Curriculum de pregătire în specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2018 și ulterior.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

2017

Definiţia specialității:
Specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice,precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare şi imunodeficienţe. Alergologia
se ocupă cu depistarea şi diagnosticarea, profilaxia şi tratamentul (medicamentos şi/sau imunoterapie),monitorizarea pacienţilor cu boli alergice (afecţiuni de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncţiilor sistemului imunitar, precum şi cu aspecte imunologice ale afecţiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistenţa de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare/interdisciplinare şi poate include tratamente imunologice pentru pacienţi cu afecțiuni şi sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale şi neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialităţii acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie şi Imunologie Clinică.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1. Durata programului și prezentarea modulelor

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 14 MODULE:
MODULUL 1 (INIȚIAL) ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (iniţiere în specialitate)
NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI 6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 90/24
MODULUL 2 MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 10 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 170/40
MODULUL 3 PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 100/24
MODULUL 4 MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 5 MEDICINA MUNCII
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 6 IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 26/4
MODULUL 7 BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 18/2
MODULUL 8 OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12
MODULUL 9 OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/2
MODULUL 10 DERMATOVENEROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 3
MODULUL 11 PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 48/12
MODULUL 12 BOLI INFECŢIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 16/4
MODULUL 13 REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 2 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 28/8
MODULUL 14 (FINAL) ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL 22 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/ SĂPTĂMÂNI 360/88
Total ore pregătire teoretică
1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara
cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe
bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire
Total ore pregătire practică activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând
70-80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20-30%)

1.2. Activități și module
Etapa iniţială cuprinde angajarea și luarea în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative,
prezentarea la spital şi clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de
pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și
practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică
includ activități didactice de curs reprezentate de lecţii conferinţă, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv
serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuţii bazate pe cazuri sau exerciţii/scenarii clinice, iar
pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in
vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și
discuții legate de principii, indicaţii, metodologie şi tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare
educaţională şi/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observaţie directă a
aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea
abilităţilor de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de
cercetare și educaţie medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a
caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
 Primii 2 ani: module de dobândire a abilităţilor generale în specialitate și
trunchi comun de medicină internă, specialităţi medicale, pediatrie:
– Alergologie şi Imunologie Clinică (iniţiere în specialitate: curs, practică) – 6 luni
– Medicină internă (curs, practică) – 10 luni
– Pediatrie (curs, practică) – 6 luni
– Medicina de urgență sau (urgențe medicale: curs, practică) – opțional
Terapie intensivă (curs, practică) 1 lună
– Medicina muncii (curs, practică) – 1 lună
 Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator şi desăvârşire în specialitate:
– Imunologie fundamentală (curs, laborator) – 1 lună
– Bioetică (curs, seminarii) – 2 săptămâni
– Otorinolaringologie (curs, practică) – 3 luni
– Oftalmologie (curs, practică) – 2 săptămâni
– Dermatovenerologie (curs, practică) – 3 luni
– Pneumologie (curs, practică) – 3 luni
– Boli infecţioase (curs, practică) – 1 lună
– Reumatologie (curs, practică) – 2 luni
– Alergologie şi Imunologie Clinică (curs, practică: stagiu clinic, laborator) – 22 luni
 Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire
în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt
incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități
medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile
complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea
de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata
pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele
de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.

AN ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
MODUL 1 2 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 14

Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 4
STRUCTURA PROGRAMULUI
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică
Principii de bază şi epidemiologie în alergologie şi imunologie clinică (25%)
 Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noţiuni de imunologie clinică (10%)
1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și
adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecţii (virale, bacteriene, fungice,
protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de
răspuns inflamator sistemic.
2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia
transplantului și farmacogenetică.
3. Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie
şi imunoterapie.
4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
5. Imunoglobuline, izotipuri și funcţii, IgE şi receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în
imunopatologie şi imunoterapie.
7. Componentele şi patologia sistemului complement.
8. Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
10. Reacţii de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale
reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită şi clasificarea bolilor alergice.
Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularităţi ale răspunsurilor imune de organ.
 Imunogenetică și epidemiologie (5%)
11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia
dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la
veninuri de insecte.
12. Genetica astmului şi alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și
mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la
creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluţia naturală a afecțiunilor atopice şi alergice,
date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
14. Imunogenetica imunodeficienţelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului
ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare.
15. Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
 Alergene (10%)
16. Alergene şi haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice.
Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentraţii prag, tipuri de expunere
(interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influenţează alergenicitatea.
18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și
alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate
încrucişată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
19. Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru
determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică. Metode pentru
determinarea alergenelor de interior.
21. Alergene din veninuri şi salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
22. Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaţionale.
24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic şi imunoterapie.
Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor
fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenţei alergenice.
Alergologie (60%)
 Afecţiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
26. Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. Comorbidități
asociate rinitei alergice.
27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 5
28. Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici,
sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu
hipersensibilitate la sulfiţi.
30. Astmul alergic ocupaţional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
32. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
36. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39. Urticaria spontană acută şi cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria
din parazitoze.
40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de
urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/
multidisciplinare.
42. Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic şi bradikininergic.
45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament.
47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, răşini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita
fotoalergică şi fototoxică.
49. Dermatita de contact alergică ocupaţională.
50. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală /
sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
52. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice,
alimente cu constituenţi chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte
alergenice diagnostice și terapeutice.
55. Anafilaxia indusă de înţepături de himenoptere (albine, viespi).
56. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal.
57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
58. Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate, reacţii adverse medicamentoase prin alte
mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noţiuni de
farmacovigilenţă.
59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine şi alte antibiotice sau chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate
la vaccinuri.
60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice.
61. Hipersensibilitatea la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia
perioperatorie.
62. Hipersensibilitatea la substanţe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacţii de hipersensibilitate
asociate dializei.
63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante.
64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric.
65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
 Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo şi in vitro (10%)
66. Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință
europeană şi serii speciale, test patch pentru atopie).
68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice
serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
75. Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 6
 Tratamente în alergologie (10%)
76. Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul
alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
77. Tratamentul urgenţelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de
administrare inhalatorie a medicamentelor.
78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul
cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
81. Antihistaminice în alergologie.
82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
83. Glucocorticosteroizi topici intranazali şi inhalatori.
84. Bronhodilatatoare beta2-adre, anticolinergice, teofiline.
85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați.
Emoliente pentru hidratare cutanată.
Imunologie clinică (15%)
 Imunodeficiențe primare și secundare
86. Imunodeficienţe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom WiskottAldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, ale
celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte imunodeficienţe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
88. Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement, abordări
interdisciplinare/ multidisciplinare.
89. Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV; sindromul de imunodeficienţă dobândită: infecții
oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucţie imună și hipersensibilitatea la
medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
 Colagenoze și vasculite, granulomatoze
90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați,
abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă,
autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
92. Scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/
multidisciplinare
93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici
asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări
interdisciplinare/ multidisciplinare.
94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/
multidisciplinare
95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite
secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
 Afecțiuni autoimune organ-specifice
96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune;
miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi
neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
97. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună,
ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn şi colita ulceroasă, abordări
interdisciplinare/ multidisciplinare.
98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite
interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
 Tratamente imunologice
99. Glucocorticosteroizi sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de
calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice şi metode
imunosupresive.
100. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi imunomodulatori.

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu
patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau
de risc, coroborată cu evaluarea condiţiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare
particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de
tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple,
complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 7
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecţii conferinţă, serii de minicursuri sau
prelegeri, corelate cu discuţii bazate pe cazuri sau exerciţii/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat
efectiv la manevre, proceduri și activităţi practice în clinica de alergologie şi imunologie clinică şi activități de
laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicaţii, metodologie şi tehnici,
sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare
educaţională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) şi efectuare ca operator cu
supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu
observaţia directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și
procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului
farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu
demonstrarea abilităţilor de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).

Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode şi activităţi practice:
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800
2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400
3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200
4. Teste cutanate alergologice patch: 800
5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare,
a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120
7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10
8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400
9. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 500
10. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică,
determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40
12. Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă: 400
13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici: 220
14. Teste alergologice cu alergene ocupaţionale: 80
15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120
16. Utilizarea farmacoterapiei de urgenţă în alergologie: 220
17. Monitorizarea saturaţiei oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220
18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120
20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60
21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120
22. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320
23. Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare: 300
24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficienţelor primare şi
teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite: 300
25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante,
teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20
28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
29. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450
30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80
32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120
33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei: 200
34. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1200
35. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1200
36. Exsudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 500
37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 500
38. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 300
39. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 60
40. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 8
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
2. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar
3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic
4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei
5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului
7. Pneumoniile
8. Abcesul pulmonarâ
9. Fibrozele pulmonare
10. Cancerul bronhopulmonar
11. Sindromul de compresie mediastinală
12. Pleureziile
13. Valvulopatii
14. Endocardite infecţioase
15. Tulburările de ritm şi de conducere ale inimii
16. Pericarditele
17. Miocarditele şi cardiomiopatiile
18. Boala cardiacă ischemică
19. Sincopa
20. Şocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc
21. Bolile arterelor periferice
22. Bolile venelor
23. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen
24. Cordul pulmonar cronic
25. Insuficienţa cardiacă congestivă
26. Tromboembolismul pulmonar
27. Hipertensiunea arterială
28. Glomerulonefritele
29. Sindromul nefrotic
30. Nefropatii interstiţială
31. Insuficienţa renală acută
32. Insuficienţa renală cronică
33. Pacientul hemodializat și transplantul renal
34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite
35. Gastritele acute şi cronice. Ulcerul gastric şi duodenal
36. Sindrom de malabsorbţie
37. Parazitoze intestinale
38. Enteropatia glutenică
39. Boala Crohn
40. Rectocolita hemoragică
41. Intestinul iritabil
42. Pancreatitele acute şi cronice
43. Sindromul icteric
44. Colecistitele şi litiaza biliară
45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
46. Hepatite medicamentoase şi autoimune
47. Cirozele hepatice. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică
48. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic
49. Sindroame de malabsorbţie
50. Abdomenul acut în practica de medicină internă
51. Anemiile
52. Leucemiile acute
53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice
54. Sindroame limfoproliferative cronice
55. Gamapatii monoclonale
56. Sindroamele hemoragipare
57. Sindroamele trombotice
58. Vasculite în practica de medicină internă
59. Colagenoze în practica de medicină internă
60. Diabetul zaharat
61. Dislipidemiile. Obezitatea
62. Urgenţele metabolice
63. Diagnosticul pozitiv şi diferential al comelor
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 9
64. Accidentele vasculare cerebrale
65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă
66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă
68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă
69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală,
stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații
ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu
interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, şi activitate
de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Interpretări ECG: 160
2. Explorări radiologice (interpretare): 80
3. Explorări funcţionale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie),
determinarea saturaţiei arteriale a oxigenului: 120
4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160
5. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80
6. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20
7. Investigaţii funcţionale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5
8. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160
9. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 160
10. Puncţii venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10
Modulul 3, anul II: Pediatrie
Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică
1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic, alimentaţia copilului sănătos şi alergic, nutriţia enterală şi
parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creştere.
2. Malnutriţia protein-energetică şi proteică, deficienţele vitaminice la copil.
3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicaţiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou
născutului pentru boli genetice, asistenţa multidisciplinară de durată.
4. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie.
5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
6. Boala hemolitică neonatală.
7. Infecţiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
8. Bronşiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalaţie, pneumoniile cronice, bronşiectazii.
10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil
12. Fibroza chistică.
13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil
14. Malformaţii congenitale de cord necianogene și cianogene.
15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
16. Tulburări de ritm şi conducere.
17. Hipertensiune arterială la copil.
18. Durerea toracică la copil şi adolescent.
19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
20. Stomatite, glosite şi cheilite la copil.
21. Dureri abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil.
22. Diaree acut și cronică, sindroame de malabsorbţie la copil.
23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten.
24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
25. Sindroame de hipertensiune portală.
26. Parazitoze intestinale la copil.
27. Infecţii ale tractului urinar la copil.
28. Anemii carenţiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice şi neimunologice)
și alte anemii la copil
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 10
29. Neutropenii, defectele funcţionale ale granulocitelor la copii
30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
33. Leucemiile şi limfoamele la copil.
34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
35. Hematuriile şi proteinuriile copilului.
36. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie.
37. Insuficienţa renală cronică, dializa la copil.
38. Reumatismul articular acut.
39. Artritele cronice juvenile.
40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
41. Sindromul febril prelungit şi febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
43. Imunodeficienţele primare la copil.
44. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie.
45. Urticaria si angioedemul la copil.
46. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică.
47. Insuficienţa suprarenaliană. Hipocalcemiile şi hipercalcemiile.
48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
49. Urgenţe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie,
50. Înțepături/muşcături de insecte/artropode, intoxicaţii acute (inclusiv medicamentoase), şocul și
insuficienţa respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii
diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii
de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu
interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, şi activitate de
informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50
2. Puncţii venoase, determinarea saturaţiei arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și
manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 50
3. Interpretări electrocardiograme la copil: 70
4. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50
5. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24
6. Explorări funcţionale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50
7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
8. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 50
9. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentaţie: 50
10. Particularităţi ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică
1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază şi avansat.
2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică şi chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
3. Anafilaxia severă, șocul şi complicaţiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
5. Insuficienţa respiratorie, tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor respiratorii în UPU/ATI.
6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii / hipersensibilităţi medicamentoase în UPU/ATI.
8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI
2. Obiective educaţionale.
Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și
terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 11
3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
şi promovării modulului de pregătire).
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (asistare / training pe manechin, participare, după caz)
1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20
2. Intubaţia orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16
3. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă şi percutană: 8
4. Investigații clinice si paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20
5. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și
instabil în UPU/ATI: 40
Modulul 5, anul II: Medicina muncii
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică
1. Bolile profesionale: definiţie, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul şi
profilaxia bolilor profesionale
2. Agenţi etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
3. Expunerea ocupaţională la alergene
4. Patologia ocupaţională a aparatului respirator. Rinita şi astmul profesional.
5. Alveolita alergică extrinsecă ocupaţională. Bisinoza, plamanul fermierului, al crescatorilor de pasari si
alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
6. Boli dermatologice profesionale
7. Bolile infecţioase şi parazitare ocupaţionale
8. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională,
noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/
profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau
complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare sau
efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, şi activitate de informare medicală șisau cercetare, după caz):
1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
2. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
3. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
4. Asistarea şi/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenţi profesionali: 5
5. Explorări funcţionale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.Tematică
1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare şi secundare: anatomie şi funcţie. Sisteme
limfoide asociate mucoaselor şi pielii.
2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică şi imunologică. Traficul limfocitar şi procesul de homing.
3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice
de apărare specifică (umorale/celulare).
4. Antigene: structură, epitopi, procesare şi prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura
moleculară şi funcţie.
5. Imunoglobuline: structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule
implicate în răspunsurile imune: limfocite T şi B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare.
Mastocite, bazofile, eozinofile.
6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacţiuni receptor-ligand, transducţia
semnalului, funcţii efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacţiuni
receptor-ligand, transducţia semnalului, funcţii efectoare.
7. Citokine, chemokine şi alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de
acţiune, metabolism şi reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acţiune,
metabolism şi reglare.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 12
8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacţii de fază precoce şi tardivă), prin alţi anticorpi
(opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin
complexe imune (proprietăţi fizicochimice şi clearance).
9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) şi altele
(celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de
imunotoleranţă, interacţiuni celulare, reţele idiotip.
10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în
diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
11. Mecanismele autoimunităţii. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în
colagenoze și vasculite
12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noţiuni de
imunotoxicologie şi imunoterapie. Noţiuni de imunogenetică.
13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaştere, rolul compatibilității sistemului HLA
privind rejetul de grefă, mecanisme şi tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia
imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de
histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu
patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului,
stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, tehnică, asistare sau implicare în efectuare,
interpretare, sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă, demonstrarea abilităţilor de comunicare cu
prezentări de referat şi implicare în activitate de cercetare, după caz):
1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescenţă, immunoblot,
imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau
pentru subpopulaţii celulare, a producţiei de citokine, pentru evaluarea funcţiei/activării celulelor
implicate în reacţiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea
a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producţiei de mediatori.
3. Teste de histocompatibilitate şi citotoxicitate în imunologia transplantului.
4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 7, anul III: Bioetică
Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.
Contextul apariţiei bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii şi
metode în bioetică.
2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate,boală, suferinţă, Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor
vieţii, Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie etc).
3. Relaţia medic-pacient: Valori ale relaţiei medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relaţiei medic-pacient, Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate,
Consimţămîntul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidenţialitatea în relaţia medicpacient, Relaţia medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient.
4. Greşeli şi erori în practica medicală: Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare. Culpa medicalădefinire, forme, implicaţii juridice şi deontologice. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica
medicală.
5. Probleme etice la începutul vieţii: Liberertatea procreaţiei. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
6. Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în
stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.
7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane și imunologia transplantului: Donarea de
organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
8. Probleme etice în genetică şi genomică: Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii. Proiectul
genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului
uman. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală. Statutul moral și cercetarea
embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 13
9. Etica cercetării pe subiecţi umani: Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani. Protecţia
participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii
internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.
Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani. Aspecte etice în cercetările
multicentrice, multinaţionale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul ştiinţific neadecvat,
conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:

