CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Hematologie, Genetică, Biologie moleculară, Imunologie (dedicate
bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, notiuni elementare de microbiologie si
epidemiologie etc.).
Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie si de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase
2. DURATA STAGIILOR – 4 ANI ( 48 LUNI )
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de
studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări
ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Modulul Durata
Organizarea si Managementul laboratorului de biochimie, hematologie,
imunologie
I.1 – 3 luni
Biochimie I.2 – 9 luni
Biologie moleculară si Genetica I.3 – 3 luni
Imunologie I.4 – 6 luni
Hematologie I.5 – 12 luni
Bacteriologie I.6.1 – 2 luni
Parazitologie I.6.2 – 0,5 luni
Virusologie I.6.3 – 0,5 luni
Epidemiologie I.7 – 1,5 luni
Biostatistica Medicală I.8 – 1 lună
Bioetică Medicală I.9 – 0,5 luni
Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie,
hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program
I.10 – 9 luni
I.1 – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE
de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 3 LUNI
Tematica lecţiilor conferinţă – 120 ore
1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)
a. planificarea activităţilor;
b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;
c. managementul personalului, evaluarea personalului;
d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service,etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;
2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).
3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).
4. Sistemul de management al calităţii:
a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)
b. Cerinţe de management (2 conferinţe)
c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă)
d. Auditul intern (1 conferinţă)
e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)
f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)
g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)
h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)
5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)
Baremul activităţilor practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d
Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp

I.2 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 9 LUNI

Tematica lecţiilor conferinţă – 360 ore

(1). METABOLISMUL PROTEIC
– Peptide biologic active.
– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară,
secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).
– Biosinteza proteică
– Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă,degradarea scheletului de atomi de carbon.
– Biosinteza ureei.

(2). ENZIME
– Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.
– Izoenzime.
– Noţiuni de cinetică enzimatică.

(3). METABOLISMUL GLUCIDIC
– Glicoliza.
– Gluconeogeneza.
– Ciclul acizilor carboxilici.

(4). METABOLISMUL LIPIDIC
– Biosinteza acizilor graşi.
– Degradarea acizilor graşi.
– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.
– Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.
– Biosinteza colesterolului.
– Acizii biliari.
– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

(5). VITAMINE şi HORMONI
(6). APA şi ELECTROLIŢI

(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:
– Patologia renală.
– Patologia hepatică.
– Patologia cardiacă şi vasculară.
– Maladii metabolice şi endocrine.

(8). MARKERI TUMORALI
(9) BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ
(10) BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI
(11) BIOCHIMIE GERIATRICĂ
(12) BIOCHIMIE PEDIATRICĂ
(13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT
(14) ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE,
CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR
(15) METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE
Stagiul practic

În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:
– prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
– efectuarea practică a testului respectiv.
1 Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.
– metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)
– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
– tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare
– sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice
– tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray
2 Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practice
EXAMENUL DE URINĂ
1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al
albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări
2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină,amoniac, amilaza. – barem 50 determinări
3. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări
4. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI
1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu
– barem 100 determinări
2. Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare;variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic;
parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. – barem 50 determinări.
6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice- barem 100 determinări.
7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice –barem 100 determinări.
8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – 50 determinări.
9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări
– transaminazele (TGP, TGO),
– creatinkinaza (CK), izoenzime;
– lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
– fosfataza acidă şi alcalină;
– gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
– amilaza;
– lipaza.
C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.
D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice –barem 50 determinări.
I.3 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţa – 120 ore

OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ
• Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
• Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi
conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.
• Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.
• În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată
exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
• De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.

A. PARTEA TEORETICĂ
I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.
Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.
Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului.
Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.
Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.
II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici.
Extracţia ADN-ului.
Extracţia ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.
Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje
şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de
apariţia cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”,
“Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).
Aplicaţii clinice ale hibridizării:
a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
b) tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman,sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”)
cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza
polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în
distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul,
spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor  gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în
diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE,
“denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).
Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie,Oncologie.
Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”)
aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice,inflamatorii, neurologice şi genetice.

