Ioana Mihăilă, ministrul Sănătăţii: Bună ziua! Azi am trimis spre publicare la Monitorul Oficial şi probabil că mâine va fi ziua în care vor apărea modificările la Ordinul 4.34, ordin care reglementează planul de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă. Aceste modificări au scopul de a asigura o asistență medicală adecvată pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, dar și îmbunătățirea asistenței medicale acordate pacienților non-COVID. A fost astfel elaborat un nou plan de măsuri pentru asigurarea asistenței medicale a populației pe perioada pandemiei, plan structurat pe etape, și plan care prevede în mod explicit modalitatea de reacție a unităților sanitare și a direcțiilor de sănătate publică atât în contextul actual favorabil, cât și în eventualitatea confruntării cu un nou val pandemic. Astfel, redeschiderea secțiilor a fost structurată în două etape. În etapa 1, condițiile pentru managerii spitalelor pe care trebuie să le îndeplinească pentru a cere reducerea numărului de paturi destinate activității cu pacienții COVID-19 sunt: o rată de incidență la nivelul județului calculată la două săptămâni mai mică de 1 la 1000 și o rată de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă, paturi avizate de Direcția de Sănătate Publică pentru îngrijirea pacienților confirmați cu COVID-19 sub 50%. În etapa a doua de scădere, etapă care urmează după un minim de 30 de zile și în cazuri speciale după o perioadă mai scurtă de timp, poate fi aplicată dacă rata de incidență la nivelul județului calculată la două săptămâni este mai mică de 0,5 la mia de locuitori, iar rata de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă este din nou sub 50% din numărul de paturi avizate anterior. Direcțiile de sănătate publică pot aproba astfel în prima etapă o reducere a numărului de paturi de până la 50% pentru spitalele specializate în îngrijirea pacienților COVID – vorbim de spitale de boli infecțioase și de pneumoftiziologie, spitale anterior clasificate ca nivel 1, și până la 30% pentru spitalele care nu sunt înalt specializate în tratamentul pacienților cu COVID-19.
În etapa a doua, de scădere, numărul, procentul paturilor destinate îngrijirii pacienților COVID-19 scade pentru 30% pentru spitalele înalt specializate și până la 15% pentru celelalte spitale. Păstrăm acest număr de paturi destinate îngrijirii pacienților cu COVID-19 din două motive. Unu, pentru că vrem ca fiecare spital să poată să îngrijească pacienții care s-au internat în spitalul respectiv pentru o altă patologie dacă se pozitivează pe parcursul internării și vrem să nu fie nevoiți să-i transfere într-un spital COVID și păstrăm acest număr de paturi împreună cu un plan de revenire la situația anterioară dacă vom cunoaște din nou o accelerare a pandemiei și o creștere a numărului de pacienți infectați. Acestea sunt în mare modificările, ele presupun o coordonare bună între managementul spitalelor, direcțiile de sănătate publică și Ministerul Sănătății și, din nou, pentru orice fel de reducere este nevoie ca spitalele să depună și un plan de revenire în caz că pandemia începe să evolueze într-un mod nefavorabil. Și acum răspund la întrebări.
Reporter: Doamnă ministru, mâine EMA anunță decizia legată de vaccinarea cu Pfizer a copiilor între 12 și 15 ani. Întrebarea mea este când se ia o decizie în România și cum veți convinge părinții să-și vaccineze copiii, dar și medicii de familie să se implice în vaccinare?
Ioana Mihăilă: Așteptăm cu nerăbdare decizia Asociației Europene a Medicamentului. Cât de repede posibil, vom aproba și noi și vom începe vaccinarea la această grupă de vârstă. Evident că vaccinarea va avea nevoie și de acordul informat al părintelui. Sperăm să existe o cât mai mare colaborare cu părinții și cu medicii de familie, așa încât copiii care, din nou, nu neapărat suferă și nu dezvoltă forme foarte severe dar sunt un vector important de transmitere, să se vaccineze în număr cât mai mare.
Reporter: Veți propune Grupului de Comunicare Strategică să aibă comunicare țintită și pe acest segment?
Ioana Mihăilă: Cred că este binevenită această idee, să avem comunicare și pe segmentul de copii.