1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică.
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurămîntul lui Hipocrate – comentarea formei
iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în
condiţiile medicinii actuale. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate. Alte coduri de etică şi deontologie
medicală folosite în prezent.
3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimţămîntului
informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica
medicală curentă. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.
4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătatediscutare de cazuri: Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din
spitale.
5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului
noţiunii de malpraxis: Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva
deontologică asupra greşelilor medicale.
6. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete.
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete.
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete.
9. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete.
10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete.
Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.
2. Metode de explorare rino-sinusală.
3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicaţiile infecţiilor rinosinusale.
4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.
5. Sindromul de apnee nocturnă.
6. Algiile craniocervicofaciale.
7. Metode de explorare a cavităţii bucale şi a faringelui.
8. Patologia inflamatorie faringiană.
9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.
10. Tulburările senzitive şi motorii ale faringelui.
11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare.
12. Patologia tumorală a glandelor salivare.
13. Patologia inflamatorie şi tumorală a cavităţii bucale.
14. Metode de explorare laringiană.
15. Laringitele acute şi cronice. Insuficienţa respiratorie acută de cauza laringiană.
16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.
17. Sindroame paralitice laringiene şi asociate. Adenopatia cervicală.
18. Metode de explorare traheo-bronşice.
19. Corpi străini traheo-bronşici. Patologia tumorală traheală.
20. Metode de explorare a funcţiei auditive. Metode de explorare a funcţiei vestibulare.
21. Afecţiunile urechii externe. Disfuncţia tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita
acută a nou-născutului şi copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.
22. Infecţii specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile
urechii externe şi urechii medii.
23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secindare în ORL.
24. Urgenţe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 14

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii
diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii
de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea
parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea
abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):

1. Rinoscopia anterioară şi posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 96
2. Examene radiologice uzuale şi CT în ORL: 48
3. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 24
4. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 12
5. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil
Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 24
6. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 12
7. Examenul de laborator al secreţiei nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcţionalităţii ciliare: 12
8. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 48
9. Evaluare endoscopică a cavităţii orale, faringelui şi esofagului: 48
10. Teste de salivaţie. Teste funcţionale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 6
11. Otoscopie, Teste de audiometrie: 12
12. Farmacoterapia locală în ORL: 24
Modulul 9, anul III: Oftalmologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal
2. Conjunctivitele
3. Keratitele
4. Patologia inflamatorie a sclerei şi uveei
5. Cataracte. Glaucoame
6. Ochiul roşu şi dureros
7. Bolile imunologice de sistem cu complicaţii oculare
8. Farmacoterapia locală oculară

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică,
stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea
parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea
abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):

1. Examenul polului anterior al ochiului: 10
2. Examenul pleopelor şi conjunctivei: 10
3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10
4. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 3
5. Fundul de ochi şi biomicroscopia fundului de ochi: 2
6. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Structura şi imunologia pielii
2. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice
3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 15
4. Urticaria
5. Eczeme/dermatite
6. Prurigo
7. Vasculite cutanate
8. Reacţii cutanate postmedicamentoase
9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos
10. Purpure în dermatologie
11. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
12. Afecţiuni cutanate buloase
13. Limfoame si pseudo-limfoame cutanate
14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică
15. Mastocitoze. Sarcoidoza
16. Psoriazis. Parapsoriazis
17. Lichen şi reacţii lichenoide
18. Dermatoze prin agenti fizici
19. Sindrom seboreic. Rozaceea
20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice
21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului
23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecţia cu HIV și imunodeficiențe primare
24. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică,
stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații
ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea
parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea
abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau
cercetare, după caz):