B. PARTEA PRACTICĂ
1. Extractia ADN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LCR, etc.)
2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale.
3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.
4. Tehnica hibridizarii
5. Tehnica real time PCR
6. Tehnica de secventiere
EXAMEN
1. Test scris din tematica teoretică.
2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală.
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale.
3. Bolile monogenice.
4. Bolile multifactoriale.
a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.
b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5. Retardul mental.
6. Patologia genetică a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ
1. Consultul genetic.
2. Explorarile genetice.
• Cromozomiale.
• Moleculare.
3. Sfatul genetic.
4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).
5. Diagnosticul prenatal.

EXAMEN
1. Test scris din tematica teoretică.
2. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).
I.4 Modulul de Imunologie – 6 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 240 de ore
A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.
2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.
B. Mecanismele imunologice
1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.
2. Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară şi funcţia.
3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.
4. Alergenele – structură, epitopi.
5. Imunogenetica.
6. Imunitatea mediată prin celulele T.
a) Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.
b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
c) Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.
7. Imunitatea mediată prin celule B.
a) Activarea celulelor B – interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.
b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.
c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.
d) Procese biologice iniţiate de anticorpi – mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
e) IgE – structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.
f) Reacţia IgE – mediată imediată şi de fază tardivă.
g) Complexele imune – proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
8. Alte mecanisme imunologice, care implică:
a) Celulele „natural killer”.
b) Celulele killer activate de limfokine.
c) Bazofile activate.
9. Interacţiuni receptor – ligand în funcţionarea imună – molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori – ligand.
Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
C. Modularea răspunsului imun.
1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
2. Inflamaţia şi modularea ei.
a) Mediatori – preformaţi şi neoformaţi.
b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).
c) Mastocitele şi bazofilele – structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
d) Eozinofilele – structură, activare, mediatori.
D. Imunitatea mucoaselor.
1. Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.
2. Imunologică – ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de „homing”.
3. Imunosupresia post transplant

E. Imunologia transplantului.
1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.
Semnificatia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul de rezolutie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA.
2. Mecanismele de rejet.
3. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru in imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic.
4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.
5. Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului.
F. Imunologia tumorală.
1. Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.
2. Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.
3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.
4. Mecanismele imunosupravegherii.
G. Mecanisme imunoreglatoare.
1. Mecanismele de toleranţă.
2. Reţele idiotipice.
II. Tematica activităţilor practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.
2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.
3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.
4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.
5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
6. Măsurarea proteinelor de fază acută.
7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.
8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.
9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).
10. Măsurarea IgE total şi specific.
11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.
12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor
limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu
mitogene şi antigene.
14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).
15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.
16. PCR (Reactia de amplificare genica)
17. Tipizarea HLA prin metode moleculare
18. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.
19. Citometrie în flux.
20. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare
1. Referate generale – cel putin 1 prezentare.
2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.
Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.

I.5 STAGIUL DE HEMATOLOGIE 12 luni
1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă – 480 de ore
(1). Hematopoeza
– generalităţi
– celula stem
(2). Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)
(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)
(7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia
imună; citochimia; genetica)
(8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.
(10). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)
(11). Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare
(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).
(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.
(14). Anemii hemolitice congenitale.
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.
(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.
(16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).
(17). Sindromul mielodisplazic.
(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.
(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.
– Leucemie limfatică cronică.
– Boli proliferative limfatice de graniţă.
– Generalităţi limfoame.
(20). Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator,
clasificare).
(21). Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).
(22). Gamopatii monoclonale maligne.
(23). Gamopatii monoclonale benigne.
(24). Hemostaza (generalităţi).
(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.
(26). Purpura trombocitopenică.
(27). Coagulare intravasculară diseminată.
(28). Boala tromboembolică şi fibrinoliza.
(29). Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2. Baremul activităţilor practice
1. Recoltare: 20
2. Colonare: 20
3. V.S.H.; Hematocrit: 20
4. Indici eritrocitari: 20
5. Reticulocite: 30
6. Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20
7. Test Hamm: 10
8. Test Coombs – anti Ig G, -anti C: 10
9. Celule lupice: 10
10. Determinări F.A.N.: 10
11. Imunograma: 10
12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10
13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10
14. Grupe sanguine şi RH: 10
15. Electroforeza – imunoelectroforeza: 10
16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25
17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100
18. Examinare frotiu medular: 50
19. Imunofenotipare