Reporter: Dar ca un orizont de timp și procedural, după ce EMA va fi luat această decizie, cam ce orizont de timp am avea să ajungă şi la noi, în România?
Ioana Mihăilă: Cred că depinde și de cum se iau deciziile în Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților de Vaccinare, depinde însă și cât de repede ne ajustăm pe partea procedurală, acele modificări în Registrul Electronic Național de Vaccinare și cât de repede transmitem procedurile către centrele de vaccinare și către medicii de familie care vor fi implicați în astfel de procese.
Reporter: Cum vedeți dumneavoastră această măsură de exceptare a portului măștii în birou dacă sunt cinci persoane din punct de vedere medical?
Ioana Mihăilă: Am susținut această măsură, am susținut-o încă din urmă cu mai multe săptămâni. Din nou, cred că atunci când avem activități care implică un risc redus pentru persoane care au un risc redus de a dezvolta boala, și aici vorbim de persoanele vaccinate, că știm că aici riscul de a contracta și de a transmite boala este unul redus, măsurile de relaxare, inclusiv renunțarea la purtare a măștii sunt binevenite.
Reporter: Bună ziua, doamna ministru, aș reveni cu întrebarea adresată domnului Arafat. Marți seara, la Salonul spaniol a avut loc o masa festivă la care au participat peste 30 de persoane, inclusiv Ludovic Orban a spus acest lucru. Din punctul dumneavoastră de vedere, petrecerea aceasta a fost una legală sau ilegală?
Ioana Mihăilă: Prefer să nu emit un punct de vedere pe această temă. Cred că există organe ale statului abilitate să emită puncte de vedere și să prevadă sancțiuni în fiecare din situațiile care sunt în afara reglementărilor legale. Mulțumesc. Atât voi răspunde pe această temă. Dacă aveți altă întrebare, cu tot dragul.
Reporter: Bună seara. Doamna ministru, știu că acum câteva săptămâni aţi cerut din partea spitalelor să vină cu propriile evaluări legate de numărul de paturi care pot fi eliberate astfel încât să fie tratați și mai mulți pacienți care nu suferă de boala COVID. Vreau să vă întreb dacă ați primit această evaluare și câte paturi estimați că ar putea fi eliberate la nivel național în urma acestei strategii pe care ați enunțat-o și astăzi în perioada imediat următoare, în prima etapă și după aceea în a doua etapă, dacă aveți o cifră estimativă.
Ioana Mihăilă: În primul rând răspunsul la aceste solicitări au fost centralizate la nivelul direcțiilor de sănătate publică. În al doilea rând, prin consultare cu managerii de spital am elaborat acest plan de măsuri și, cum spuneam, se pot elibera în prima etapă, dacă sunt îndeplinite condițiile care țin de incidență și de gradul de ocupare a paturilor, până la 50% din paturile din spitalele cu înalt grad de specializare și până la 70% pentru că spitalele cu grad mic de specializare pot să rămână cu 30% doar paturi disponibile din cele aprobate în momentul maxim al pandemiei.
Reporter: Bună ziua, doamna ministru! Se vorbește deja în spaţiul public, sunt voci din sistemul medical care vorbesc deja despre iminența unui val patru în toamnă. Aș vrea să vă întreb dacă s-au făcut niște scenarii, niște estimări, care ar fi amploarea acestuia, cam la ce număr de îmbolnăviri pe zi ne așteptăm, ce necesar de paturi pe ATI.
Ioana Mihăilă: Estimările și scenariile stau tocmai la baza redactării acestor modificări ale Ordinului 434. Acest ordin nu are doar rolul de a reglementa măsurile de relaxare de la nivelul spitalelor, ca să le spunem așa, și să fim în acord cu celelalte măsuri de relaxare, are și rolul de a reglementa timpul de reacție și gradul de răspuns atunci când ne confruntăm cu un potențial val patru. Deci acest plan reglementează și această situație în care pandemia se agravează. Să facem niște presupuneri în condițiile în care nu știm câte persoane vor fi vaccinate peste două sau trei luni, deși avem niște obiective clare, dar, din nou, obiectivele trebuie să fie şi atinse, cred că ar fi prematur. Noi suntem pregătiți, am făcut cadrul legal pentru ca spitalele să poată să răspundă în timp util și eficient. În plus, am cerut și spitalelor şi direcțiilor de sănătate publică prin prevederile acestui ordin de a-și elabora și de a-şi asuma un plan de răspuns rapid în condițiile în care situația se agravează.
