pacientului. De asemenea, tipul de unități sanitare care pot să organizeze astfel de servicii va fi extins. Și un lucru care de asemenea este în întâmpinarea pacienților, și oncologici, dar și cu alte patologii, se referă la un mecanism accelerat de acces la medicamente inovative pentru produsele care sunt unice în cazul anumitor tipuri de boli sau pentru produsele care, prin introducere, vor produce economii la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, pentru că practic înlocuiesc medicamente care se dau în momentul de față și care sunt mai costisitoare. Mai sunt și multe alte prevederi care au fost realizate în această ordonanță de urgență. Unele dintre ele ajută de asemenea la implementarea Planului național de control al cancerului, prin constituirea rețelelor naționale și racordarea rețelelor naționale de diagnostic și tratament pentru pacienții oncologici, precum și măsuri care prorogă, de exemplu, termenul de aplicare a unei legi mai vechi care prevedea că pacienții din România, atunci când se adresează serviciilor ambulatorii private, țin să precizez acest lucru, vor plăti o sumă de bani, s-a prorogat până în anul 2027 acest lucru, încât pacienții români care apelează la servicii private să nu trebuiască să facă acest lucru. Astea sunt câteva lucruri care cred că vin în întâmpinarea pacienților din România și cred că reflectă consecvența Guvernului în îmbunătățirea accesului la servicii medicale, alături, sigur, de multe alte lucruri, începând cu investițiile și continuând cu elemente de reformă structurală ale sistemului de sănătate. Aș vrea să vă rog să îmi puneți câte una, maximum două întrebări. O să încerc să fiu foarte sintetic. Trebuie să ajung la o colegă de-a dumneavoastră, la o emisiune în direct. Mulțumesc. Vă rog…
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea două întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând despre Spitalul Pantelimon – care este situația, dacă există șansa să introduceți acest spital pe lista celor ce trebuie renovate, pentru că vedem că…
Alexandru Rafila: Aș vrea să vă răspund imediat, aș vrea să vă răspund imediat la întrebarea dumneavoastră. M-am întâlnit cu noua conducere, în repetate rânduri, cu noua conducere a spitalului, a existat și o vizită pe teren la spital. Ceea ce vom face în perioada imediat următoare va fi de relocare…, deci, în primul rând, amenajarea unui spațiu în care să fie relocată secția sau parte din secția de terapie intensivă, care va intra într-un proces de renovare complet, secția de terapie intensivă de la Spitalul Sfântul Pantelimon, așa cum am promis și eu şi a promis și domnul prim-ministru încă din perioada acelui scandal. În ceea ce privește alte elemente care țin de cercetarea penală, nu avem niciun fel de altă informație. Vă rog, și a doua întrebare…
Reporter: Şi o a doua întrebare. În Parlament a fost depus un proiect prin care, dacă va trece, se vor introduce butoane de panică și camere de supraveghere în saloanele de UPU și de ATI. Cum vedeți dumneavoastră, ca ministru, această problemă?
Alexandru Rafila: În primul rând, da, știu, este un domn care face, are tot timpul legătură cu butoanele de panică, care a făcut această propunere. În mod evident, în cadrul restructurării secțiilor de ATI, gândiți-vă că noi discutăm de digitalizarea care s-a și întâmplat la informatizarea și digitalizarea a 18 secții de ATI. În plus, în proiectul de digitalizare a spitalelor vom continua acest lucru. Problema cu camerele de luat vederi nu este în mod evident ceva străin acestor proiecte. Supravegherea pacienților aflați în terapie intensivă dintr-un post central de comandă este ceva firesc și se și întâmplă în unele spitale din România. A fost la Timișoara, unde un astfel de sistem funcționează, la domnul profesor Săndesc. În ceea ce privește butoanele de panică, ele există în continuare, dar acum, știți, pacienții care sunt, de exemplu, intubaţi sau sunt în comă nu cred că pot să acționeze aceste butoane. Îmi cer scuze, mulțumesc frumos.
Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne, vă rog, din ce motive a fost declarată închisă pandemia de rujeolă? Epidemia.
Alexandru Rafila: Pentru că numărul de cazuri… Nu, n-a fost pandemie. Epidemie la nivel național. Pe măsură ce datele care vin la Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor la nivel național, colegii noștri epidemiologi au avut criterii pentru ca să solicite Ministerului Sănătății închiderea acestui lucru. Practic, ce s-a întâmplat, ca să înțeleagă toată lumea, s-a epuizat ceea ce numim noi masa receptivă, adică oamenii care n-au fost vaccinați sau mulți dintre ei s-au îmbolnăvit și, în felul acesta, această izbucnire epidemică a încetat, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot repeta peste un an sau peste doi sau peste trei ani, atunci când scăderea acoperirii vaccinale aduce iar o anumită populație la risc să se îmbolnăvească pentru că nu este protejată.
Reporter: De ce este necesară renovarea acelei secții de la Spitalul Pantelimon? Care este situația acolo? Ce aţi găsit?
Alexandru Rafila: Este necesară pentru că, în mod evident, condițiile care erau acolo – Spitalul Pantelimon n-a beneficiat de astfel de reabilitări de mulți ani – condițiile, inclusiv condițiile de lucru ale medicilor, nu erau, să spunem, cele mai bune. Și, pe de altă parte, trebuie să dăm și noi un semnal clar opiniei publice, pacienților că în Spitalul Pantelimon lucrurile evoluează într-un mod care să le dea lor încredere să se adreseze acestui spital, care, trebuie să spun și e un lucru pe care mi-l asum, are foarte mulți profesioniști de bună calitate și e păcat să nu utilizăm acest corp medical profesionist din Spitalul ‘Sfântul Pantelimon’.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ați spus că la Spitalul Pantelimon vor veni experți internaționali să evalueze situația de acolo. Care sunt discuțiile în acest moment?
Alexandru Rafila: Discuțiile sunt că așteptăm să vină acești experți. Noi am accesat două organizații: Organizația Europeană și cea Mondială a Specialiștilor în Terapie Intensivă. Mi-au răspuns din partea ambelor organizații. Ideea nu este neapărat să evalueze situația de acolo, de la Pantelimon, ei nu vin să facă o anchetă, ei vin să facă o evaluare profesională legată de protocoale, de proceduri și, mai mult decât atât, să putem să avem și o discuție deschisă în spațiul public, dar și în zona profesională în ceea ce privește protocoalele care trebuie utilizate și în România pentru pacienții aflați în situații terminale.
Reporter: Vor veni în acest an?
Alexandru Rafila: Cred că da. Cu siguranță vor veni în acest an.
Reporter: Acea secție care intră în renovare, practic va fi relocată la un alt spital…
Alexandru Rafila: Deci ideea noastră, și am discutat cu conducerea spitalului, am identificat un spațiu în care a funcționat un compartiment de terapie intensivă în timpul pandemiei. Acel spațiu va fi inițial renovat și el, igienizat, dotat corespunzător, se vor muta echipamentele. Chiar dacă activitatea va fi mai restrânsă la terapie intensivă este important să fie liberă secția actuală încât ea să se poată renova în totalitate. Mulțumesc.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua. România intenționează să trateze copii din Fâșia Gaza? Aș vrea să vă întreb când ar putea ajunge primii copii, câți, cu ce vor fi transportați și unde vor fi tratați? În ce spital din România?
Alexandru Rafila: Este un punct de lucru la nivelul guvernului, care se ocupă de această problemă. Noi am identificat două spitale de urgență pediatrică din București, ‘Marie Curie’ și ‘Grigore Alexandrescu’. Discutăm de în jur de 40 de copii, care se află în momentul de față în Egipt, dar sunt și alte probleme de natură logistică și organizatorică. Doar Ministerul Sănătății, sigur, una este să poți să oferi locul unde acești copii sunt tratați, dar discutăm despre familiile lor, discutăm de persoane care sunt refugiate din Gaza și în mod evident aici decizia nu este doar la Ministerul Sănătății și, în plus, trebuie să ne asigurăm că, prin această preluare a acestor pacienți – trebuie să vedem exact ce patologii au, cam care ar fi durata de spitalizare, încât să nu împieteze niciun fel asupra desfășurării activității în aceste două unități.
Reporter: Deci nu s-a luat încă o decizie, când vor ajunge, cu ce anume vor ajunge…
Alexandru Rafila: Nu s-a luat încă o decizie, pentru că este o decizie care nu este numai medicală, asta vă spuneam. Discutăm și de persoanele însoțitoare, care poate să fie destul de numeroase.
Reporter: Bună ziua. Legat de măsurile anunțate astăzi, necesarul de servicii paliative e undeva la 20% acoperit, în mare parte de ONG…
Alexandru Rafila: Cred ce aveți o informație eronată, îmi cer scuze, am mai auzit acest lucru. Noi am avut un proiect, se numește PAL-PLAN. El a fost finalizat pe 31 decembrie 2023 și, în urma acestui PAL-PLAN, numărul de paturi necesare pentru pacienții cu îngrijiri paliative este estimat undeva în jur la 4.000 la nivel național. Noi avem în momentul de față 3300 de paturi, dintre care 3000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate. Dar nu discutăm doar despre paturi pentru îngrijiri paliative, pentru că o componentă importantă, cea care a fost abordată, astăzi de fapt, se referă la îngrijirile la domiciliul pacientului, când se deplasează persoane specializate la domiciliul pacientului pentru acordarea acestor îngrijiri paliative. Ştiu că au tot circulat tot felul de cifre, că avem doar 20%, că avem 5%. Eu vă spun că acel program care a fost făcut cu fonduri norvegiene, cred, au lucrat inclusiv cei de la Hospice, au fost parte din acest program, ANMCS-ul, Ministerul Sănătății, reprezentanți ai spitalelor, au fost parte a acestui proiect și numărul estimat de paturi pentru paliați în România necesar este de circa 4000. Mulţumesc!
Reporter: Dar cât avem nevoie până la urmă, cât e necesarul?
Alexandru Rafila: Păi asta v-am spus- 4000.
Reporter: Şi în urma măsurilor dumneavoastră…
Alexandru Rafila: Dar nu discutăm doar despre paturi, discutăm și de acordarea de servicii în sistem ambulatoriu sau la domiciliu.
Reporter: OK. Revenind la cazul morților din Spitalul Sfântul Pantelimon, v-ați prevalat de un ordin din 2021 care ar anonimiza controlul. Nu ne-ați spus nici acum cine…
Alexandru Rafila: Nu e niciun secret -am declarat…
Reporter: Numărul ordinului…
Alexandru Rafila: … nu e vorba de un ordin, e vorba de un referat, numai o secundă, e vorba de un referat pe care l-am semnat, în care am împuternicit doi colegi să se deplaseze la Spitalul Sfântul Pantelimon. Referatul nu este…o să schimbăm acea prevedere, am rugat Direcția juridică să o schimbe. Nu m-am prevalat de nimic. Era vorba de un ordin care era în vigoare și era semnat de un ministru interimar.
Reporter: Aţi refuzat să faceți public să vedem și noi ce scrie în acel referat.
Alexandru Rafila: În referat scrie că echipa de control de la Ministerul Sănătății se deplasează la Spitalul Sfântul Pantelimon. Exact atâta scrie.
Reporter: Obiectivele de…
Alexandru Rafila: Obiectivele de control erau cele determinate de reclamații de natură administrativă făcute de două persoane, de asistenta șefă pe spital sau directorul de îngrijire, același lucru și de un medic ATI. Iar restul elementelor, având în vedere că începuse o anchetă penală în data de 10 aprilie, sunt în competența Parchetului, așa cum v-am spus de la început.