I.6.1 MODULUL BACTERIOLOGIE – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 80 ore
Bacteriologie generală
Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.
Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici
Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune
Rezistenta la actiunea antibioticelor
Interactiunea bacterie-gazda
Bacteriologie speciala
*Bacterii cu importanta in patologia umana
– Coci gram pozitivi – Genurile Staphylococcus, Streptococcus
– Coci gram negativi – Genul Neisseria
– Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella,
Shigella, Yersinia
– Bacili gram negativi non-fermentativi – Genurile Pseudomonas, Acinetobacter
– Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter
– Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella
– Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira
– Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus
– Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium
– Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient – Genurile Rickettsia
Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma,
– Mycobacterium tuberculosis
* Vor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene mentionate
Activităţi practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)
1. Microscopia
-optica: directă, contrast de faza (lp)
– în imunofluorescenţă (d )
2. Coloranţii în microbiologie
-gram (lp)
-albastru de metilen (lp)
-Ziehl-Neelsen (lp)
– Giemsa(lp)
3. Medii de cultură
-nutritive, de conservare şi transport (lp)
-de izolare – îmbogatire, selective (lp)
4. Izolarea bacteriilor din:
• Materii fecale – Coprocultura (lp)
• Sânge – Hemocultura (d)
• Urină – Urocultura (lp)
• L.c.r. (d)
• Exsudate (lp)
• Secretii (lp)
• Spută (lp)

5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor
I.6.2 MODULUL PARAZITOLOGIE – 0,5 luni
Tematica lecţiilor conferinţa – 20 de ore
I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă
A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze(fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza,
strongiloidoza, hoockworms)
II. Examenul parazitologic al sângelui
Diagnosticul hematologic al malariei.
Tehnici de diagnostic:
1. Tehnica frotiului.
2. Tehnica picăturii groase.
Tehnici de diagnostic:
1. Coloraţia Giemsa.
2. Coloraţia cu albastru de toluidină.
3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară :
A. Diagnosticul cisticercozei.
B. Diagnosticul hidatidozei.
C. Diagnosticul trichinelozei.
IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
Diagnosticul trichomonozei urogenitale,
Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice

I.6.3 MODULUL VIRUSOLOGIE – 0,5 luni
Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie – 20 ore
1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.
2. Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.
3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze.
Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.
4. Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri
vii atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor
5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

I.7 MODUL EPIDEMIOLOGIE – 1,5 LUNI
Tematica lectiilor conferinta 60 de ore
Cursuri
1. Epidemiologia – definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare.
2. Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate -transmisibile şi netransmisibile – (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la
nivel individual şi populaţional
3. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional
4. Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile
5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet
6. Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile
7. Profilaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile
8. Comunicarea in boala netransmisibila

Aplicatii practice
1. Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc,expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate – tipuri de variabile, sursele de informaţie
pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile.
b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporţii, indici –
i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele.
Analiza prin indicatori de morbiditate.
ii. Rate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate.
iii.Comparaţii pe baza ratelor brute.
c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi
dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibila.
2. Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat
problemei şi obiectivului enunţat. .
b. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare,avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecţilor, culegerea
datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu.
d. Studii intervenţionale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenţiei.
Elaborarea unor proiecte dc studiu
3. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică – importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.
4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila
5. Metode de screening. Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea
programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening.
6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de designul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor
prezentate. Analiza unor articole medicale