Reporter: Dar spitalele nu-şi elaborează aceste planuri în funcție de niște cifre pe care le furnizați dumneavoastră? Eu despre aceste cifre vă întrebam Ioana Mihăilă: Noi am luat ca termen de referință numărul maxim de paturi din valul pandemic cel mai sever, deci acolo am luat ca valoare de referință. Nu cred şi nimeni cred că nu crede că există posibilitatea reală să mai atingem intensitatea valurilor doi și trei din toamnă şi, respectiv, din iarnă.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb despre evaluarea șefilor de DSP-uri. Era un proces început, la ultima conferință de presă de aici, de la Guvern, spuneați că nu s-a finalizat. Aveți noutăți, câți nu corespund, câți vor fi înlocuiți, ce nereguli s-au constatat?
Ioana Mihăilă: Procesul de evaluare a DSP-urilor nu a fost finalizat, suntem în curs de a începe procesul de evaluare a managerilor spitalelor din subordinea noastră. Probabil că evaluarea DSP-urilor va fi completată cu o evaluare parțială.
Reporter: Și încă o întrebare, vă rog, care nu are legătură cu pandemia. România a avut o mare problemă cu paturile pentru marii arși. Eu știu că se demaraseră niște programe, niște idei, predecesorul dvs avea niște consilieri care erau supraviețuitori ai Colectivului. Aș vrea să vă întreb dacă s-au realizat niște progrese în mandatul dvs, dacă aveți niște informații clare despre mărirea numărului de paturi, despre schimbarea procedurilor de transfer în străinătate a marilor arși.
Consilierii care au fost în mandatul anterior au rămas în acest mandat, sunt în general consilierii doamnei secretar de stat Monica Althamer – vreau să le mulțumesc pe această cale pentru tot efortul pe care îl depun. Ei, împreună cu doamna secretar de stat, participă, împreună cu comisiile de specialitate, la ameliorarea cadrului normativ care privește tratamentul și transferul în străinătate al marilor arşi și împreună lucrăm la a grăbi și la a derula, în condiții optime, acele proiecte de investiții care sunt derulate prin Banca Mondială și care vizează construcția celor trei centre de mari arși, vorbim de centrul din Târgu Mureș, din Timișoara și centrul din București de la „Grigore Alexandrescu”. Deci a rămas o preocupare atât în ceea ce privește domeniul de reglementare, cât și în ceea ce privește investițiile. Mulţumesc.
Reporter: Doamna ministru, aceeași întrebare care a fost adresată și domnului Raed Arafat, ce se întâmplă cu tabletele STS, când le vom avea funcționale și cum vor fi acesta aplicate în țara noastră, vorbim de tabletele prin care organizatorii pot verifica persoanele vaccinate, testate?
Ioana Mihăilă: Din nou, există certificatul, vorbim de certificatul verde, probabil. Certificatul verde, din informațiile pe care le avem până acum, cu mențiunea că există grupuri de lucru comune, Ministerul Sănătății, DSU şi STS, care lucrează la elaborarea cadrului legal, dar și la elaborarea aplicației, aceste certificate verzi nu au neapărat nevoie de o tabletă, ele pot fi arătate printr-o aplicație pe telefonul mobil și verificate printr-o altă aplicație pe telefonul mobil. Atunci când ele vor fi implementate și în condițiile în care vor fi şi acceptate de către populația generală, existența acestor certificate verzi va face mult mai facilă tocmai acea etapă de relaxare în care putem merge la un eveniment privat sau la un restaurant, în care arătăm certificatul verde, dar și organizatorul verifică printr-o aplicație de pe telefonul propriu veridicitatea datelor trecute în certificatul nostru.
Reporter: Ce se va întâmpla în cazul persoanelor care nu au această aplicație sau nu au un telefon? Vedem persoanele în vârstă, știm că în zonele de sate avem foarte multe persoane care nu au un smartphone. Ce se întâmpla cu ele?
Ioana Mihăilă: Ele vor putea merge în continuare pe aceleași metode de dovedire a vaccinării, testării sau trecerii prin boală.
Reporter: Aş vrea să vă întreb ce se va întâmpla cu aparținătorii? În momentul de faţă nu au acces în instituțiile spitalicești, ar urma să fie modificată această măsură?
Ioana Mihăilă: Am dat, de exemplu, în cursul acestei săptămâni, o informare transmisă de către colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, la solicitarea noastră, informare care permite accesul taților la nașterea copilului, în anumite condiţii, evident. Pe măsură ce vedem că se adaptează spitalele la noul flux, pe măsură ce vedem că presiunea pe sistemul sanitar scade, dar şi personalul medical din spitale crește, putem să începem să permitem şi accesul aparținătorilor. Dar, acum, în acest moment, accesul aparținătorilor înseamnă un efort suplimentar de verificare, de echipare a aparținătorilor, efort care vine tot pe umerii personalului medical, care a fost deja destul de greu încercat în ultimul an şi jumătate.
Reporter: Şi aparținătorii trebuie să facă dovada unui test negativ sau a vaccinării?
Ioana Mihăilă: În criteriile Institutului Naţional de Sănătate Publică, aparținătorii trebuie să poarte echipamentul de protecție şi cred că, da, să facă dovada unui test negativ, dar va trebui să verific lucrul ăsta, sau a vaccinării.
Reporter: Fostul ministru al sănătății a criticat astăzi, pe Facebook, campania de vaccinare inițiată de Guvern, spunând că sursa de inspirație ar fi fost la Ministerul Sănătăţii. Aş vrea să vă întreb, dacă dumneavoastră, când aţi venit la Ministerul Sănătăţii, aţi găsit un draft cu materiale promoționale, cu materiale de promovare pe aceeași idee ca cele promovate în momentul de faţă de premier?
Ioana Mihăilă: Dacă intenția dumneavoastră este să aflați dacă Ministerul Sănătăţii s-a implicat în campania de comunicare, da, Ministerul Sănătăţii s-a implicat în campania de comunicare, Ministerul Sănătăţii a şi transmis către CNA, în iarnă, o primă formă a unui clip de promovare şi, de asemenea, a lucrat la alte clipuri de promovare. Prima formă a clipului a fost făcută publică, celelalte clipuri au fost puse la dispoziţia premierului şi au fost transmise către CNA, în urmă cu o săptămână.
Reporter: /…/
Ioana Mihăilă: Da, există campanii diferite care au avut scopuri diferite.
Reporter: Şi respectivele spoturi, care, până în momentul acesta, nu au fost făcute publice, au fost făcute din bani alocați de Guvern, sau cum anume s-a întâmplat? Cât timp n-am văzut acele spoturi…
Ioana Mihăilă: Au fost, din câte ştiu, finanțate printr-un protocol cu UNICEF-ul.
Reporter: Bun! Şi ideea Guvernului, din prezent, a fost furată de la Ministerul Sănătăţii? Că de fapt acestea sunt acuzele făcute de Vlad Voiculescu şi aici voiam să…
Ioana Mihăilă: Asta nu mi se pare o întrebare la care eu pot să răspund. Eu v-am spus ce a făcut Ministerul Sănătății în ianuarie și ce a făcut acum. Şi le mulțumim colegilor de la Guvern că au preluat clipurile care le-au fost puse la dispoziție și au decis să le integreze în campanie.
Reporter: Doamna ministru, ați vorbit de curând despre acel proiect privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Aţi spus că sunteți îngrijorată pentru că acest lucru ar putea duce la un deficit și mai mare de cadre medicale. Ați vorbit între timp cu doamna Raluca Turcan?
Ioana Mihăilă: Inclusiv concluziile pe care le-am enunțat în urmă cu două zile au fost în urma discuțiilor formale și informale pe care le-am avut cu doamna Raluca Turcan. Avem planul A și planul B, și vor fi transmise către dumneavoastră în funcție de scenariul care este considerat cel mai eficient în retenția cadrelor medicale, acolo unde avem deficit și pe acele specialități unde este cea mai mare nevoie.
Reporter: Deci ar putea fi exceptate cadrele medicale din aceste zone?
Ioana Mihăilă: Aş vrea ca această comunicare să o transmit împreună cu doamna ministru al muncii.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.