Reporter: Şi de ce ați tot amânat să ne spuneţi lucrul acesta?
Alexandru Rafila: Dar am spus. Vă rog să vedeți intervențiile mele publice.
Reporter: Ați spus că e un ordin public, semnat de nu știu ce ministru în 2021
Alexandru Rafila: Da, e un ordin semnat de un ministru interimar al sănătății din anul 2021.
Reporter: De cine? Nu puteți să ne spuneţi?
Alexandru Rafila: Păi vedeți cine a fost ministru interimar al sănătății în 2021. N-aveţi decât unul singur. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, spuneați că veți renova secția de la Pantelimon ca să dați un semnal pozitiv pacienților, dar acolo problemele reclamate nu erau legate de condițiile din unitatea de tratare, ci mai degrabă de conduita medicilor. Dumneavoastră vorbiți acolo despre un corp de medici profesionist, însă vedem că pacienții au avut destule reclamații și chiar medicii s-au reclamat între ei.
Alexandru Rafila: Acolo sunt probleme dificile, la Pantelimon. A fost vorba, inclusiv m-a întrebat colegul de la HotNews, apropo de obiectivele controlului. Au existat reclamații de ambele părți, ca să spun așa. Au existat cele două reclamații la care făceați dumneavoastră referire. Dar a existat și o reclamație a circa 100 de persoane din spital, medici și asistente medicale împotriva persoanelor care făcuseră reclamația inițială. Nu se poate face chestiunea asta decât prin dialog și dacă vă aduceți aminte, eu am fost la spital, am fost chiar de două ori la spital, la Sfântul Pantelimon, să discut cu personalul medical. Noi trebuie în primul rând să îi respectăm pe ei profesional și uman. Cred că ăsta e primul, primul lucru. Și să încercăm să găsim o soluție, încât ei să poată să lucreze într-un confort profesional. Lucrul ăsta este dificil în momentul de față și e bine că avem o echipă nouă acolo de management, se ocupă. Fac lucrul ăsta nu pentru că și-au dorit să fie manageri, în orice caz, nu și-au dorit. Dar pentru că sunt de acolo, din spital și încearcă să rezolve lucrurile. Dar lucrurile astea se dezvoltă și se rezolvă în timp, fără culpabilizări, trebuie să reclădim încrederea. Dar încrederea e de două tipuri: trebuie să reclădim și încrederea între personalul care lucrează acolo, în spital, trebuie și în raport cu exteriorul; și aici dumneavoastră puteți să ne ajutați și o să vă ținem la curent cu progresele de acolo, cu renovările de acolo, de la spital, încât Spitalul Pantelimon, și încercăm să găsim și o finanțare ceva mai bună pentru acest spital, inclusiv prin acțiunea prioritară pentru secțiile de terapie intensivă, încât să putem să oferim oamenilor ceea ce așteaptă. E unul dintre spitalele bune din București. Faptul că acolo a fost un lucru care încă n-a fost soluționat din punct de vedere al justiției rămâne – eu nu am vrut în niciun fel să interferez cu această…, și n-am făcut nicio declarație care într-un fel sau altul să fie interpretabilă. Trebuie să lăsăm justiția să-și facă treaba și să avem o concluzie atunci când lucrurile sunt soluționate. Mulțumesc foarte mult, vă urez o zi foarte bună. Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, încă o scurtă întrebare. A apărut o situație la la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, cu aproximativ 200 de lilieci care au fost găsiți în secția de cardiologie. Ați discutat cu cei de acolo, v-au informat?
Alexandru Rafila: Nu, nu. Dar o să mă interesez. Mulțumesc frumos. Chiar mi se pare și mie…, adică unu mai poate să intre din greșeală, dar 200 înseamnă că locuiau acolo. Mulțumesc frumos.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