I.8. MODUL INFORMATICA SI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 LUNĂ
Tematica lectiilor conferinta – 40 de ore
1. Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina.
2. Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul,memoria, unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul,discurile compacte
3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage si fisiere pe discuri. Administrarea cataloagelor si fisierelor.
4. Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetWare si Windows NT.
5. Aplicatii de word processing. Aplicatia Word. Meniul aplicatiei Word.
6. Aplicatia Word. Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor.
7. Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor.
8. Aplicatia Word. Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat…)
9. Servicii Internet (navigarea in World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer.
10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.
11. Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare
12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor
13. selectate.
14. Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar. Principalele operatii matematice si statistice intro foaie de calcul.
15. Aplicatia Excel. Meniul aplicatiei Excel
16. Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul
17. Aplicatia Excel. Realizarea de grafice si diagrame.
18. Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel.
19. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint.
20. Meniul aplicatiei Powerpoint.
21. Aplicatia PowerPoint. Crearea si formatarea unei prezentari.
22. Tabele si baze de date. Structura unui tabel, câmpuri si inregistrări.
23. Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor
24. Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access.
25. Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor.
26. Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport.
27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari.
28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare.
29. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS. Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia SPSS
30. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge.

I.9. MODULUL DE BIOETICĂ – 0,5 LUNI
Tematica lecţiilor conferinţa – 20 ore
I. Introducere în Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariţiei bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii şi metode în bioetică.
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).
III. Relaţia medic-pacient I – 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relaţiei medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
IV. Relaţia medic-pacient II – 2 ore
1. Consimţământul informat.
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3. Relaţia medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
V. Greşeli şi erori în practica medicală – 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii – 2 ore
1. Libertatea procreaţiei.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivă.
VII. Probleme etice la finalul vieţii – 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.
2. Probleme etice în stările terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicală.
4. Eutanasia şi suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocării de resurse în transplant.
IX. Probleme etice în genetică şi genomică – 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genică.
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
X. Etica cercetării pe subiecţi umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe
subiecţi umani.
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.
5. Comitetele de etică a cercetării.
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.
3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă.
3. Rolul comitetelor de etică din spitale.
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri
concrete – 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore

I.10. PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE,HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ – 9 LUNI
Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie),durata 4 ani (48 luni)
1. Organizarea si managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, Conf. Dr.Anda Baicus
2. Biochimie Medicală , 9 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruta
3. Biologie Moleculară si Genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Prof. Dr. Ileana Constantinescu
4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, Prof. Dr. Ileana Constantinescu
5. Hematologie, 12 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, Prof.
Dr. Anca Lupu, SUUB, Prof. Dr. Ana Maria Vladareanu
6.1 Bacteriologie, 2 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Irina Codiță
6.2 Parazitologie, 0,5 luni, Spit. Clinic Colentina, Conf. Dr. Lidia Lazar
6.3 Virusologie, 0,5 luni, Inst. Ștefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona Ruță
7. Epidemiologie, 1,5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu
8. Biostatistica Medicală, 1 lună, Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminița Iliuță.
9. Bioetica Medicală, 0,5 luni, Inst. de Medicină Legala, Mina Minovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă
10. Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie, sau imunologie/biologie moleculara) 9 luni.

Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:
Biochimie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident

MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ANI
Modulul Durata
Organizarea si Managementul laboratorului de biochimie, hematologie,
imunologie
I.1 – 3 luni
Biochimie I.2 – 9 luni
Biologie moleculară si Genetica I.3 – 3 luni
Imunologie I.4 – 6 luni
Hematologie I.5 – 12 luni
Bacteriologie I.6.1 – 2 luni
Parazitologie I.6.2 – 0,5 luni
Virusologie I.6.3 – 0,5 luni
Epidemiologie I.7 – 1,5 luni
Biostatistica Medicală I.8 – 1 lună
Bioetică Medicală I.9 – 0,5 luni
Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie,
hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program
I.10 – 9 luni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 , I.2 I.3, I.4, I.5 I.5, I.6.1, I.6.2,
I.6.3 I.7, I.8, I.9, I.10

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *