Obiectiv: Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului
de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare
Reforme:
Reforma 1: Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate
Reforma 2: Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate.
Reforma 3: Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate
Investiții:
Investiția 1: Investiții în infrastructura medicală prespitalicească
Investiția 2: Investiții în infrastructura spitalicească publică
Buget: 2.455.000.000 euro
1. Provocări și obiective
a) Provocări
În ciuda îmbunătățirilor recente, sănătatea populației României se situează în continuare sub
media UE. Rata mortalității evitabile, și anume decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea
unei asistențe medicale de calitate optimă, a fost de două ori și jumătate mai mare decât rata UE
în 2015. Cheltuielile cu asistența medicală sunt relativ scăzute, iar deficitul de personal
reprezintă în continuare o problemă.
Accesul la asistența medicală este redus
România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la
asistență medicală. În total, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și are acces doar
la un pachet restrâns de servicii. Procentul de populație care beneficiază de o formă de asigurare
de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. O mare parte a
lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă în agricultură și a populației rome din
mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate. În ceea ce privește nevoile medicale
nesatisfăcute raportate, persistă diferențe semnificative între grupurile cu cele mai mici venituri
(8 %) și grupurile cu cele mai mari venituri (2,3 %). Procentajul populației rurale asigurate a
scăzut la 65,6 % în 2016, în comparație cu 66,3 % în 2015 și cu 75,8 % în 2014. În cazul
pensionarilor, nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este de două ori mai ridicat decât cel al
populației generale.
Rata nevoilor de asistență medicală nesatisfăcute din cauza distanței mari până la o unitate
medicală a fost a treia ca mărime din UE în 2017 . Dezechilibrele teritoriale în furnizarea
serviciilor de asistență medicală sunt mari și se amplifică. Nevoile nesatisfăcute din cauza
distanței mari până la o unitate medicală care au fost raportate se numără printre cele mai ridicate
din UE, ceea ce reflectă o distribuire inegală a unităților medicale și a medicilor.
Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28 % mai mare în zonele rurale
decât în întreaga țară. Rețeaua de medici de familie este, în principal, o rețea de servicii private
de asistență medicală, cu stimulente insuficiente pentru medicii din zonele rurale, care migrează
către zonele urbane, mai dezvoltate, ceea ce face acoperirea să fie mai redusă în zonele sărace.
Cheltuielile cu asistența medicală preventivă sunt cu mult sub media UE (1,8%) față de 3,1%.
Cheltuielile cu asistența medicală sunt în continuare orientate în mod disproporționat către
serviciile medicale spitalicești, în pofida reducerii numărului de externări din spitale. Printre
ineficiențele conexe se numără utilizarea ridicată a paturilor de spital, utilizarea scăzută a
chirurgiei de zi și lipsa unei integrări eficace a furnizării serviciilor de asistență medicală
Îmbunătățirea asistenței medicale comunitare, deși foarte necesară, prezintă întârzieri.
Realizarea centrelor de asistență medicală comunitară care oferă îngrijiri integrate a suferit
întârzieri suplimentare. Îmbunătățirea asistenței medicale comunitare ar putea reduce nivelul
actual ridicat al spitalizărilor evitabile pentru „bolile care se pretează la asistența medicală
ambulatorie”, cum ar fi diabetul și hipertensiunea.
În rândul populației Roma, doar 50% din cetățenii în vârstă de peste 16 ani beneficiază de
asigurare medicală în sistemul asigurărilor sociale de stat1
. Asigurarea accesului echitabil la
serviciile medicale preventive și curative este încă deficitară.
Din totalul cheltuielilor efectuate din Fondul Asigurărilor sociale de sănătate (FASS) 5,9%
reprezintă cheltuiala cu asistența medicală primară și 5,5% cheltuiala în asistența medicală de
specialitate ambulatorie.
În perioada ianuarie-decembrie 2018 serviciile medicale în ambulatoriu reprezintă 16,87 % din
totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, medicamentele si dispozitivele medicale2
.
Este necesară integrarea serviciilor medicale pentru asigurarea accesului egal și echitabil și
pentru asigurarea continuitatea de îngrijiri.
Asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate, spitalele, sectorul
sănătății publice și cel al asistenței sociale funcționează fragmentat și neintegrat îngreunând
accesul populației la servicii medicale integrate. Capacitatea de îngrijire în asistența medicală
primară, în ambulatoriile de specialitate este distribuită neuniform și insuficient utilizată, astfel
că majoritatea serviciilor medicale continuă să fie furnizate în spitale. Resursele de asistență
medicală primară și de sănătate publică dezvoltate în ultimii 10 ani, asistența medicală
comunitară sunt insuficient dezvoltate și integrate în sistemul de sănătate, cu rol insuficient
clarificat și personal insuficient și insuficient pregătit.
Serviciile medicale de medicină de familie suferă de un deficit de personal și infrastructură, dar
și de o distribuție neuniformă în județe, regiuni, cu precădere între mediul rural și cel urban.
Astfel, 328 de comune din România nu au niciun medic de familie, 2,5% din populație nu au
niciun medic de familie în comuna în care locuiesc, din 1.414 de localități (comune și orașe)
lipsesc 2.187 de medici de familie. Doar 1.496 de localități (47%) au suficienți medici de familie,
iar 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă3
.
Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare (ex:
Craiova, Cluj, Timișoara și Iași).
Serviciile medicale de asistență primară oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse
sau chiar inexistente în majoritatea zonelor urbane și rurale. Aceasta rezultă într-un exces de
consultații furnizate în serviciile medicale de urgență, camerele de gardă ale spitalelor și o
utilizare crescută a paturilor de spital și menține sistemul de sănătate centrat pe servicii medicale
acordate în spitale.
Personalului angajat în asistența medicală comunitară (AMC) este de 1694 de asistenți
comunitari și 456 de mediatori sanitari (2019), aceasta însemnând 0,87 asistenți medicali
comunitari la 1000 de locuitori. Distribuția acestora în plan teritorial este însă foarte neuniformă,
variind de la 0,2 în județul Brașov, până la 4,19 la 1000 de locuitori în județul Gorj.
Proporția cheltuielilor pentru sănătate dedicate asistenței medicale primare și ambulatorii
rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18% comparativ cu media UE de 30%)4
.
Personalul din asistență medicală primară, asistența comunitară și serviciile oferite în regim
ambulatoriu este insuficient pregătit în a oferi îngrijire persoanelor cu dizabilități mintale.
2 Raportul de activitate CNASS, 2018
3 Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, Distribuția cabinetelor și personalului medical de asistență medical primară, 2019
4 CE, OECD, Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea
Rata mortalității evitabile este printre cele mai ridicate din UE
Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele
mai ridicate din UE. Numărul deceselor cauzate de cancer a crescut, în timp ce bolile
cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor. Boala cardiacă ischemică și accidentul
vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese
la 100 000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de
aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. Cancerul pulmonar reprezintă
cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14 %
din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de
asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer
colorectal și de cancer de sân.
Combaterea anumitor boli infecțioase, precum tuberculoza (TBC), continuă să fie o problemă
importantă de sănătate publică în România. Numărul cazurilor de TBC a scăzut în ultimul
deceniu, dar rămâne în continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13 000 de cazuri în 2017).
România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1 000 de
născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și
deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre.
Deficitul considerabil de forță de muncă în sectorul sănătății, inclusiv deficitul de medici de
familie, precum și infrastructura medicală vetustă, lipsa produselor medicale, formarea
insuficientă a personalului medical și gradul limitat de continuitate și integrare între diferitele
niveluri de îngrijire slăbesc reziliența sistemului de sănătate.
Unitățile spitalicești nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare
determinând: risc crescut de infecții asociate actului medical, grad ridicat de nevoi medicale
nesatisfăcute, costuri crescute cu mentenanța infrastructurii sanitare.
Facilitățile de sănătate, în special spitalele, sunt esențiale pentru comunități atât în mod obișnuit,
dar și ca răspuns la situații de urgență, dezastre și alte crize. Spitalele sunt, de asemenea,
simboluri importante ale bunăstării sociale. Distrugerea sau deteriorarea unui spital poate duce
la expunerea pacienților și a lucrătorilor din domeniul sănătății la vulnerabilități, dar și la
pierderea încrederii populației în autorități. Sunt necesare măsuri pentru asigurarea siguranței,
securității și funcționalității infrastructurii de sănătate atât la nivel național, cât și la nivel
comunitar.
Sectorul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când
nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realităţile de astăzi. Una dintre problemele des
întâlnite în rețeaua de spitale este fragmentarea-spitalele pavilionare, ceea ce creează dificultăți
în ceea ce privește organizarea fluxurilor și transportul pacienților. Clădirile vechi (unele chiar
peste 100 ani vechime) nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitaliceşti, ridică frecvent
dificultăți majore în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice intrinseci ale
clădirilor și nu dispun de facilități pentru un acces fizic (ex. pentru persoanele cu dizabilități).
Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente (boli netransmisibile,
acumularea de probleme de sănătate, complexe cu comorbidități, existenta unor tehnologii
complexe, etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcția unor
clădiri noi în care sa se transfere activitatea curentă a unor spitale. În plus, mai ales în spitalele
vechi cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este deficitar, cu impact asupra
siguranței pacientului şi cheltuieli evitabile. Dotarea cu echipamentele necesare este încă departe
de standardele în țările europene avansate, şi deseori distribuția echipamentelor în profil teritorial
este insuficient echilibrată și calibrată în funcţie de nevoi.
Dotarea cu echipamente necesare este încă departe de standardele din țările europene avansate
și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile publice nu
răspunde profilului stării de sănătate local și nici nevoilor de sănătate ale populației.
România deține 385 aparate de tomografie computerizată (2020), asigurând 20 de aparate la
1.000.000 locuitori. Dintre acestea aproximativ 50% sunt instalate în sistemul public de sănătate.
În sistemul public de sănătate 14% din aceste aparate sunt mai vechi de 10 ani. În sistemul privat,
25% din aparatele de CT sunt mai vechi de 10 ani.
Numărul de aparate de rezonanță magnetică nucleară (RMN) este de 298, din care 31% se află
în sistemul public. Asigurarea cu RMN este de 15 la 1.000.000 de locuitori. 18% din aceste
aparate sunt mai vechi de 10 ani.
Achizițiile recente, în special prin Programul de reformă al sistemului de sănătate al BM s-au
adăugat aparaturii deja existente, din care o bună parte sunt uzate moral și necesită a fi înlocuite.
Numărul existent de mamografe (2018) este de 163, din care 86 se află în sistemul public de
sănătate. 9 spitale clinice județene de urgență nu au în dotare un mamograf, iar 28 spitale clinice
județene de urgență au în dotare un singur mamograf, analog, cu an de fabricație 2001-20065
.
Distribuția unităților sanitare și a infrastructurii de aparatură variază de la o regiune de dezvoltare
la alta și de la un județ la altul. Această distribuție reflectă nevoile medicale ale populației întro foarte mică măsură.
De asemenea, există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol
pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din
punct de vedere structural și de siguranță la incendii. Pandemia COVID-19 a evidențiat
vulnerabilitățile infrastructurii sanitare, suprasolicitarea sistemelor de instalații electrice și de
fluide medicale învechite generând incendii în secțiile de terapie intensivă. Conform unui
document de informare adresat Ministerului Sănătății de către Departamentul pentru Situații de
Urgență la finalul anului 2020, din punct de vedere al avizării/autorizării privind securitatea la
incendiu la data de 16.11.2020 situația unităților sanitare se prezintă astfel:
5 MS, Analiza de situație a UMP, 2019Nr. Indicator Total
1 Număr unități sanitare de stat și private cu paturi (cu
personalitate juridică)
553
2 Număr clădiri ale unităților sanitare cu paturi, dintre care: 1392
3 Număr clădiri autorizate privind securitatea la incendiu
*autorizația a vizat întreaga clădire
310
4 Număr clădiri autorizate parțial privind securitatea la incendiu 52
5 Număr clădiri care funcționează fără autorizație de securitate la
incendiu
302
6 Dintre clădirile care funcționează fără autorizație de securitate la
incendiu de la nr crt, 5, dețin aviz:
120
7 Număr clădiri care nu fac obiectul autorizării privind securitatea
la incendiu
728
Principalele deficiențe constatate de inspectorii de prevenire pe timpul controalelor executate la
unitățile sanitare sunt pe de-o parte legate de infrastructura de apărare împotriva incendiilor
(funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu, neasigurarea condițiilor pentru limitarea
propagării focului și fumului în interiorul construcțiilor, nedotarea construcțiilor cu instalații de
detecție, semnalizare și avertizare a incendiilor sau nefuncționarea acestora, neasigurarea
spațiilor cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, neasigurarea funcționării acestor
dotări și echipamente), iar pe de altă parte legate de lipsa mentenanței și verificării periodice a
acestei infrastructuri și de exploatarea improprie.
Același document de informare expune și principalele cauze care conduc la funcționarea
construcțiilor cu funcțiunea de îngrijire a sănătății fără autorizație de securitate la incendiu, iar
printre acestea se numără nealocarea fondurilor necesare conformării construcției la cerințele
reglementărilor tehnice în vedere, calitatea slabă a documentațiilor întocmite în vederea obținerii
avizului și autorizației de securitate la incendiu și alocarea de fonduri pentru modernizarea doar
a unei secții sau a unui nivel al construcției, aceasta din urmă fiind și cea mai des întâlnită cauză.
Numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este de
asemenea îngrijorător. Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în
București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre
acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de
prăbușire în cazul unui cutremur puternic.
Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar
acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt în mare parte persoane care nu se pot
evacua singure în caz de situații de urgență.
Nivelurile de rezistență la antimicrobiene se mențin ridicate în România. În 2017, s-a constatat
în urma testărilor că 22,5 % din izolatele de Klebsiella pneumoniae erau rezistente la
carbapeneme, o clasă puternică de antibiotice de ultimă linie. Această cifră este pe locul trei în
lista celor mai mari procente din UE, deși a scăzut din 2016 (31,4 %) .
b) Obiective:
Reducerea ratei de mortalitate evitabile prin creșterea ponderii măsurilor preventive, extinderea
accesului la diagnostic precoce și tratament și, respectiv, prin creșterea capacității de integrare
între diferitele nivele de asistență medicală;
Reducerea ratei mortalității tratabile prin creșterea calității actului medical ca urmare a
reformării programelor de educație post-universitară și a celor de educație medicală continuă a
personalului medical.
Reducerea disparităților de acces la servicii medicale de bază dintre regiuni, dintre rural și urban
și, respectiv, dintre diferitele categorii sociale;
Creșterea accesului la servicii medicale de calitate inclusiv prin utilizare facilităților de
telemedicină
Creșterea siguranței pacienților, a calității actului medical și a accesului la serviciile medicale
de specialitate prin investiții în infrastructura spitalicească publică și prin reforma în domeniul
resurselor umane din sănătate.
Îmbunătățirea evaluării costurilor reale, eficienței și predictibilității serviciilor de sănătate.
Optimizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate în funcție de raportul cost/ beneficiu.
Îmbunătățirea managementului resurselor destinate proiectelor de investiții în infrastructura
sanitară prin crearea unei Agenții dedicate managementului acestor investiții.
3. Descrierea reformelor și investițiilor
Reforma 1: Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate
Provocări și obiective
România continuă să aibă cea mai mare rată de mortalitate din cauze tratabile din Uniunea
Europeană. Una din cauze, astfel cum a fost identificată în [OECD/European Observatory on
Health Systems and Policies (2019), Romania: Country Health Profile 2019, State of Health
in the EU], este paucitatea informațiilor privind evaluarea obiectivă a calității serviciilor de
sănătate și a cost eficienței intervențiilor din domeniul sănătății, ceea ce face ca alocarea
fondurilor să se bazeze foarte puțin pe criterii științifice de eficiență. Totodată, mecanismele
de plată ale serviciului medical sunt puțin dependente de rezultatul și calitatea serviciului.
Prin urmare, este o nevoie urgentă ca, în paralel cu dezvoltarea și implementarea unor criterii
de evaluare a performanței furnizorilor de servicii medicale, să demarăm un proces de
încurajare a acelor servicii medicale și scheme de tratament cost-eficiente, prin toate
metodele posibile, inclusiv de tip financiar. Implementarea unor mecanisme de plată care să
stimuleze obținerea de rezultate, dar și calitatea actului medical ar crește astfel reziliența
sistemului medical la schimbare. Deși există în acest moment două proiecte finanțate prin
FEDR care au drept obiectiv oferirea de asistență tehnică pentru creșterea calității datelor
colectate, nu există încă un mecanism de stimulare financiară a calității actului medical la
fiecare nivel de asistență medicală, corelat cu datele colectate.
Structura cheltuielilor din domeniul sănătății este una din cauzele persistenței valorilor mari
ale ratei mortalității evitabile. România cheltuie foarte puțin pe servicii de prevenție (1,7%
comparativ cu 3,1% în UE)[OECD/ State of Health in the EU/2019]. Cheltuielile cu asistența
medicală spitalicească reprezintă peste 42% din total (comparativ cu 29% la nivelul UE) iar
proporția cheltuielilor cu serviciile medicale ambulatorii și de la nivelul asistenței medicale
primare este cea mai redusă din UE (18%, comparativ cu 30% – media UE). Chiar dacă
inversarea piramidei serviciilor de sănătate a fost prioritizată pe parcursul ultimilor 30 de ani,
fără să se realizeze progrese însă, totuși ea rămâne un deziderat al actualei reforme tocmai
datorită importanței ei pentru un sistem de sănătate eficace, accesibil și rezilient. Banca
Mondială și Organizația Mondială a Sănătății recomandă și descriu mecanisme financiare și
surse bugetare care să asigure creșterea fondurilor alocate prevenției fără a scădea alocările
pentru serviciile curative.
Dezechilibrele teritoriale și socio-economice în furnizarea de servicii medicale sunt mari și
se extind. Nevoile nesatisfăcute raportate ca urmare a distanței de deplasare sunt printre cele
mai mari din UE, reflectând o distribuție inegală a unităților de asistență medicală și a
personalului medical. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai
mare în zonele rurale decât în țară, în ansamblu. Rețeaua medicilor de familie este în principal
o rețea privată de servicii de sănătate, cu stimulente reduse pentru medicii din zonele rurale,
care migrează către zonele urbane, mai dezvoltate, lăsând zonele sărace cu o acoperire mai
mică.
Subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate nu este singura problemă legată de finanțarea
sănătății. La aceasta se adaugă practica frecventă a plăților informale, actele de corupție la
nivelul managementului spitalicesc, decontarea unor servicii sau produse medicale de care
pacienții nu ajung să beneficieze.
Obiectivele reformei:
Creșterea eficienței cheltuirii fondurilor publice prin dezvoltarea unui sistem de evaluare a
performanței furnizorilor de servicii medicale bazat pe criterii obiective, măsurabile și bazate
pe dovezi științifice și prin monitorizarea și evaluarea cheltuielilor Fondului Național Unic
de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Stimularea îmbunătățirii calității și a cost-eficienței serviciilor de sănătate prin crearea,
pilotarea și implementarea acelor mecanisme financiare care recompensează performanța
furnizorilor de asistență medicală, și anume finanțarea pe bază de rezultate a serviciilor de
sănătate, așa cum este definită de Comitetul de experți al Comisiei Europene (2019).
Creșterea ponderii serviciilor medicale de tip preventiv prin dezvoltarea de mecanisme
financiare care să încurajeze intervențiile preventive comprehensive și durabile atât în
asistența medicală primară cât și în cea ambulatorie, de specialitate.
Creșterea diversității și complexității serviciilor medicale curative furnizate la nivel
prespitalicesc prin modificarea condițiilor, criteriilor și a cuantumului finanțării asistenței
medicale primare și ambulatorii.
Reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la asistența medicală prin crearea și
implementarea unor mecanisme juridice și financiare de încurajare a implicării personalului
medical și de asistență comunitară în oferirea serviciilor medicale către populația vulnerabilă,
inclusiv prin mijloace de telemedicină.
Extinderea luptei pentru combaterea practicilor ilegale din domeniul sănătății, prin măsuri
de transparentizare a cheltuielilor din fondurile publice destinate sănătății cum ar fi:
creșterea accesului pacientului la propriile date privind cheltuielile medicale, creșterea
transparenței cu privire la indicatorii de performanță ai managementului spitalului;
îmbunătățirea sistemului de transparentizare a achizițiilor publice în sistemul de sănătate.
Extinderea surselor de venituri proprii ale Ministerului Sănătății prin aplicarea
recomandărilor Băncii Mondiale și Organizației Mondiale a Sănătății.
Natura, tipul și mărimea măsurilor luate în cadrul reformei gestionării fondurilor publice
din sănătate
Reforma propusă va lua forma unei plăți (recompense) pentru furnizorii de servicii medicale,
un „Fond pentru calitatea serviciilor medicale”, pentru a stimula calitatea serviciilor de
îngrijire din sănătate. Acesta se va adresa tuturor nivelurilor sistemului de sănătate: spitale,
ambulatorii și furnizorii de asistență primară.
Prima fază a reformei presupune dezvoltarea și reglementarea indicatorilor de calitate care
vor fi colectați și monitorizați la nivel spitalicesc: indicatori de proces, de rezultat și de
rezultate raportate de pacient (PROs); vor fi incluși și indicatori specifici de performanță
pentru managementul unității sanitare. Acești indicatori vor fi dezvoltați în acord cu
standardele de acreditare a unităților sanitare cu paturi dezvoltate de Autoritatea Națională
de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), ciclul II de acreditare. De menționat că,
din punct de vedere tehnic, standardele de acreditare ANMCS reprezintă un element înrudit
dar diferit de indicatorii de calitate a căror monitorizare și evaluare vor face legătura între
calitatea și performanța serviciilor medicale furnizate și componenta financiară.
Măsura se va adresa furnizorilor de servicii de specialitate tip spital și ambulator care sunt
organizați ca entități publice din punct de vedere al statutului juridic si medicilor de familie
organizați în cabinete individuale, grupate, asociate, societăți civile medicale, alte forme de
furnizare de asistență medicală primară) Dezvoltarea noilor seturi de indicatori este
justificată de necesitatea de a evalua serviciile medicale nu numai din perspectivă financiară,
ci și din perspectiva impactului lor asupra stării de sănătate. Aplicarea acestor indicatori va
permite așadar evidențierea impactului serviciilor de sănătate asupra sănătății (în plan
individual și în special populațional), dar și o mai bună evaluare a nevoii de servicii de
sănătate la nivel populațional și va furniza dovezi pentru deciziile viitoare de politici publice.
Măsura va contribui esențial la eficientizarea utilizării fondurilor publice deoarece va
favoriza deciziile bazate pe dovezi și finanțarea pe bază de performanță, a acelor servicii
medicale care sunt cele mai necesare și cele mai utile.
A doua fază a reformei include dezvoltarea și pilotarea unor mecanisme de plată bazată pe
performanță pentru un număr limitat de furnizori de servicii medicale, cu obiectivul de a lega
stimulentele financiare de obiectivele de calitate determinate în prima fază a reformei și de a
stimula integrarea serviciilor de sănătate. Mecanismele de plată bazată pe performanță pot
include plăți suplimentare (plată pentru schemele de performanță), plăți combinate
organizate în jurul serviciilor integrate (cum ar fi îngrijirea neonatală), etc. Această fază va
include și dezvoltarea instrumentelor digitale necesare pentru colectarea indicatorilor de
calitate identificați și dezvoltați în prima fază a proiectului și va ținti un set inițial restrâns de
furnizori de servicii medicale, selectat pe baza metodologiei dezvoltate în faza 1 în așa fel
încât un eșantion reprezentativ din punct de vedere al complexității și acoperirii regionale să
fie inclus în pilot. În urma analizării rezultatelor proiectului pilot, cele mai fezabile
mecanisme de plată bazată pe performanță vor fi identificate și vor reprezenta baza
metodologică și legală de funcționare a “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”.
Cea de-a treia fază a reformei se va derula la nivelul tuturor unităților publice spitalicești,
astfel încât indicatorii de calitate dezvoltați în prima fază să fie colectați și monitorizați prin
intermediul instrumentelor digitale dezvoltate în cea de-a doua fază a reformei. Cele mai
adecvate mecanisme de plată bazată pe performanță identificate în faza pilot vor fi utilizate
pentru identificarea și recompensarea furnizorilor de servicii medicale care ating pragurile
de performanță stabilite pentru indicatorii monitorizați. În fiecare ciclu financiar, furnizorii
care ating țintele stabilite vor deveni beneficiari ai plăților realizate din „Fondul pentru
calitatea serviciilor medicale”. În această fază, plățile vor fi efectuate prin intermediul Casei
Naționale de Asigurări de Sănătate dar în afara Contractului-Cadru deoarece plățile efectuate
din “Fondul pentru calitatea serviciilor medicale” reprezintă recompense financiare acordate
doar acelor furnizori de servicii medicale care ating țintele de performanță stabilite, inclusiv
prin compararea cu performanțele realizate în anul precedent. Evaluarea performanței la
nivel de unitate spitalicească va fi realizată prin intermediul Autorității Naționale de
Management al Calității în Sănătate (ANMCS), astfel încât să fie recompensați doar
furnizorii cu cele mai bune performanțe. Din experiența practică a altor state în care
mecanisme similare au fost implementate, numărul și identitatea unităților spitalicești
recompensate în această fază variază de la un ciclu de finanțare la altul în funcție de
performanțele atinse și de calitatea serviciilor medicale furnizate, iar fondurile astfel obținute
pot fi folosite de managementul unității spitalicești recompensate pentru îmbunătățirea
continuă a serviciilor medicale oferite (dar nu pentru cheltuieli operaționale, i.e. salarii, etc).
Prin urmare, nu poate fi considerat că există o recurență a plăților efectuate prin intermediul
“Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”.
Cea de-a patra fază a reformei reprezintă scalarea “Fondului pentru calitatea serviciilor
medicale” la nivelul tuturor tipurilor de furnizori de servicii medicale, inclusiv a consorțiilor
medicale integrate, și includerea acestor mecanisme de plată bazată pe performanță în
Contractul-Cadru- și în alte documente legislative. În această fază, finanțarea Fondului nu va
mai fi realizată prin intermediul PNRR, ci de la bugetul de stat sau de la Fondul Național
Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.
Dezvoltarea colaborativă a unui nou model de Contract-Cadru care reglementează condițiile
acordării asistenţei medicale și normele de aplicare ale acestuia, împreună cu reprezentanții
tuturor participanților la sistemul de sănătate, precum și adoptarea unor măsuri legislative
complementare, având ca scop:
definirea, măsurarea și încurajarea performanței administrării FNUASS atât pentru
promovarea sănătății, cât și pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor populației;
creșterea ponderii serviciilor la nivelul asistenței medicale prespitalicești și reducerea
presiunii asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate;
promovarea prestării activităților de prevenție și diagnostic precoce al bolilor, cu precădere
la nivelul asistenței medicale primare.
reducerii disparităților de acces între mediul rural și urban prin promovarea relațiilor
contractuale între CNAS și medici de familie și medici specialiști care își doresc să își
desfășoare activitatea în localități izolate sau slab deservite;
asigurarea accesului tuturor pacienților la servicii medicale în contextul pandemic și ulterior
endemic al COVID-19 (asistență medicală primară și ambulatorie), prin armonizarea
cadrului formal prin care furnizorii de servicii medicale prestează servicii la distanță și
optimizarea activității spitalelor;
extinderea pachetului de servicii care poate fi oferit la nivelul asistenței medicale primare,
de specialitate și comunitare cu servicii de prevenție, diagnostic precoce și de monitorizare
a pacienților și completarea cu noi programe de prevenție, creând și un cadru pentru finanțări
pentru serviciile medicale de prevenție și diagnostic precoce care vor fi finanțate din
Programului Operațional Sănătate (măsurile de tip FSE+POS) și din Bugetul de stat;
dezvoltarea unui sistem echitabil și sustenabil de finanțare a spitalelor, pornind de la costurile
reale ale serviciilor prestate, nevoia din teritoriu și traseele pacienților. Este nevoie nu doar
de o gândire longitudinală, aliniată cu nevoile pacienților, ci și de o mai bună coordonare
între palierele de servicii, precum și de parteneriate active cu organizații din sectorul public,
privat și societate civilă pentru a preveni și acoperi deficiențele existente.
Transparentizarea informațiilor cu privire la gestionarea fondurilor publice din sănătate:
creșterea accesului la informații financiare privind serviciilor decontate de CNAS prin
dezvoltarea, centralizarea și publicarea periodică a unui set indicatori de performanță (ex.
execuția bugetară, volumul și calitatea serviciilor oferite, date referitoare la achizițiile publice
și altele) și analiza activității programelor și acțiunilor prioritare derulate la nivelul MS și
CNAS.
Grup țintă
La nivel instituțional, beneficiarii principali sunt Ministerul Sănătății, Casa Națională de
Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
(ANMCS).
Beneficiarii direcți ai reformei sunt cetățenii statului: atât populația sănătoasă, cât și pacienții
și familiile acestora prin reducerea ratelor de mortalitate și morbiditate prevenibilă și tratabilă
și consecințe pozitive în ceea ce privește creșterea rezilienței sistemului de sănătate.
Furnizorii de servicii medicale (asistență spitalicească, ambulatorie, primară și comunitară)
și resursele umane din sănătate vor beneficia de unele măsuri care să stimuleze tranziția
sistemului de sănătate spre un cadrul legal și financiar mai previzibil, echitabil și sustenabil.
Implementare
În vederea realizării activităților necesare implementării programului pilot “Fond pentru
calitatea serviciilor medicale”:
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu ANMCS, vor dezvolta indicatorii de performanță
pentru managementul sanitar și respectiv cei de calitate ai serviciilor medicale, fiind deja
identificată asistența tehnică necesară proiectului.
Ministerul Sănătății, cu expertiză furnizată extern, va dezvolta modelele de plăți bazate pe
performanță și instrumentele digitale necesare colectării și monitorizării indicatorilor
dezvoltați în faza anterioară.
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu CNAS, vor realiza cadrul legislativ necesar în vederea
constituirii “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”.
ANMCS va evalua indicatorii de performanță și de calitate și va furniza rapoartele de
evaluare.
Ministerul Sănătății, prin intermediul CNAS, vor efectua plățile în funcție de modelele
dezvoltate și de rezultatele evaluărilor.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății vor fi responsabile de
redactarea contractului-cadru și a normelor de aplicare privind gestiunea fondurilor publice
din sănătate (servicii medicale, programe naționale de sănătate), precum și a modificărilor
legislative elaborate în spirit complementar cu obiectivele acestora. Ulterior finalizării
elaborării acestora, vor fi supuse spre adoptare.
Măsurile legislative care vizează operaționalizarea creșterii transparenței vor fi elaborate și
supuse avizării de către Ministerul Sănătății și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
in vederea adoptării acestora. Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea rol consultativ
la acest nivel.
Ajutor de stat:
Măsura se va adresa furnizorilor de servicii medicale spitalicești și ambulatorii care sunt
organizate ca entități publice din punct de vedere al statutului juridic, precum și medicilor de
familie organizați în cabinete individuale, grupuri, asociați, societăți medicale civile, alte
forme de cabinet medical. Toate aceste entități fac parte din sistemul național de sănătate și
deservesc populația generală.
Acestea funcționează în baza unui contract încheiat cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate și funcționează sub supravegherea statului. Acestea sunt finanțate direct din fondul
național unic de sănătate și oferă servicii gratuite.
Deși mecanismele de plată bazată pe performanță pot include plăți suplimentare (plată pentru
schemele de performanță), plăți combinate organizate în jurul serviciilor integrate (cum ar fi
îngrijirea neonatală), etc, acestea remunerează o activitate care este eventual gratuita la
nivelul populației.
In plus, remunerația in funcție de performanta vizează o remunerare adecvata, calibrata la
calitatea serviciilor , si nu de o forma de ajutor de stat pentru prestator.
Având in vedere cele de mai sus, consideram ca aceasta măsură va fi exclusa din analiza
ajutorului de stat.
Activități 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 s2
1 Fond pentru Calitatea serviciilor medicale
1.1.Dezvoltarea indicatorilor de
performanță și calitate
1.2. Dezvoltarea modelelor de plăți și
a instrumentelor digitale necesare
1.3.Realizarea cadrului legislativ
necesar constituirii Fondului pentru
calitatea serviciilor medicale
1.4. Evaluarea indicatorilor de
performanță și calitate de către
ANMCS
1.5. Efectuarea plăților în funcție de
rezultate
2. Modificări ale Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenţei medicale, a
medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și
ale Normelor de aplicare
2.1.Redactarea contractului Cadru și
a Normelor de aplicare privind
gestiunea fondurilor
2.2. Adoptarea Contractului Cadru și
a normelor de aplicare
3. Elaborarea și adoptarea cadrului care vizează creșterea transparenței în sistemul de sănătate
Reforma 2: Reforma investițiilor în infrastructura sanitară.
Provocări
În anii precedenți, Uniunea Europeană a pus la dispoziție fonduri pentru modernizarea
infrastructurii României, dar execuția lor înregistrează întârzieri. Nu există un cadru de
gestionare strategică pentru investițiile publice finanțate de UE sau finanțate la nivel național.
Absorbția fondurilor UE este, de asemenea, frânată de capacitatea administrativă limitată în
materie de pregătire și implementare a proiectelor mari de investiții, la care se adaugă aplicarea
ineficientă a normelor privind gestionarea investițiilor publice, lipsa unei prioritizări reale,
precum și procedurile de achiziții publice lungi (2019 Raport de țară). La nivelul Ministerului
Sănătății nu există o evidență centralizată a situației fondului construit din sănătate și nici a
investițiilor în infrastructură sau în dotări.
Procesul de proiectare și construire a obiectivelor de investiții infrastructură medicală este unul
complex, necesitând un management eficient, cu standarde clare de calitate și siguranță și cu
încadrarea într-un timp rezonabil.
Obiective
Cu scopul creșterii capacității administrative a autorităților centrale și locale și a gestionării
strategice și eficiente a proiectelor de infrastructură din sănătate, se va înființa Agenția Națională
pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) – National Agency for Development of
Health Infrastructure).
Obiectivele Agenției:
1. Întărirea capacității administrative, tehnice și de management de proiect, cu scopul
implementării proiectelor de infrastructură cu impact teritorial național sau regional.
2. Asigurarea asistenței tehnice necesare implementării proiectelor de infrastructură
derulate de către autoritățile locale.
3. Transformarea într-un centru de excelență în domeniul proiectelor de infrastructură de
sănătate.
4. Monitorizarea realizării obiectivelor propuse în cadrul documentelor strategice naționale
din domeniul sanitar (Planuri naționale, sectoriale, Strategii naționale, Planuri regionale de
servicii medicale) precum și prioritizarea investițiilor în conformitate cu acestea.
Agenția (ANDIS) va fi înființată ca si institutie publica, va fi subordonată Ministerului Sănătății
și va beneficia de personalitate juridică. Va îngloba o parte din structura actuală de management
a investițiilor din diverse surse de finanțare în infrastructura spitalelor și în programele naționale
de sănătate și va fi completată cu personal tehnic și administrativ organizat în departamente cu
2.V.1 Sănătate
funcții de management al proiectelor, legal, achiziții și contractări, strategii, planificare
spitalicească, logistic și administrative.
Domeniul principal de activitate al Agenției va fi reprezentat de managementul proiectelor de
infrastructură sanitară care vor face parte din portofoliul agenției. ANDIS va prelua automat în
portofoliu proiectele de construcție a celor 3 spitale regionale de urgență din regiunile Nord Est,
Nord Vest și Sud Vest Oltenia, urmând ca ulterior în portofoliu să poată fi preluate și alte proiecte
de infrastructură sanitară, după cum este detaliat în continuare.
Modalitatea de selecție a proiectelor care vor face parte din portofoliul ANDIS se va realiza pe
baza documentelor de politici strategice elaborate de Ministerul Sănătății, precum Strategia
Națională de Sănătate și Masterplanurile regionale în vigoare, cu verificarea corespondenței între
coordonatele definite în masterplanurile regionale și aria de adresabilitate a proiectelor de
infrastructură sanitară propuse.
Ulterior selecției proiectelor de infrastructură, portofoliul ANDIS va include automat proiectele
de infrastructură sanitară cu impact național sau regional, precum spitale regionale de urgență
sau alte spitale cu impact regional (ex. institute de specialitate).
La nivelul ANDIS se va elabora o metodologie bazată pe indicatori obiectivi pentru a realiza
prioritizarea proiectelor de infrastructură sanitară, dintre cele selectate, luând în considerare
direcțiile și coordonatele definite în documentele strategice anterior menționate. Metodologia de
prioritizare realizată la nivelul ANDIS și actualizată constant va putea fi folosită de Ministerul
Sănătății în procesul de decizie referitor la prioritizarea proiectelor de infrastructură sanitară. Va
rezulta un program multianual (PMA) de dezvoltare a infrastructurii sanitare, care va include
toate activitățile majore și care se va sincroniza cu ciclurile de programare ale Comisiei
Europene. Toate investițiile de infrastructură cu impact regional și național vor fi automat
incluse în PMA.
Prin acest mecanism se va putea realiza coordonarea strategiilor la nivel național din domeniul
sanitar cu selecția și prioritizarea proiectelor de investiții în infrastructura sanitară.
Scopul ANDIS este dezvoltarea infrastructurii de sănătate publică, prin pregătirea,
implementarea și finalizarea proiectelor de investiții de importanță considerabilă în
infrastructura de sănătate publică. Principalele responsabilități și funcții ale ANDIS sunt grupate
în șapte categorii principale:
Pregătirea și implementarea proiectelor de investiții de importanță considerabilă in infrastructura
de sănătate publică, astfel încât acestea să fie finalizate la termen, conform specificațiilor și în
cadrul bugetului aprobat;
Stabilirea unor cerințe înalte de calitate și performanță, prin emiterea de instrucțiuni,
recomandări și norme metodologice aplicabile în legătură cu pregătirea, implementarea și
finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; Furnizarea de asistență
specializată în domeniul proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică ministerelor
2.V.1 Sănătate
și instituțiilor cu rețea sanitară proprie ori spitalelor publice din rețeaua sanitară proprie a
acestora sau altor autorități publice.
Stabilirea și implementarea programului multianual al proiectelor de investiții de importanță
considerabilă în infrastructura de sănătate publică folosind criterii de prioritizare bazate pe
dovezi și pe strategiile din domeniul sanitar adoptate la nivel național;
Monitorizarea modului de implementare a proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate
publică și furnizarea și publicarea de date, informații și rapoarte în legătură cu implementarea
acestora;
Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență în ceea ce privește inițierea, gestionarea și
implementarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică;
Stabilirea de parteneriate și încheierea de acorduri de finanțare a proiectelor de investiții de
importanță considerabilă în infrastructura de sănătate publică.
Conducerea agenției va fi compusă dintr-un președinte și un consiliu director și va avea în primul
an de funcționare un număr de 52 de angajați, dintre care 25 vor fi preluați prin transferul integral
al Direcției de Monitorizare Implementare Spitale Regionale, structură funcțională în prezent în
cadrul Ministerului Sănătății, cu posibilitatea preluării ulterioare a anumitor funcționalități din
alte servicii ale Ministerului Sănătății. Se estimează că, în fazele avansate de maturitate ale
ANDIS, aceasta va avea un total de 78 de angajați. Fazele de maturitate ale ANDIS sunt descrise
în secțiunea următoare. În primele faze de maturitate ale proiectului (2021-2023), ANDIS va
beneficia de asistență tehnică din partea BEI-PASSA, această asistență tehnică putând fi
menținută și pentru următoarele faze. Această asistență tehnică va putea fi pusă si la dispoziția
beneficiarului investiției sau o va putea utiliza în realizarea documentelor necesare realizării
investiției propuse și selectate.
Agenția va fi responsabilă, împreună cu Ministerul Sănătății și cu alte autorități cu atribuții în
domeniu, de inițierea și redactarea legislației primare și secundare specifice construirii
infrastructurii de sănătate, venind în completarea legislației generale din domeniul
infrastructurii aflată în responsabilitatea MDLPA, și va fi responsabilă de elaborarea normelor
și standardelor terțiare, prin consultare cu asociațiile profesionale din domeniu. Standardele și
normele din domeniul infrastructurii spitalicești reprezintă o specificitate pronunțată, în
România cele existente fiind învechite, în același timp aspecte importante legate de normele de
construcție spitalicească și siguranță nefiind acoperite de legislația secundară sau terțiară
existentă.
Grup țintă
Reforma vizează întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului Sănătății precum și
cea de la nivelul potențialilor beneficiari care vor implementa proiecte de infrastructură în
domeniul sanitar. Concomitent cu acest aspect, se vizează operaționalizarea unui mecanism de
gestionare strategică al acestor investiții precum și diminuarea riscurilor și a întârzierilor
întâmpinate în implementarea efectivă a proiectelor de infrastructură sanitară, întârzieri
2.V.1 Sănătate
frecvente în forma prezentă de organizare a managementului de proiecte de infrastructură
sanitară.
ANDIS va oferi asistență tehnică autorităților locale în implementarea proiectelor de
infrastructură selectate, prin mobilizarea de consultanță externă. Această asistență tehnică poate
consta în suport în realizarea de studii de fezabilitate, a documentațiilor tehnice, a strategiilor de
achiziții, planurilor de management a proiectului, etc. In vederea asigurării sustenabilitatii
financiare, ANDIS ar putea solicita beneficiarilor o taxă operațională în vederea acordării acestei
asistențe tehnice. Pentru proiectele de infrastructură sanitară finanțate în cadrul PNRR, costurile
necesare consultanței externe vor putea fi acoperite în cadrul PNRR, în timp ce taxa operațională
în vederea acordării asistenței tehnice de către ANDIS va fi acoperită de către beneficiari.
ANDIS poate derula activități de asistență tehnică specializată în domeniul proiectelor de
infrastructură de sănătate publică, precum și poate pune la dispoziția beneficiarilor asistenței
tehnice acordurile-cadru necesare asistenței specializate și a contractelor subsecvente încheiate
cu operatorii economici prestatori de servicii în domeniul proiectelor de infrastructură de
sănătate publică (precum activități de pregătire a proiectelor, realizare de studii de fezabilitate,
proiecte tehnice, management și implementare, etc.). Finanțarea cheltuielilor curente și de
capital ale ANDIS se asigură din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Sănătății.
ANDIS va deveni un centru de excelență în domeniul dezvoltării infrastructurii de sănătate prin
construirea de expertiză și capacitate transdisciplinară. Acest lucru va fi realizat prin
profesionalizare și transfer de competențe în primele faze de maturitate a proiectului ANDIS, cu
obiectivul final ca agenția să devină deplin autonomă la finalul ciclului de dezvoltare. Elaborarea
de standarde și metodologii precum și dezvoltarea unei baze de date în domeniu va contribuit la
realizarea creșterii calității proiectelor de infrastructură sanitară realizate în România.
Mecanism de implementare
Înființarea agenției se va face printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, iar detaliile privind
operaționalizarea se vor stabili printr-o Hotărâre a Guvernului. Elaborarea și inițierea aprobării
cadrului legislativ va fi responsabilitatea Ministerului Sănătății.
Implementarea reformei este programată a avea loc pe parcursul a cinci nivele de maturizare a
ANDIS, cu obiectivul la finalul ciclului de dezvoltare a obținerii autonomiei complete a agenției,
pentru fiecare nivel fiind definite mai multe ținte punctuale de atins, conform tabelului următor.
2.V.1 Sănătate
Nivel de
maturitate
Perioa
dă
Stadiul de dezvoltare al
Agenției
Obiective/ținte
1. ANDIS
complet
operațională
2021 –
2022
ANDIS nu are capacitatea
de a administra proiecte
adiționale și are nevoie de
asistență tehnică pentru a
identifica nevoile și
planificarea
1.ANDIS înființată legal in 2021
2.Managementul numit în 2021
3.Birourile Agenției deschise în 2021
4.Planul Strategic de acțiune al
ANDIS dezvoltat
5.Angajarea personalului în 2021 și
2022
6.Procedurile interne sunt dezvoltate
7. Comitete regionale de Consultare
pentru cele 3 spitale regionale
înființate si functionale in 2022
8 .Program de inducție pentru
personal planificat și implementat
9. Proiectarea tehnică detaliată pentru
spitalele regionale Iasi, Cluj si
Craiova finalizată în 2022
2. Pregătirea
ANDIS pentru
un portofoliu
larg de proiecte
2022 –
2023
ANDIS deține
competențele necesare în
zona de management de
proiecte, management al
riscurilor, achiziții,
organizare spitalicească.
Experiența în domeniile
menționate nu este încă
suficientă prin urmare
asistența tehnică în
planificare și
implementare este
necesară.
1. Proiecte adiționale sunt adăugate
portofoliului ANDIS
2.Studii de fezabilitate pentru
proiecte de infrastructură (incluzând
PNRR) sunt inițiate, cu asistență
tehnică.
3.Achiziții pentru construcția
proiectelor de infrastructură din al
doilea val sunt lansate (2022-2023)
4.Activitățile de reformă și
operaționalizare necesare pentru cele
2.V.1 Sănătate
3 spitale regionale (Iasi, Cluj,
Craiova) inițiate (2022)
5.Program de training pentru
personalul ANDIS implementat
(2022-2023)
6.Construcția celor 3 spitale
regionale (Iasi, Cluj, Craiova) inițiată
(2023)
7.Comitetele consultative Regionale
pentru toate proiectele de
infrastructură sunt stabilite sau
funcționale
3.ANDIS
administrează
un portofoliu
larg de proiecte
2024 –
2025
În acest stadiu, ANDIS șia crescut capacitatea
generală în domeniile mai
sus menționate și își
bazează activitățile pe
procese definite care
reflectă strategia ANDIS
și strategia națională de
sănătate. Experiența
necesară managementul de
construcție și instalații nu
este încă suficientă
Contractele de construcție pentru
toate proiectele de infrastructură din
al doilea val sunt semnate (2024)
2.Lucrările de construcție pentru cele
trei spitale regionale avansează.
3.Modele financiare alternative
pentru investiții în infrastructură de
sănătate și metodologii avansate de
evaluare sunt dezvoltate (2024)
4.Contracte adiționale de construcție
pentru infrastructură spitalicească
sunt semnate (2025)
5. Mecanism de planificare a
resurselor (ERP) implementat
6.Achiziția echipamentelor medicale
pentru cele trei spitale regionale
inițiată.
7.Măsurile de reformă și
operaționalizare necesare celor trei
spitale regionale, inclusiv activități
de training, continuă
2.V.1 Sănătate
8.Primele ghiduri metodologice
elaborate de ANDIS în ariile
identificate ca prioritare
9. Planul de asistență tehnică
furnizată de ANDIS dezvoltat
4.ANDIS devine
un Centru de
Excelență
2026 –
2027
ANDIS deține
competențele și procesele
necesare în zona de
management de proiecte,
management al riscurilor,
achiziții și organizare
spitalicească pentru a le
putea utiliza eficient în
activitățile zilnice.
Managementul ANDIS
folosește activ
instrumentele de
management pentru
administrarea eficientă a
portofoliului. ANDIS este
pregătită să monitorizeze
sectorul și să furnizeze
asistență tehnică și ghidare
pentru alte autorități
publice.
1. Cele trei spitale regionale (Iasi,
Cluj, Craiova) sunt finalizate si
operaționale
2.Al doilea val de proiecte sunt
finalizate sau în fază de construcție,
cu achizițiile pentru echipamente
medicale inițiate sau finalizate
3.Al treilea val de proiecte de
infrastructură spitalicească intră în
portofoliul ANDIS.
4. Elaborarea de ghiduri
metodologice de către ANDIS este
accelerată
5.Contractul cadru pentru servicii de
consultanță necesare ANDIS este
lansat și semnat
5.ANDIS devine
complet
autonomă
Post
2027
ANDIS funcționează
eficient iar procesele de
management sunt
optimizate continuu.
Managementul riscului
este integrat în activitățile
ANDIS. ANDIS
furnizează asistență
tehnică altor instituții
publice. La acest nivel,
ANDIS devine complet
autonomă.
1. Toate proiectele de infrastructură
din al doilea val sunt operaționale
(2028)
2. Studii de fezabilitate pentru
proiectele din al treilea val sunt
pregătite cu sprijinul părților
mobilizate prin Contract Cadru.
3. ANDIS continuă să elaboreze
ghiduri metodologice în domeniu
2.V.1 Sănătate
4. ANDIS începe să furnizeze
asistență tehnică altor instituții
publice printr-un Contract Cadru
(2028)
4. ANDIS începe să furnizeze
asistență tehnică altor instituții
publice printr-un Contract Cadru
(2028)
ANDIS va avea în portofoliul de proiecte investițiile în infrastructura de sănătate cu impact
teritorial național sau regional/infrastructura aflată în subordinea Ministerului Sănătății, însă
pentru a sprijini implementarea proiectelor de infrastructură și la nivel local, ANDIS poate fi
încredințată și cu furnizarea de asistență tehnică pentru autoritățile locale care au în subordine
spitale și care vor să demareze investiții în infrastructura publică de sănătate. Acest tip de
asistență va consta în:
● modele de finanțare,
● studii de prefezabilitate,
● planuri de management al proiectului,
● studii de fezabilitate, proiectare,
● strategia de achiziții,
● documentația de licitație;
● pregătirea studiilor tehnice
Decizia de a oferi asistență tehnică va fi luată periodic și va ține cont de resursele disponibile și
de rolul principal de gestionare a proiectelor ANDIS – gestionarea proiectelor majore de
infrastructură de sănătate. Orice planificare va lua în considerare contribuțiile primite de la
Ministerul Sănătății referindu-se în mod specific la referințele din Strategia Națională de
Sănătate și la master planurile regionale. Asistența tehnică va fi furnizată
beneficiarilor/solicitanților prin acorduri-cadru. ANDIS va fi autoritatea contractantă pentru
acordurile-cadru, iar beneficiarii finali autoritățile locale care solicită asistența.
Proiectele care vor fi încredințate Agenției vor fi parte componentă a Portofoliului de Proiecte
de Infrastructură Sanitară, coordonat de un grup responsabil cu gestionarea Portofoliului, format
din managerii de proiecte din cadrul Agenției, beneficiari și alți actori relevanți.
Măsuri tranzitorii: proiectele de construcție a celor trei spitale regionale de urgență nu vor fi
transferate ANDIS imediat după înființarea agenției prin ordonanță de urgență, ci doar după ce
2.V.1 Sănătate
ANDIS va fi operațională (de ex.: după numirea Președintelui, a membrilor Consiliului Director,
recrutarea personalului principal, finalizarea primei faze a programului de training și dezvoltare
profesională, finalizarea măsurilor logistice de înființare). Detaliile măsurilor tranzitorii vor fi
detaliate în actul de înființare al ANDIS.
Finanțarea/sustenabilitatea ANDIS va fi asigurată de la bugetul de stat, agenția beneficiind de
un buget propriu ca parte a bugetului centralizat al Ministerului Sănătății și a instituțiilor
subordonate acestuia. Alte surse de finanțare pot proveni din venituri proprii ca urmare a
activităților de asistență tehnică și din finanțări UE pentru costuri de proiect și management de
proiect. Conform planului de dezvoltare descris mai sus, se preconizează ca până în anul 2028,
ANDIS să devină complet autonomă și sustenabilă financiar.
Ajutor de stat :
ANDIS va fi înființat cu rol de organ de specialitate al administrației publice centrale în
domeniul sănătății. Veniturile ce vor fi înregistrate de ANDIS (venituri proprii și din subvenții
de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății) vor fi utilizate exclusiv pentru finanţarea
cheltuielilor curente și de capital ale ANDIS.
Având in vedere ca ANDIS nu desfășoară, preponderent, activități legate de piață, ci activități
ce intră în sarcina statului, finanțarea acesteia nu reprezintă ajutor de stat.
Calendar
Activități 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Înființarea ANDIS prin
Ordonanță de Urgență,
urmată de Hotărârea
de Guvern necesară
Organizare concurs
pentru funcția de
președinte a Agenției
și recrutarea
personalului
suplimentar
Întocmirea
Portofoliului de
Proiecte de
Infrastructură Sanitară
2.
V
.
1 Sănătate
Derularea activității
ANDIS
– gestionarea
implementării
proiectelor de
infrastructură de
sănătate
2.V.1 Sănătate
Reforma 3: Reforma managementului serviciilor de sănătate și a resurselor umane din sănătate
Reforma 3.1. Managementul serviciilor de sănătate
3.1.1. Provocări și obiective
Performanța scăzută a sistemului de sănătate din România și ineficiențele sale majore sunt cauzate în mare măsură
de capacitatea redusă administrativă și managerială. Acest lucru este vizibil la toate nivelurile de îngrijire (asistență
medicală primară și comunitară, ambulatorie, spitalicească), chiar dacă în grade diferite, precum și la nivelul
instituțiilor responsabile de dezvoltarea, implementarea și/sau evaluarea politicilor de sănătate la nivel central (de
ex. Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică etc.), și
regional și local (de ex. Direcțiile Județene de Sănătate Publică, Casele Județene de Asigurări de Sănătate, Centrele
Regionale de Sănătate Publică etc.).
Capacitatea managerială și administrativă reduse ale personalului din pozițiile sus-menționate este o consecință
directă a disponibilității limitate a unor programe educaționale de calitate ridicată în domeniul managementului
serviciilor de sănătate, administrație sanitară și politici de sănătate. De-a lungul timpului, numeroase relatări au
arătat faptul că, în multe situații, aceste instituții sunt conduse de persoane numite pe criterii politice, subminând
prevederile legale conform cărora aceste poziții trebuie ocupate de persoane având cunoștințele și abilitățile
corespunzătoare, și care parcurg proceduri transparente de selecție, conform legislației în vigoare.
Pentru a răspunde acestor provocări, obiectivul general al acestei reforme este îmbunătățirea cunoștințelor,
abilităților și competențelor resursei umane din managementul serviciilor de sănătate de la toate nivelurile
sistemului de sănătate din România.
Reforma propusă este una sistemică, propunându-și să abordeze cauzele care contribuie la performanța redusă a
sistemului de sănătate din România în raport cu resursa umană din managementul serviciilor de sănătate.
Pentru a atinge acest deziderat, propunem trei direcții de acțiune, după cum urmează:
(1) Formare și dezvoltare profesională – acest lucru va asigura o bază largă de personal înalt calificat din rândul
căreia să se realizeze selecția și recrutarea pentru pozițiile menționate mai sus;
(2) Identitate profesională – acest lucru va contribui la profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate și
crearea unor parcursuri profesionale clare, care vor contribui la creșterea vizibilității și atractivității acestor poziții
din sistem;
(3) Reglementare – acest lucru va permite modificărilor propuse să genereze un impact durabil asupra sistemului
de sănătate prin translatarea lor în acțiuni care să fie implementate, monitorizate și evaluate, și îmbunătățite în mod
continuu.
3.1.3. Grup țintă
Reforma de față țintește următoarele categorii de personal din sistemul de sănătate:
(1) membri ai comitetelor directoare ale spitalelor (manager, director medical, director financiar-contabil, director
de îngrijiri);
(2) șefi de secții, șefi de laboratoare din cadrul unităților sanitare;
(3) directori executivi, directori executivi adjuncți, medici șefi ai Direcțiilor Județene de Sănătate Publică;
2.V.1 Sănătate
(4) directori, medici șefi ai Caselor Județene de Asigurări de Sănătate;
(5) manageri ai Serviciilor Județene de Ambulanță;
(6) personal de conducere din structurile Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
(7) conducători ai instituțiilor aflate în subordinea și coordonarea Ministerului Sănătății;
(8) personalul cu atribuții administrative și de management din cadrul serviciilor de asistență medicală primară,
comunitară și ambulatoriu;
(9) personalul cu atribuții administrative și de management din structurile responsabile de domeniul sănătății din
cadrul autorităților administrației publice locale; etc.
3.1.4. Mecanism de implementare
În vederea atingerii obiectivului general menționat mai sus de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele
personalului din managementul serviciilor de sănătate la toate nivelurile sistemului, propunem următorul set de
activități:
• evaluarea modului actual al programelor formare a resursei umane din managementul serviciilor de
sănătate și auditarea programelor de formare în sensul alinierii cu obiectivele și nevoile sistemului de
sănătate;
• dezvoltarea mecanismul de evaluare periodică și acreditare a programelor de formare inițială și
continuă pentru resursa umană din managementul serviciilor de sănătate;
• dezvoltarea cerințelor obligatoriii pentru acreditarea programelor de formare inițială și continuă pentru
resursa umană din managementul serviciilor de sănătate;
• modificarea și adoptarea legislației privitoare la acreditarea programelor formare a resursei umane din
managementul serviciilor de sănătate;
• operaționalizarea instituției responsabile de acreditarea programele de formare a resursei umane din
managementul serviciilor de sănătate;
• includerea criteriilor referitoare la menținerea, dezvoltarea și motivarea resurselor umane în rândul
criteriilor de acreditare a spitalelor;
• modificarea si adoptarea legislației referitoare la implementarea programelor formare a resursei
umane din managementul serviciilor de sănătate și a criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească
furnizorii de programe de formare inițială și continuă;
• operaționalizarea entității (instituție / consorțiu) care va realiza formarea resursei umane existente cu
atribuții în managementul serviciilor de sănătate, în acord cu noua viziune;
• derularea programelor de formare pentru resursa umane existente cu atribuții în managementul
serviciilor de sănătate, în acord cu noua viziune;
• modificarea și adoptarea legislației în vederea înființării și dezvoltării corpului profesional al
experților în managementul serviciilor de sănătate;
• modificarea și adoptarea legislației (L95/2006 și actele normative subsecvente) în vederea specificării
condițiilor minime obligatorii pentru ocuparea și menținerea pozițiilor de management în sistemul de
sănătate;
• definirea categoriilor profesionale cărora li se vor aplica reglementările în cauză (resursa umană cu
atribuții în managementul serviciilor de sănătate la multiple niveluri – al unităților sanitare, al
Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al instituțiilor deconcentrate).
Implementarea reformei de față va fi coordonată de Ministerul Sănătății, cu sprijin tehnic din partea partenerilor
academici cu experiență și rezultate notabile în livrarea de programe educaționale pe subiectele menționate mai sus.
De asemenea, avem în vederea realizarea de parteneriate pentru sprijin tehnic cu organizații internaționale de
prestigiu (Organizația Mondială a Sănătății etc.) pentru a reflecta lecțiile învățate din experiența internațională. Alte
2.V.1 Sănătate
instituții relevante, la nivel central și local, din sistemul național de sănătate vor fi consultate pe durata implementării
reformei.
Ministerul Sănătății va fi responsabil de elaborarea și aprobarea modificărilor legislative propuse. În ceea ce privește
acreditarea programele de formare a resursei umane din managementul serviciilor de sănătate, Ministerul Sănătății
va colabora cu acele instituții din mediul academic care au un portofoliu de prestigiu în domeniul formării și
dezvoltării resursei umane cu atribuții în managementul serviciilor de sănătate (asociația G6 a Universităților de
Medicină și Farmacie, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea București) și Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Superior. Derularea programelor de formare va fi realizată ca urmare a
derulării procedurii de achiziție de către Ministerul Sănătății/ ANDIS/ ONAC.
Pentru implementarea cu succes a reformei, se are în vedere reformarea și eficientizarea activității Școlii Naționale
de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, precum și realizarea unui centru
de excelență în dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate.
Ajutor de stat:
Având în vedere faptul că entitatea (instituție / consorțiu) care va realiza formarea resursei umane existente cu
atribuții în managementul serviciilor de sănătate nu va desfășura activitate economică. Prin analogie, nici
formatorii din cadrul consorțiului nu fac activitate economică. In concluzie, finanțarea acestei entități/consorțiu nu
reprezintă ajutor de stat.
Activități 202
1
2022 2023 2024 2025 2026
S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Ajustarea legislației și cadrului
normativ necesare implementării
reformei în managementul
serviciilor de sănătate
Evaluarea și auditarea programelor
de formare actuale
Crearea cadrului legislativ (cerințe
obligatorii, acreditare, evaluare
periodică) pentru acreditarea
programelor de formare
Operaționalizarea instituției
responsabile de acreditarea și
evaluarea programelor de formare
Operaționalizarea consorțiului
pentru realizarea formării HR
2.V.1 Sănătate
Dezvoltarea și derularea
programelor de formare pentru
personalul curent
Dezvoltarea și derularea
programelor de formare pentru
personalul nou
Monitorizare & evaluare
Reforma 3.2. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sănătății
3.2.1. Provocări și obiective
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu numeroase provocări în domeniul resurselor umane. Acestea
includ – dar nu sunt limitate la – deficitul numeric în anumite specialități medicale (medicină de familie, ATI,
epidemiologie, sănătate publică etc.) și pentru anumite profesii medicale (medici, asistenți medicali, moașe, asistenți
medicali comunitari etc.), dezechilibre geografice în ceea ce privește distribuția personalului medical, diferențe pe
alocuri notabile între competențele pe care personalul medical le deține și cele pe care ar trebui să le dețină
(îndeosebi cu privire la utilizarea noilor tehnologii, complianța la parcursurile terapeutice ale pacienților, precum și
abilități transversale – comunicare, leadership, muncă în echipă).
Aceste provocări au fost accentuate, de-a lungul timpului, de emigrația masivă a personalului medical. În special
după anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, un număr semnificativ de cadre medicale au decis
să profeseze în alte State Membre ale Uniunii Europene. Factorii care au determinat aceste fluxuri de personal țin
atât de atractivitatea altor sisteme de sănătate (factori de tip pull – cum ar fi venituri mai ridicate, condiții mai bune
de lucru, posibilități de dezvoltare profesională și personală etc.), cât și de atractivitatea redusă a sistemului de
sănătate din România (factori de tip push – cum ar fi venituri mai scăzute, condiții dificile de lucru, posibilități
reduse de dezvoltare profesională și personală etc.).
Răspunsul sistemului de sănătate la aceste provocări a fost unul insuficient. Conform analizelor Comisiei Europene,
România nu a avut și nici nu are momentan un plan strategic pentru abordarea problematicii resurselor umane din
sănătate. În absența unui asemenea plan strategic, capacitatea sistemului de sănătate din România de a planifica și
previziona nevoile de resurse umane va fi semnificativ redusă. Acest lucru va duce la accentuarea dezechilibrelor
curente, și implicit reducerea accesului populației la servicii de sănătate (fenomenul deșertificării medicale).
Pentru a răspunde provocărilor menționate mai sus, obiectivul general al acestei reforme este consolidarea
capacității sistemului de sănătate din România de a educa, recruta, menține și motiva o forță de muncă pregătită să
răspundă nevoilor de sănătate curente și viitoare ale populației.
Reforma propusă recunoaște natura complexă a problematicii resurselor umane din sănătate, care necesită a
abordare la nivelul întregului Guvern (whole-of-Government), date fiind implicațiile suplimentare din domeniile
educației, muncii, finanțelor, administrației publice locale, digitalizării etc.
În vederea îndeplinirii obiectivului menționat, propunem următoarele trei direcții de acțiune:
2.V.1 Sănătate
(1) Elaborarea cadrului strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate – acest lucru va contribui la o
abordare coerentă și consecventă în ceea ce privește generarea resurselor umane în sănătate, gestionarea resurselor
umane în sănătate, motivarea resurselor umane în sănătate și guvernanța forței de muncă în sănătate, în acord cu
obiectivele de ansamblu ale sistemului de sănătate;
(2) Elaborarea planurilor de acțiune individualizate pentru dezvoltarea resurselor umane din asistența medicală
primară și comunitară, ambulatorie și de spital, precum și sănătate publică – această direcție va reprezenta
operaționalizarea cadrului strategic menționat mai sus, în vederea transformării sistemice a nivelului de cunoștințe,
abilități și competențe ale resursei umane din sănătate, și a susținerii celorlalte reforme și investiții din Planul
Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Operațional Sănătate (POS ) și bugetul de stat;
(3) Dezvoltarea capacității instituționale pentru managementul resurselor umane din sănătate – în vederea susținerii
primelor două direcții de acțiune (în special a componentelor de planificare și previzionare, analiză, și reglementare)
și cu scopul de a asigura sustenabilitatea reformelor.
3.2.3. Grup țintă
Reforma de față are două categorii de beneficiari – beneficiari primari și beneficiari secundari. Beneficiarii primari
sunt reprezentați de:
(1) personalul existent și viitor din asistența medicală primară și comunitară;
(2) personalul existent și viitor din asistența medicală ambulatorie;
(3) personalul existent și viitor din asistența medicală spitalicească;
(4) personalul existent și viitor din domeniul sănătății publice.
Beneficiarii secundari sunt reprezentați de:
(1) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane (componentele de reglementare, planificare,
previzionare, dezvoltare de politici de recrutare, menținere și motivare etc.) în instituțiile centrale;
(2) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane în instituțiile regionale și locale;
(3) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane la nivelul unităților medicale, etc.
3.2.4. Mecanism de implementare
În vederea îndeplinirii obiectivului general menționat mai sus, propunem următorul set de activități:
• realizarea unei analize detaliate a nevoilor de dezvoltare profesională pentru resursele umane de la toate
nivelurile sistemului de sănătate;
• realizarea unui Plan Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Sănătate;
• realizarea de Planuri Sectoriale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Sănătate, pe baza planului strategic;
• ajustarea cadrului legislativ normativ în domeniul planificării și gestionării resurselor umane din sănătate;
• dezvoltarea unui cadru normativ de reglementare referitor la personalul medical, menținerea, motivarea,
evaluarea și dezvoltarea lui continuă;
• adaptarea învățământului din domeniul sănătății la reformele din domeniu și cerințele globale prin formarea
profesională bazată pe competențe;
• elaborarea unui cadru privind formarea postuniversitară adecvată, calitativă și cantitativă a personalului
medical în conformitate cu necesitățile sistemului sănătății, accentuând atractivitatea profesiilor din domeniul
sănătății;
• consolidarea continuă a capacităților profesionale în domeniul educației medicale continue la nivel de
competențe și conform necesităților sistemului de sănătate;
• îmbunătățirea fluxului informațional referitor la forța de muncă în sănătate prin ajustarea mecanismelor de
colectare, prelucrare, analiză și diseminare a datelor cu privire la resursele umane în sănătate în scopul
planificării și distribuției corecte a forței de muncă;
• crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare a resursei umane în sănătate;
• sprijinirea activităților de analiză și cercetare în domeniul resurselor umane pentru a identifica opțiunile de
politici bazate pe dovezi, evaluările de impact și rentabilitatea investițiilor și a intervențiilor;
• implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, dezvoltarea
capacităților direcțiilor/departamentelor de resurse umane la nivelul unităților sanitare;
• implementarea unui management eficient economico-financiar pentru asigurarea condițiilor adecvate de
muncă, instruire și motivare a personalului medical;
• dezvoltarea de colaborări naționale, regionale și internaționale în domeniul elaborării și implementării celor
mai bune politici în domeniul dezvoltării resurselor umane din sănătate, bazate pe dovezi;
• dezvoltarea și implementarea unui sistem coerent de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de
recompensă a acestora.
Implementarea de ansamblu a acestei reforme va fi condusă de Ministerul Sănătății și instituțiile aflate în subordinea
/ coordonarea sa, cu sprijin tehnic de la parteneri academici cu expertiză în domeniu și cu un istoric de rezultate
remarcabile în domeniile vizate de reformă. De asemenea, avem în vedere sprijinul tehnic oferit de organizații
internaționale prestigioase (cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Observatorul European pentru Sisteme și
Politici de Sănătate, WONCA, CPME, ICN etc.). Alte instituții de la nivel central și local din România (atât din
sistemul de sănătate cât și din domenii conexe) vor fi consultate pe măsură ce reforma va fi implementată.
De asemenea, prevedem crearea unei sinergii cu Programul Operațional Sănătate (POS). Astfel, activitățile aferente
îndeplinirii obiectivelor acestei priorități și care au drept beneficiari resursele umane din sănătate sunt planificate a
se desfășura și finanța în cadrul POS.
Ministerul Sănătății va fi responsabil de elaborarea și aprobarea cadrului strategic, precum și de elaborarea și
aprobarea cadrului legislativ normativ în domeniul planificării și gestionării resurselor umane din sănătate.
În privința implementării activităților de formare profesională, Ministerul Sănătății va colabora cu mediul academic
asociația G6 a Universităților de Medicină și Farmacie.
Derularea programelor de formare va fi realizată ca urmare a derulării procedurii de achiziție de către Ministerul
Sănătății/ ANDIS/ ONAC.
Consorțiul selectat nu va desfășura activitate economică, urmând ca finanțarea să ajungă atât la instituțiile din
consorțiu cât și la formatori.
Ajutor de stat:
Referitor la implicațiile ajutorului de stat în ceea ce privește pregătirea profesională a personalului administrativ și
managerial, având in vedere ca activitățile de formare profesională sunt destinate beneficiarilor secundari, precum
și personalului din domeniul sănătății publice, care au atribuții in servicii de sănătate cu titlu gratuit, activitățile de
instruire pot s fie asimilate beneficiilor destinate acestor categorii de personal, si nu vor fi clasificate ca si ajutor de
stat.
3.2.6. Calendar
2.V.1 Sănătate
Activități 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S1 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Realizarea evaluării inițiale
Elaborarea și adoptarea cadrului
strategic pentru dezvoltarea
resurselor umane din sănătate
Dezvoltarea Planului Strategic
Multi-Anual pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane din Sănătate
Elaborarea planurilor de acțiune
individualizate pentru dezvoltarea
RUS
Dezvoltarea capacității instituționale
pentru managementul RUS
Elaborarea și implementarea
mecanismelor de planificare a
resursei umane în sănătate (RUS)
Elaborarea și implementarea
sistemului de recunoaștere
diferențiată a meritelor profesionale
și de recompensă a acestora
Consolidarea continuă a
capacităților profesionale în
domeniul educației medicale
continue
Ajustarea mecanismelor de
colectare, prelucrare, analiză și
diseminare a datelor referitoare la
RUS
2.V.1 Sănătate
Monitorizare & evaluare
Reforma 3.3. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul de sănătate
Provocări și obiective
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, sistemul de sănătate din România încă înregistrează dificultăți
cauzate de corupția la diferite niveluri. Neremediate, acestea vor contribui la ineficiența unui sistem de sănătate
deja finanțat insuficient.
Printre formele pe care corupția la ia în sistemul de sănătate se numără conflictul de interese. Acesta poate să
afecteze resursa umană la toate nivelurile – al administrației centrale, al instituțiilor deconcentrate, al conducerii
unităților sanitare, al personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
Pornind de la aceste observații, obiectivul acestei reforme este îmbunătățirea definirii și reglementării conflictului
de interese la nivelul sistemului de sănătate din România și capacitarea resursei umane pentru prevenirea situațiilor
care pot duce la situații de corupție și/sau conflict de interese.
Cele două direcții de acțiune pe care le propunem sunt următoarele:
(1) Reglementare – o mai bună definire a conflictului de interese în domeniul sănătății, riscului de conflict de
interese în domeniul sănătății, a instituțiilor responsabile de gestionarea unor potențiale conflicte de interese din
sectorul sanitar etc.
(2)Creșterea conștientizării – prin programe de formare adresate personalului din administrația centrale, instituțiile
deconcentrate, conducerea unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
Grup țintă
Această reformă se adresează personalului din administrația centrale, instituțiile deconcentrate, conducerea
unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
Mecanism de implementare
În vederea îndeplinirii obiectivului general menționat mai sus, propunem următorul set de activități:
• realizarea unei analize detaliate a nevoilor de dezvoltare profesională în domeniul integrității și anticorupției;
• înființarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a
oportunității deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi şi a unor metodologii şi criterii clare
de evaluare;
• transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul
transparenta.ms.ro;
• instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul
de asigurări sociale de sănătate;
• instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească;
• îmbunătăţirea mecanismelor de răspundere pentru manageri şi ceilalți reprezentanţi ai aparatului decizional din
spitale;
• dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine
sponsorizările industriei farmaceutice şi de echipamente medicale către personalul medical;
2.V.1 Sănătate
• identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din
unitățile medicale şi implementarea de soluții pentru prevenirea şi rezolvarea lor;
• revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obține, independent de unităţile medicale,
informații despre experienţa pacienţilor.
• formare adresată personalului din administrația centrale, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților
sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
Ajutor de stat:
Referitor la implicațiile ajutorului de stat în ceea ce privește programele de formare adresate personalului din
administrația centrale, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri
directe pacienților etc., si ca activitățile de formare profesională sunt destinate personalului din domeniul sănătății
publice, care au atribuții in servicii de sănătate cu titlu gratuit, activitățile de instruire pot s fie asimilate beneficiilor
destinate acestor categorii de personal, si nu vor fi clasificate ca si ajutor de stat.
Calendar
Activități 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S1 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Realizarea evaluării inițiale
Ajustarea legislației și cadrului
normativ
Elaborarea unui mecanism de
prioritizare a alocărilor bugetare
realizate de MS şi CNAS
Transparentizarea utilizării
resurselor publice prin agregarea
centralizată a datelor pe portalul
transparenta.ms.ro
Evaluarea performanței sistemului
de achiziţii centralizate al
Ministerului Sănătăţii şi a
oportunităților de extindere a
sistemului
Elaborarea unui mecanism comun
MS și CNAS de monitorizare şi
2.V.1 Sănătate
control al furnizorilor din sistemul de
asigurări sociale de sănătate
Elaborarea și implementarea unui
mecanism de trasabilitate a
medicamentelor de pe piață
românească
Consolidarea structurilor de control
şi integritate ale Ministerului
Sănătăţii
Ajustarea mecanismelor de
răspundere pentru manageri şi
ceilalți reprezentanţi ai aparatului
decizional din spitale
Elaborarea și implementarea unui
nou mecanism de susținere
financiară a educaţiei medicale
continue
Auditarea situațiilor care pot genera
conflicte de interese în rândul
personalului clinic şi managerial
Revizuirea mecanismului de
feedback al pacientului
Derularea de programe de training în
domeniul integrității pentru
personalul din sistemul de sănătate
Monitorizare & evaluare
2.V.1 Sănătate
Investiția 1: Investiții în infrastructura medicală prespitalicească, cu scopul creșterii accesului la
servicii medicale de bază.
Provocări și obiective
Procentul de nevoi medicale nesatisfăcute se menține crescut în România. Există, de asemenea,
diferențe privind accesul la servicii medicale în funcție de regiune, etnie, vârstă sau nivelul de
venituri. Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural sau urbanul mic, cele din comunități
marginalizate și cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală. (State
of Health 2019 – OECD). În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de
asistență medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale țării și,
respectiv, între mediul rural și cel urban.
Obiectivele investiției:
Creșterea accesului populației din zonele rurale și din zonele defavorizate la asistență medicală
de bază, inclusiv la servicii de prevenție și de diagnostic și tratament precoce;
Creșterea complexității serviciilor medicale în asistența medicală primară, ambulatorie și
comunitară.
Vor fi finanțate ambulatorii de specialitate publice, centre comunitare aflate în domeniul public
al unităților administrativ-teritoriale, precum și cabinete/clinici de medicină de familie.
Ambulatoriile de specialitate oferă servicii medicale de specialitate de complexitate medie pentru
populația din zona respectivă sau din zonele învecinate. Serviciile au impact local și nu se
încadrează în definiția ajutorului de stat. Dezvoltarea acestor servicii nu determină în niciun caz
un risc de denaturare a concurenței, deoarece ele vor fi susținute în zone geografice mai puțin
deservite (în care volumul anual de servicii pe locuitor este inferior mediei naționale).
Cabinetele de medicină de familie furnizează servicii medicale de complexitate redusă, care fac
parte din pachetul de servicii de bază pentru persoanele asigurate, respectiv din pachetul minimal
de servicii, pentru persoanele neasigurate. Aceste servicii se încadrează în servicii de asistență
primară a sănătății (conform Organizației Mondiale a Sănătății). Ele sunt adresate populației
generale și în particular populației vulnerabile. Și aici dezvoltarea acestor servicii nu determină
în niciun caz un risc de denaturare a concurenței, deoarece ele vor fi susținute în mediul rural
(unde acoperirea cu medici de familie este deficitară de la începutul funcționării sistemului de
asigurări de sănătate, dar totuși aici trăiesc 45% din cetățeni) și în zone geografice mai puțin
deservite (în care volumul anual de servicii pe locuitor este inferior mediei naționale). Serviciile
au impact local.
Centrele comunitare sunt entități publice aflate în domeniul public al unităților administrativteritoriale. Aceste vor reuni furnizori de servicii de bază de tip medical și social, servicii care sunt
destinate exclusiv populației din proximitate, cu accent pe populația vulnerabilă. Centrele vor
avea impact local, furnizând servicii de complexitate redusă (de ex. vizite și îngrijiri la domiciliu
2.V.1 Sănătate
pentru persoane vârstnice, persoane expuse unor riscuri pentru starea de sănătate, de exemplu
alcoolici, familii expuse la violență domestică, copii cu părinți plecați în străinătate, persoane cu
afectare parțială sau totală a capacității de a desfășura activitățile zilnice), care fac parte din
îngrijirea primară a stării de sănătate, sau facilitează accesul la serviciile primare, pentru
populația vulnerabilă, cu bariere de acces de tip cultural, educațional sau informațional. De
asemenea, aceste servicii au impact local, nu se încadrează în definiția ajutorului de stat și sunt
destinate prioritar sau exclusiv populației vulnerabile. Aceste tipuri de servicii nu afectează în
niciun caz concurența, deoarece sunt înființate în zone cu acces deficitar la servicii, fie din punct
de vedere geografic, fie din punct de vedere economic și sunt furnizate în mod gratuit pentru
beneficiari vulnerabili. Serviciile au impact local.
1.1 Construcția de centre comunitare integrate sau reabilitarea/modernizarea/extinderea
infrastructurii existente și/sau dotarea acestora.
200 de centre comunitare integrate în zonele rurale marginalizate și în zonele urbane
marginalizate. Centrele comunitare integrate se organizează și funcționează conform cadrului
normativ existent, care urmează a fi completat și actualizat până în 10.2021. Investiția constă în
construirea de centre comunitare noi sau renovarea și dotarea celor existente. Clădirile urmează
să respecte criteriile de eficiență energetică și clădire verde. Din funcțiunile propuse ale centrului
vor face parte: cabinet pentru medic de familie, mic laborator ”point of care”, cabinet pentru
medic specialist/moașă, cabinet stomatologic (opțional), suplimentar față de cele prevăzute în
normele existente.
Prioritizarea UAT-urile la accesarea fondurilor pentru investiții va ține cont de :
• îndeplinirea criteriului: număr vulnerabili /comunitate (minim 500 persoane vulnerabile din
punct de vedere medical, social sau economic)
• Disponibilitatea la asociere cu alte localități vulnerabile
• Existența la nivelul comunității a unui asistent medical comunitar și a unui asistent social
• UAT fără medic de familie sau cu număr insuficient de medici de familie raportat la populație
• Existența unei hotărâri de consiliu local pentru înființarea CCI
• Identificarea localității ca zona rurala marginalizata (cf criteriilor din Atlasul zonelor rurale
marginalizate, WB) dar și conform bazei de date privind rețeaua de AMC și MF
• Existența unui protocol de colaborare cu un medicul de familie
1.2 Reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală
primară (medici de familie) cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a
pacienților cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural și din urban (inclusiv zone
marginalizate/defavorizate). Dotarea va cuprinde: aparatură de laborator ”point of care”,
echipamente medicale de tipul: electrocardiograf, ecograf, mobilier medical și instrumentar
medical; vor fi alocate de asemenea fonduri pentru renovarea clădirii cu scopul conformării la
normele igienico-sanitare și a creșterii eficienței energetice.
Finanțarea va fi acordată cu prioritate cabinetelor medicale astfel :
Vor avea prioritate cabinetele din mediul rural
Pentru cabinetele din mediul urban, vor fi prioritizate cele din orașele de rang III (cf. legii
351/2001, actualizată), urmate de cele de rang II și de cele de rang I.
Pentru cabinetele din mediul urban (rang II și I) vor putea accesa finanțare medicii de familie
organizați într-o formă asociativă ( cabinete medicale grupate; cabinete medicale asociate;
societate civila medicala), care au sediul în aceeași clădire.
1.3 Dotarea și/sau reabilitarea a 100 de cabinete de planificare familială din cele 117 cabinete de
planificare existente. Cabinetele de planificare familială vor suferi intervenții de reabilitare și
reamenajare și vor primi dotări de aparatură medicală de laborator și imagistică.
1.4. Dezvoltarea de caravane medicale care vor putea derula activități de screening mamar și
pentru cancerul cervical în zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată.
Caravanele de screening (unități mobile) se vor aloca centrelor regionale care derulează în acest
moment activități de screening cervical și care au deja expertiză în astfel de activități (10 caravane
în 8 centre).
1.5. Reabilitarea, modernizarea, extinderea (inclusiv prin construcții de clădiri noi), dotarea a cel
puțin 30 de ambulatorii/ unități medicale publice sau a altor structuri publice care furnizează
asistență medicală ambulatorie (inclusiv din lista proiectelor care sunt în lista de rezervă a
apelului proiecte din Programul Operațional Regional precum si alte proiecte.).
Grup țintă
Furnizorii de servicii medicale de la nivel de asistență medicală primară și ambulatorie; furnizorii
de asistență medicală comunitară; furnizorii de asistență de planificare familială;
Beneficiarii principali ai reformei sunt reprezentați de pacienți și de familiile pacienților, în
special pacienții din mediul rural și din comunitățile defavorizate. Aceștia vor beneficia de acces
la servicii medicale de bază la nivelul comunității.
Implementare
1.1 Pentru realizarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate
precum și pentru finalizarea procesului de selectare a UAT-urilor care vor beneficia de aceste
investiții, Ministerul Sănătății (prin Unitatea pentru Asistență Medicală Comunitară) va colabora
cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației. Va fi încheiat un protocol de
colaborare între aceste 3 instituții, având ca finalitate adoptarea criteriilor de prioritizare ale
acestor investiții printr-un ordin comun interministerial.
1.2 Ministerul Sănătății va elabora criteriilor de prioritizare aferente investițiilor în cabinetele
medicilor de familie.
1.3 Unitățile sanitare publice care au în structura organizatorică cabinete de planificare familială
vor aplica pentru finanțare. Acestea vor fi responsabile de derularea și implementarea proiectelor
1.4 Ministerul Sănătății, în parteneriat cu centrele care derulează proiecte de screening pentru
cancer de col uterin vor analiza posibilitatea realizării de achiziție centralizată a unităților mobile
prevăzute a fi finanțate prin PNRR.
1.5 Ca urmare a realizării procesului de consultare a autorităților publice locale, precum și a
discuțiilor purtate cu AMPOR, Ministerul Sănătății va centraliza și mapa nevoile de investiții de
la nivelul unităților sanitare din țară, va întocmi procedurile de prioritizare și selecție a
beneficiarilor, va monitoriza implementarea investițiilor. Acolo unde va fi cazul, prin Agenția
Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate/ONAC, va gestiona achizițiile
centralizate, va contracta expertiză tehnică externă în funcție de nevoile fiecărei investiții
planificate, va monitoriza implementarea investițiilor, va consulta alte structuri asociative (ex:
Uniunea Arhitecților) pentru a identifica potențiale soluții eficiente de implementare a
proiectelor.
Ajutor de stat:
Vor fi finanțate ambulatoriile/ unităților medicale / alte structuri care furnizează asistență
medicală ambulatorie publice, centre comunitare a căror infrastructură este în domeniul public al
unităților administrativ-teritoriale, precum și cabinete/clinici de medicină de familie.
Ambulatoriile de specialitate oferă servicii medicale de specialitate de complexitate medie pentru
populația din zona respectivă sau din zonele învecinate. Serviciile au impact local și nu se
încadrează în definiția ajutorului de stat. Dezvoltarea acestor servicii nu determină în niciun caz
un risc de denaturare a concurenței, deoarece ele vor fi susținute în zone geografice mai puțin
deservite (în care volumul anual de servicii pe locuitor este inferior mediei naționale).
Cabinetele de medicină de familie furnizează servicii medicale de complexitate redusă, care fac
parte din pachetul de servicii de bază pentru persoanele asigurate, respectiv din pachetul minimal
de servicii, pentru persoanele neasigurate. Aceste servicii se încadrează în servicii de asistență
primară a sănătății (conform Organizației Mondiale a Sănătății). Ele sunt adresate populației
generale și în particular populației vulnerabile. Și aici dezvoltarea acestor servicii nu determină
în niciun caz un risc de denaturare a concurenței, deoarece ele vor fi susținute preponderent în
mediul rural (unde acoperirea cu medici de familie este deficitară de la începutul funcționării
sistemului de asigurări de sănătate, dar totuși aici trăiesc 45% din cetățeni) și în zone geografice
mai puțin deservite (în care volumul anual de servicii pe locuitor este inferior mediei naționale).
Serviciile au impact local.
Centrele comunitare sunt entități publice aflate în domeniul public al unităților administrativteritoriale. Aceste vor reuni furnizori de servicii de bază de tip medical și social, servicii care sunt
destinate exclusiv populației din proximitate, cu accent pe populația vulnerabilă. Centrele vor
avea impact local, furnizând servicii de complexitate redusă (de ex. vizite și îngrijiri la domiciliu
pentru persoane vârstnice, persoane expuse unor riscuri pentru starea de sănătate, de exemplu
alcoolici, familii expuse la violență domestică, copii cu părinți plecați în străinătate, persoane cu
afectare parțială sau totală a capacității de a desfășura activitățile zilnice), care fac parte din
îngrijirea primară a stării de sănătate, sau facilitează accesul la serviciile primare, pentru
populația vulnerabilă, cu bariere de acces de tip cultural, educațional sau informațional. De
asemenea, aceste servicii au impact local, nu se încadrează în definiția ajutorului de stat și sunt
destinate prioritar sau exclusiv populației vulnerabile. Aceste tipuri de servicii nu afectează în
niciun caz concurența, deoarece sunt înființate în zone cu acces deficitar la servicii, fie din punct
de vedere geografic, fie din punct de vedere economic și sunt furnizate în mod gratuit pentru
beneficiari vulnerabili. Serviciile au impact local.
2021 2022 2023 2024 2025 2026
Activități S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
1. Centre Comunitare Integrate
1.1
Identificarea
beneficiarilor
1.2 Elaborarea
documentației
tehnice
1.3. Finalizarea
construcțiilor
1.4. Achiziția
echipamentelor
1.5. Recepția
lucrărilor de
construcție +
instalarea și
punerea în
funcțiune a
echipamentelor
/dotărilor
medicale
2. Cabinete (Asocieri de cabinete) de asistență medicală primară
2.V.1 Sănătate
2.1. Elaborarea
caietelor de
sarcini
2.2. Achiziție
echipamente
2.3.
Implementarea
proiectelor
3. Cabinete de planificare familială
3.1. Elaborarea
documentației
tehnice
3.2. Achiziție
echipamente
3.3.
Implementarea
proiectelor
4. Achiziția unitatilor mobile de screening mamar și pentru leziuni maligne cervicale
4.1. Întocmirea
caietelor de
sarcini
necesare
achiziție
4.2. Derularea
procedurilor de
achiziție
4.3.
Implementarea
proiectelor
5. Ambulatorii/ unități medicale publice/ alte structuri publice care furnizează asistență medicală
ambulatorie
5.1. Selectarea
proiectelor
2.
V
.
1 Sănătate
5.2. Derularea
procedurilor de
achiziție
5.
3.
Implementare
proiecte
Investiția 2: Investiții în infrastructura spitalicească publică
În vederea creșterii siguranței pacientului în unitățile medicale, fondul construit existent are
nevoie de intervenții integrate urgente, care să vizeze măsuri de asigurare a siguranței la incendiu,
a siguranței structurale a clădirii și a siguranței la seism, de îmbunătățire a performanței energetice,
cât și de prevenire a infecțiilor nosocomiale. Însă o bună parte a clădirilor existente cu funcțiunea
de îngrijire medicală nu mai pot fi conformate la normele de siguranță la incendii și la cele
igienico-sanitare, fiind construite în prima parte a secolului XX, concepute inițial pentru a găzdui
alte funcțiuni.
Spitalele finanțate îndeplinesc nevoi esențiale în domeniul asistenței medicale și de lungă durată,
al îngrijirii copilului, al asistenței medicale a grupurilor vulnerabile
Intervențiile vor fi de mai multe tipuri:
2.1. Investiții în infrastructură spitalicească publică nouă, în vederea relocării integrale sau parțiale
a unității medicale din acele spații care pun în pericol pacientul și care nu răspund cerințelor
igienico-sanitare (eg: circuite sanitare)cu scopul
– furnizării de noi servicii medicale.
– imbunătățirii calității serviciilor medicale furnizate
2.2. Investiții în echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou construită,
inclusiv pentru telemedicină
2.3. Investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării
precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal.
Această activitate vizează:
– Dotarea cu echipamente medicale pentru profilaxia retinopatiei de prematuritate
– Dotarea cu echipamente medicale pentru realizarea programului de screening/ prevenție pentru
malformații congenitale cardiace
– Asigurarea transportului medical adaptat pacientului critic neonatal (pentru toate conditiile
medico-chirurgicale speciale)
– Realizarea si modernizarea centrelor de training pentru derularea programelor de instruire a
personalului pentru pacientul critic neonatal
Acest demers va îmbunătăți adresabilitatea nou născuților cu afecțiuni critice de la 64% la 96%.
2.4. Investiții în dotarea spitalelor publice cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului
de infecții în mediul de spital.
Având în vedere ratele crescute ale mortalității evitabile, mortalității prin cauze tratabile și
mortalității infantile, în ceea ce privește investițiile în infrastructura nouă, vor avea prioritate
investițiile (clădiri nou construite în vederea relocării din cele vechi sau reabilitarea/ extinderea
celor existente) în infrastructura spitalicească publică în care se asigură tratamentul afecțiunilor
cardiovasculare și oncologice, tratamentul bolilor infecțioase și pneumologice, precum și
investițiile în maternități și spitale de pediatrie. Investițiile în infrastructura spitalicească sunt
complementare tratamentului acestor patologii și asigură accesul la servicii de calitate și sigure.
De asemenea sistemul de sănătate din România este deficitar în domeniul patologiilor complexe,
precum transplant și tratamentul marilor arși. În prezent, nu mai există niciun centru acreditat
pentru transplant pulmonar, iar copiii au acces doar la transplant renal, pentru restul tipurilor de
transplant aceștia fiind transferați în străinătate. Ministerul Sănătății are un parteneriat cu Italia
pentru transplant pulmonar și lucrează la un acord de parteneriat cu Franța pentru cursuri de
formare și schimb de experiență pentru medici.
În ceea ce privește construirea și dotarea centrelor de arși, Ministerul Sănătății a încheiat contracte
de proiectare pentru 3 centre de arși în țară (București, Timișoara și Târgu Mureș), investiții
finanțate prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție
și Dezvoltare (BIRD) ratificat prin Legea nr 179/2014.
Însă în ceea ce privește transplantul, cu toate că s-au realizat investiții în formarea personalului
medical, nu s-au făcut investiții majore în infrastructura aferentă domeniului. Atât în București,
cât și în Cluj-Napoca, autoritățile publice locale au demarat elaborarea documentațiilor tehnicoeconomice pentru construirea de centre de transplant, nefiind însă incluse încă într-un program de
finanțare.
Investițiile propuse în PNRR vor contribui la atingerea țintelor din masterplanurile regionale și
din Strategia Națională de Sănătate și vor fi complementare investițiilor în construirea celor 3
spitale regionale din Cluj-Napoca, Iași și Craiova și investițiilor noi în infrastructura cu impact
teritorial major prevăzute în Programul Operațional Sănătate, prioritatea 1.
Pentru întărirea capacității de implementare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate,
Ministerul Sănătății va înființa ANDIS (Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în
Sănătate – detaliată la reforma 2). Aceasta va fi operațională până in semestrul doi al anului 2022.
Ministerul Sănătății va selecta proiectele cu un anumit grad de maturitate aferente infrastructurii
majore care vor finanțate prin PNRR, respectiv proiectele care au deja sau sunt in curs de a finaliza
Studiu de Fezabilitate/ Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție/Proiect Tehnic/DTAC
(conform HG 907/2016) sau care au fost selectate în urma unui concurs de soluții. Considerăm
aceste proiecte ca fiind mature întrucât:
Structura SF/DALI presupune elaborarea la un stadiu avansat a documentațiilor tehnicoeconomice (deviz, soluția tehnică, avize);
Selecția în urma concursului de soluții se face pe baza unei documentații similare ca nivel de
detaliere cu Studiul de Fezabilitate.
Etapele parcurse de Ministerul Sănătății până în prezent:
2.V.1 Sănătate
Ministerul Sănătății a centralizat solicitările de la autoritățile publice din toată țara pentru
includerea în PNRR a investițiilor în infrastructura spitalicească: aproximativ 200 de investiții în
reabilitare, extindere sau construcții noi.
În urma centralizării Ministerul a întocmit o listă cu acele investiții care, pe de o parte au proiecte
avansate (sunt cel puțin la faza de elaborare a SF/DALI) și pe de altă parte vizează patologiile
considerate prioritare, rezultând un număr de 40 de proiecte, care au generat și estimarea alocării
bugetului pentru investiția 2.
Ministerul a transmis la începutul lunii mai o solicitare de clarificări către beneficiarii celor 40 de
proiecte, chestionând statusul actual al elaborării proiectelor, procentul componentelor verzi și
digitale ale investițiilor, precum și estimarea finalizării implementării investiției.
În funcție de nivelul de avansare al proiectelor, în septembrie 2021 Ministerul Sănătății va selecta
cele 30 de proiecte care vor fi finanțate prin PNRR, în urma evaluării documentațiilor tehnicoeconomice. Proiectele care nu trec de selecția din luna septembrie 2021 vor fi menținute în lista
de rezervă. Dacă proiectele din lista principală nu reușesc să parcurgă în timp util etapele de
elaborare a documentației tehnice, dar unele dintre proiectele din lista de rezervă reușesc să
parcurgă mai rapid aceste etape, acestea vor lua locul celor dintâi la finanțare.
Ministerul Sănătății prin ANDIS va furniza autorităților publice locale care solicită acest lucru,
contracte cadru pentru serviciile de proiectare și asistență pentru elaborarea caietelor de sarcini.
Ajutor de stat:
Această investiție este destinata spitalele publice, care fac parte din sistemul național de sănătate,
urmarind un obiectiv social, susținut de principiul solidarității, care funcționează sub
supravegherea statului, finanțat direct din contribuții de asigurări sociale și alte resurse de stat și
care furnizează servicii gratuite pe baza acoperirii universale. Așadar intervenția nu face obiectul
unei scheme de ajutor de stat.
Activitati 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Desfășurarea procesului de
selecție a proiectelor
Încheierea contractelor pentru
Proiect Tehnic, Documentație
Tehnică pentru obținerea
Autorizației de Construire,
Detalii de Execuție, Verificatori
2.
V
.
1 Sănătate
de proiect
Elaborare Proiect Tehnic+
Documentație Tehnică pentru
obținerea Autorizației de
Construire
+ Detalii de Execuție
Încheierea contractelor de
execuție de lucrări și dirigenție
de șantier
Execuția lucrărilor de construire
Achiziția
echipamentelor/dotărilor
medicale
Recepția lucrărilor de
construcție
+ instalarea și
punerea în funcțiune a
echipamentelor/dotărilor
medicale
Dotarea spitalelor publice cu
echipamente și materiale
destinate reducerii riscului de
infecții din mediul de spital
Investiția 3: Crearea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină (finanțată în cadrul
componentei II.1 Digital
Provocări și obiective
O cercetare națională recentă realizată de UNICEF (2020) la nivelul utilizatorilor serviciilor de
sănătate digitală evidențiază situația actuală a sănătății digitale din perspectiva acestora: cetățenii
și comunitățile preferă să vadă un medic în persoană decât prin telemedicină; nu exista o structură
centrală de implementare și monitorizare a politicilor din domeniul sănătății digitale; actorii de
decizie din domeniu sunt împiedicați atât de nivelurile scăzute de capacitate tehnică, cât și de lipsa
de date, de dovezi și de consens pentru elaborarea politicilor eficiente; lipsesc competențele în
gestionarea proceselor digitale în rândul profesioniștilor – există o mulțime de proceduri pe care
medicii de familie trebuie să le respecte și în general, majoritatea folosesc doar sisteme de calcul
în scopuri administrative, cu consulturile medicale scrise doar pe hârtie. Companiile care
furnizează soluțiile digitale nu permit analiza ușoară a datelor, iar în prezent majoritatea medicilor
de familie folosesc doar 20% din potențialul sistemelor lor; o parte din sistemele informatice ale
CNAS sunt depășite din punct de vedere tehnologic; sistemul de telemedicină în zonele rurale nu
este operațional. Sectorul privat oferă niveluri de servicii „normale”, dar la un preț ridicat; nu
există încredere în schimbul de date și informații și nu există tablouri de bord care să permită
managerilor și planificatorilor să știe ce este nevoie, cine are nevoia și unde; fluxurile majore de
date sunt către CNAS în scopuri de plată.
Activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) presupune îndeplinirea unor funcții
specifice domeniului asigurărilor sociale de sănătate. Acestea presupun administrarea fondurilor
colectate de la contribuabili precum și finanțarea serviciilor medicale necesare asiguraților.
Platforma informatică din asigurările de sănătate (Platforma Informatică a Asigurărilor de
Sănătate) gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cuprinde Sistemul informatic
unic integrat (SIUI), Sistemul național al cardului de asigurări sociale de sănătate (CEAS),
Sistemul național de prescriere electronică (SIPE) și Sistemul dosarului electronic de sănătate al
pacientului (DES) și gestionează un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare de
servicii medicale și medicamente, un număr de peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori
de servicii medicale și medicamente, peste 700.000 de servicii raportate și validate zilnic, din care
aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale, datele fiind structurate în peste 420.000 tabele
format Oracle. CNAS are în subordine 43 de case de asigurări de sănătate județene și cea a
municipiului București.
Informațiile administrative despre asigurați provin din diverse surse externe CNAS, astfel, există
un număr de aproximativ 22 instituții cu care CNAS schimbă date într-un mod nestandardizat și
ineficient.
Echipamentele (hardware) din Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate au fost
achiziționate începând cu 2002 şi majoritatea sunt perimate, „end of production„, „end of life„ nu
se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte și nu se mai poate asigura atingerea
obiectivelor funcționale, având în vedere creșterile importante ale numărului de furnizori şi de
servicii medicale de la cele de la nivelul anului 2002 la cele din prezent.
În plus, operațiile cu datele din Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate se fac direct pe
baza de producție, datele sunt accesate simultan de foarte mulți utilizatori iar volumul acestor date
fiind mare, procesul este îngreunat, ajungându-se des la blocaje și chiar la necesitatea reinițializării
proceselor.
La momentul actual, în comparaţie cu evoluţia tehnologică hardware şi software, cu creşterea
exponenţială a numărului de contracte şi a serviciilor medicale oferite, precum şi cu continuele
cerinţe de interoperabilitate cu alte sisteme la nivel naţional şi european, tehnologiile Platforma
Informatică a Asigurărilor de Sănătate sunt perimate şi grav subdimensionate. Din aceste motive,
funcţionarea Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este deficitară iar operarea la
nivelul furnizorilor de servicii medicale se face cu timpi mari de întârziere, în deficitul
asiguratului. Acest lucru este ușor de constatat chiar și în perioade normale când accesul și
interacțiunea cu sistemul din partea celor care oferă servicii medicale este extrem de lentă și
anevoioasă, creând blocaje și făcând se piardă timp prețios de către personalul medical și cetățeni.
Având în vedere magnitudinea problemelor și disfuncționalităților, singura soluţie posibilă este
reprezentată de redimensionarea Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, standardizarea
și actualizarea acesteia la necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de
cerințele de prelucrare a datelor.
Obiectivele acestei investiții sunt următoarele:
• reducerea timpilor de lucru atât pentru furnizorii de servicii medicale cât și pentru angajații
CNAS/CAS, în interesul direct al cetățeanului;
• asigurarea unei funcționări optime și performante;
• asigurarea securității cibernetice a sistemelor din cadrul Platforma Informatică a Asigurărilor
de Sănătate cu implementarea normelor GDPR ;
• consolidarea capacității instituțiilor centrale, regionale și locale din domeniul sănătății de a
gestiona digital datele din sistemul de sănătate;
• îmbunătățirea integrării verticale și orizontale a instituțiilor sanitare din România prin
intermediul infrastructurii digitale;
• accelerarea adoptării soluțiilor de telemedicină și eficientizarea proceselor implicate.
Grup țintă
Deficiențele tehnologice ale Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate fac ca CNAS să nu
reușească integrarea corectă cu sistemele informatice ale furnizorilor de servicii medicale aflați în
contract. De asemenea, vechimea tehnologiilor și soluțiilor arhitecturale ale Platforma Informatică
a Asigurărilor de Sănătate fac ca platforma să nu poată opera cu modulele recomandate la nivel
european (building blocks europene) făcând sistemul ilizibil și deseori inaccesibil pentru furnizorii
sau asiguratorii transfrontalieri din UE. Singura soluţie este refacerea pe bază de soluţii noi şi pe
baza unei reproiectări complete, rezultată şi din viziunea europeană asupra domeniului sănătăţii
(building blocks).
În concluzie, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate gestionează un volum enorm de
date pentru procese de lucru și funcționalități care se bazează pe o platformă informatică perimată
moral și fizic, a fost completată la diverse momente de timp cu funcționalități în diverse tehnologii
prin proiecte adiacente, a devenit subdimensionată și perimată tehnologic, fiind absolut necesar
să fie redimensionată și standardizată, motiv pentru care se justifică proiectul „Redimensionare
și standardizare sistem informatic CNAS.
Rezultatele proiectului vor fi concretizate în instrumente informatice flexibile, reutilizabile și
interoperabile. Pentru a atinge un nivel al serviciilor conform cu arhitectura europeană de
interoperabilitate va fi asigurată migrarea și integrarea în structurile de date existente a tuturor
datelor disponibile, astfel încât acestea să susțină funcționarea în timp real a serviciilor oferite.
Totodată implementarea funcționalităților va implica alinierea infrastructurilor de identificare și
autorizare națională cu cele ale statelor membre ale UE, într-o schemă transnațională, conform
regulamentului EIDAS. În realizarea proiectului se vor respecta prevederile Strategiei de
securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea
Sistemului naţional de securitate cibernetică, aprobat prin Hotărârea nr. 271/2013.
Proiectul își propune realizarea unui proces complex de integrare, standardizare, planificare,
coordonare, sincronizare, armonizare şi desfăşurare a acţiunilor în spaţiul cibernetic pentru
protecţia, controlul şi utilizarea reţelelor de calculatore în scopul obţinerii superiorităţii
informaţionale, concomitent cu neutralizarea amenințărilor.
Pentru asigurarea securităţii cibernetice se vor stabili şi aplica profile şi cerinţe de securitate
adaptate și conforme cu infrastructurile cibernetice naţionale și europene, relevante din punct de
vedere al funcţionării corecte a infrastructurilor critice cu asigurarea rezilienţei infrastructurilor
cibernetice. Prin proiect se va asigura starea de securitate prin cunoaşterea, prevenirea şi
contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice, prin
definirea, stabilirea și aplicarea unui set de măsuri specifice la standarde internaționale privind
utilizarea spaţiului cibernetic.
În cadrul proiectului se va dezvolta un ansamblu de măsuri proactive şi reactive prin care se va
asigura confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea şi nonrepudierea
informaţiilor în format electronic, a resurselor şi serviciilor publice sau private, din spaţiul
cibernetic. Măsurile proactive şi reactive vor include politici, concepte, standarde şi ghiduri de
securitate, managementul riscului, activităţi de instruire şi conştientizare a utilizatorilor
sistemului, implementarea de soluţii tehnice de protejare a infrastructurilor cibernetice,
managementul identităţii, managementul consecinţelor. Aceste măsuri vor asigura apărarea
cibernetică prin monitorizare, analiză, detectare, contracarare a agresiunilor şi asigurare a
răspunsului oportun împotriva ameninţărilor cibernetice specifice.
Implementare
Un prim pas în implementarea acestei investiții este evaluarea sistemului Platforma Informatică a
Asigurărilor de Sănătate funcțional în prezent, în vederea cartografierii infrastructurii disponibile
(hardware, software), identificarea vulnerabilităților tehnice, problemelor de capacitate și
2.V.1 Sănătate
oportunităților de integrare cu alte sisteme din domeniul medical din România. În funcție de
nevoile identificate la acest nivel, echipamentele care susțin Platforma Informatică a Asigurărilor
de Sănătate la nivel național și judențean vor fi adaptate la exigențele tehnice ale prezentului, atât
la nivel de performanță, cât și în ceea ce privește siguranța informațiilor. Acest demers va remedia
problemele existente privind fiabilitatea sistemului, crescând în același timp capacitatea acestuia,
în pregătirea elementelor noi la nivel de funcționalitate. De asemenea
În detrimentul înlocuirii integrale a Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate cu alt sistem,
operațiune asociată invariabil limitarea accesului la servicii medicale în perioada de tranziție de
la un sistem la altul, CNAS va lucra împreună cu Casele de Asigurări de Sănătate la nivel județean
și cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității
Judecătorești (CASAOPSNAJ) pentru a schimba sistemul în mod incremental, fără a perturba
funcționarea acestuia.
La nivel de dezvoltare a soluției software, investiția va urmări transformarea Platforma
Informatică a Asigurărilor de Sănătate dintr-un sistem aparent modular, cu funcționalitate
fragmentată, într-un sistem e-health ce funcționează ca un tot unitar, deservind în timp real nu
doar plătitorul din sistemul de sănătate (CNAS), ci și mai ales nevoile pacienților. Pentru a atinge
acest obiectiv, interfața modulelor Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, CEAS,
DES, SIPE) va suferi modificări pentru a:
• asigura un mediu prietenos și accesibil pentru utilizatori, inclusiv cei cu dizabilități;
• îmbunătăți interconectarea și interoperabilitatea acestor sisteme;
• permite funcționalități noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical);
• optimiza fluxurile de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor
specifice, activităților și indicatorilor de performanță asumați la nivelul CNAS/CAS/furnizor
de servicii medicale;
• permite interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administrației publice inter
instituțional, utilizarea datelor organizaționale încrucișate și a resurselor existente la nivel
național (în linie celelalte investiții planificate la acest nivel).
Concomitent, pentru a servi componentele pilonului de sănătate, sistemul e-health va trebui să
extindă rolul Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate în afara CNAS, prin dezvoltarea
unor module noi care deservesc activitatea Ministerului Sănătății și a instituțiilor implicate în
politicile de sănătate la nivel național (ex. DSP, INSP, ANMDMR). Ca o premisă esențială pentru
a putea implementa aceste module la nivelul instituțiilor descrise mai sus, un proces de digitalizare
va fi demarat, prin achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare și instruirea personalului
tehnic la nivel local care va realiza implementarea și diseminarea locală a procedurilor de accesare
a noilor module e-health.
Modulele noi previzionate pentru dezvoltarea sistemului de e-health sunt:
registre de boală modulare, adaptabile ce permit agregarea și generarea rapoarte automatizate;
interfață pentru telemedicină și monitorizarea pacienților;
Dimensiunea de telemedicină a investiției va permite dezvoltarea și testarea unuei mediu online
securizat pentru comunicarea dintre medic și pacient sau între medici, ce respectă directivele
europene privind siguranța datelor și domeniul e-health. În funcție de echipamentele disponibile
în teritoriu, se va urmări posibilitatea de monitorizare la distanță a pacientului prin parametri
medicali și colaborare între clinicieni.
Noul mediu online dezvoltat pentru telemedicină va fi integrat cu module Platforma Informatică
a Asigurărilor de Sănătate și disponibil în mod nerestricționat în sistemul de sănătate. Pe de alta
parte, investițiile hardware necesare pentru accesul la mediul online (ex. computer) vor fi
prioritizate în zonele izolate sau slab deservite de furnizori de serviciii medicale la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare.
De asemenea, cei mai vulnerabili beneficiari ai sistemului de asigurări de sănătate vor fi
prioritizați atât la nivelul investițiilor în echipamente necesare pentru monitorizare, cât și în ceea
ce privește eforturile de a interconecta dispozitive existente pentru servicii de telemedicină (ex.
pacienți din programele naționale de sănătate, pacienți vârstnici sau imunocompromiși care
prezintă risc prin deplasarea în cadrul spitalelor, mai ales în contextul pandemiei COVID-19).
Criteriile exacte în baza cărora se vor defini zonele geografice și grupurile populaționale
vulnerabile vor fi comunicate în mod transparent de către Ministerul Sănătății în urma unei analize
la zi a nevoilor de servicii și a infrastructurii existente. Această măsură urmărește în mod
complementar cu investiția în medicina primară și comunitară, creșterea semnificativă a accesului
la servicii medicale în rândul populației defavorizate.
Pentru a asigura calitatea actului medical și funcționalitatea platformei de telemedicină, Ministerul
Sănătății va furniza materiale interactive de instruire pentru utilizatori și va organiza periodic
sesiuni online de instruire și întrebări privind noul mediu online.
În sprijinul implementării cu succes a registrelor de boală, Ministerul Sănătății va urmări
dezvoltarea infrastructurii tehnice în cadrul spitalelor și dezvoltarea materialelor de instruire
pentru personalul medical și auxiliar care va interacționa cu aceste sisteme. Numărul și tipul
registrelor (populațional, bază de date, etc.), precum și patologiile care fac obiectul acestora va fi
stabilit de Ministrul Sănătății în funcție de mai mulți factori: epidemiologici – morbiditate și
mortalitate; povara economică; existența inițiativelor pilot; complementaritatea cu proiecte sau
inițiative existente; colaborarea cu societățile medicale și comisiile de specialitate ale Ministerului
Sănătății; infrastructura tehnică necesară; calificarea personalului și a actorilor implicați.
Investiția este complementară cu reforma gestionării fondurilor publice din sănătate (pilon
sănătate, R1), prin colectarea și furnizarea informațiilor net superioare privind o paletă largă de
serviciii prestate în sistemul de sănătate (complementar cu M3 și M4 – publicarea informațiilor
privind cheltuielile din sistem) și prin posibilitatea armonizării mencanismelor de plată pentru
ameliorarea disparităților de acces din sistem și tranziția paradigma e-health prin modificări la
nivelul contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a
medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, investiția e-health prezintă sinergii cu reforma managementului serviciilor de
sănătate și a resurselor umane din sănătate (R3), atât la nivelul resursei umane în sănătate,
componentă esențială pentru succesul revitalizării digitale la nivel național, cât și prin generarea
ingredientelor pentru definirea și implementarea unui cadrul de performanță în sistemul de
sănătate, folosind instrumente digitale moderne (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate
redimensionat și optimizate) ce pot sta la baza politicilor de sănătate bazate pe dovezi.
Ajutor de stat:
Această investiție este destinată actorilor parte din sistemul universal de asigurări de sănătate din
România, urmărind un obiectiv social, susținut de principiul solidarității, care funcționează sub
supravegherea statului, finanțat direct din contribuții de asigurări sociale și alte resurse de stat și
care furnizează servicii gratuite pe baza acoperirii universale. Așadar intervenția, nu face obiectul
unei scheme de ajutor de stat.
Activități 2021 2022 2023 2024 2025 2026
S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Realizarea unei analize complete a nevoilor
sistemului e-health (Platforma Informatică a
Asigurărilor de Sănătate + module noii), realizată
de Ministerul Sănătății:
Evaluare Platforma Informatică a Asigurărilor de
Sănătate
Analiză nevoi telemedicină
Strategie registre de boală
Redimensionarea Platforma Informatică a
Asigurărilor de Sănătate și standardizarea
Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate
în conformitate cu soluția aleasă și cu standardele
europene;
Optimizarea fluxurilor de date, monitorizarea
electronică a obiectivelor generale, obiectivelor
specifice, activităților și indicatorilor de
performanță asumați la nivelul
CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale;
Interoperabilitatea sistemelor informatice la
nivelul administrației publice, inter instituțional
Digitalizarea institutiilor cu atributii in domeniul
sanitar aflate in subordinea Ministerului Sănătății
2.V.1 Sănătate
Realizarea de investiții în sistemele informatice și
în infrastructura digitală a unităților sanitare
publice;
Asistență tehnică pentru dezvoltarea și integrarea
soluțiilor de sănătate digitală în sistemul de
sănătate.
Monitorizare & evaluare
3. Aspecte de autonomie strategică și securitate
Nu e cazul
4. Dimensiunea verde și digitală a componentei
A se vedea Anexa 2
5. Respectarea principiului de a nu dăuna semnificativ (DNSH)
A se vedea Anexa 1
6. Milestones, targets și perioada de implementare
A se vedea Anexa 2 și 3
7. Buget
A se vedea Anexa 3 și 4
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.