1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 48
2. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 12
3. Citodiagnosticul Tzanck: 12
4. Examenul micologic în dermatologie: 10
5. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 12
6. Asistare efectuare biopsie cutanată: 6
7. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 2
8. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 2
9. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 4
10. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 2
11. Interpretarea frotiurilor din secreţia uretrală şi vaginală: 12
12. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12
Modulul 11, anul III: Pneumologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Anatomia, fiziologia şi răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.
2. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică.
3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.
4. Astmul nealergic ocupaţional.
5. Pneumoconioza şi boala legată de azbest.
6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunţarea la fumat.
8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.
9. Pneumopatii interstiţiale, fibroze pulmonare difuze.
10. Sarcoidoza.
11. Pneumopatii cu eozinofilie.
12. Infecţii respiratorii acute.
13. Bronşiectazii.
14. Patologia micotică pulmonară.
15. Parazitoze cu determinare pulmonară.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 16
16. Tuberculoza şi infecția HIV/SIDA în pneumologie.
17. Patologia respiratorie în imunodeficienţe.
18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.
19. Patologia mediastinală.
20. Hipertensiunea arterială pulmonară.
21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.
22. Sindromul apneei în somn.
23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.
24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficienţa de alfa1-antitripsină

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie penumologică,
stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații
ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea
abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală și/sau
cercetare, după caz):
1. Peak-flow-metrie: 120
2. Spirometrie: 100
3. Pletismografie: 20
4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 10
5. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 10
6. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 20
7. Sputa indusă: 10
8. Lavajul bronho-alveolar: 10
9. Investigaţia imagistică în pneumologie: 48
10. Testul tuberculinic: 5
11. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 10
12. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronşice: 10
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare.
2. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.
3. Gastroenterite şi enterocolite. Diareea infecţioasă.
Particularităţi ale unor infecţii în pediatrie şi medicina de călătorie.
4. Hepatite virale acute şi cronice.
5. Infecţii ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
6. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunodeiciență/imunosupresați.
7. Particularităţi ale tratamentului antimicrobian la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau
imunosupresie.
8. Principii în terapia cu antibiotice şi chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice şi
chimioterapice. Reacţii adverse la tratamentul antimicrobian.
2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă,stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor
educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea
parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):

1. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii, sânge etc): 10
2. Hemocultura: 4
3. Urocultura, coprocultura: 10
4. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice şi chimioterapice: 30
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 17
5. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 15
6. Exsudat faringian, examen de spută: 10
7. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 30
8. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecţioasă: 20
Modulul 13, anul IV: Reumatologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1.Tematică
1. Poliartrita reumatoidă a adultului
2. Artrita juvenila idiopatica şi boala Still
3. Spondiloartropatiile seronegative
4. Lupusul eritematos sistemic
5. Sclerodermia sistemică
6. Fenomenul Raynaud
7. Miopatiile inflamatoare
8. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
9. Fasciita enzinoficilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie
10. Sindromul Sjögren
11. Vasculitele sistemice
12. Sindromul Behçet
13. Reumatismul articular acut
14. Boala artrozică periferică
15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale
16. Forme de reumatism abarticular
17. Guta şi alte atrite microcristaline
18. Artrita psoriazică
19. Artritele infecţioase şi reactive
20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv
21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
22. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică
23. Manifestări reumatologice din boli endocrine
24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.
25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.
26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.
27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie:
antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.
28. Allte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.

2. Obiective educaţionale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și
colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu
patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobandite în urma parcurgerii
și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activităţile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicaţii, metode, teste diagnostice, asistare în marea
parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităţilor de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, şi activitate de informare medicală):

1. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 40
2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 32
3. Examene radiologice în reumatologie: 40
4. Scintigrafii osoase: 8
5. Osteodensitometrii: 8
6. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 6
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 18

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie şi Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însuşirea
cunoştinţelor teoretice adecvate şi a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor şi activităţilor practice
esenţiale pentru practicarea specialităţii. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât şi la copil sau
adolescent, şi trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienţii internaţi, cât şi pentru cei
din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de
Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea
programului de instruire în Alergologie şi Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate,
medicul specialist poate profesa cu roluri şi competenţe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice,
comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susţinător al stării de sănătate, atât
educaţional, cât şi profesional. Medicul specialist în Alergologie şi Imunologie Clinică va avea de atins
obiectivele educaţionale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidenţe, de
calitate şi asistenţă pentru pacienţi cu afecțiuni alergice şi pentru anumite afecțiuni cu componentă
disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienţilor şi a comunităţii
pentru prevenirea şi reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înţelegere pentru pacienţi şi
familiile acestora, comunicare constructivă şi eficientă cu alţi medici, inclusiv cu medicii de familie și alt
personal medical, funcţionarea ca membru în echipa de asistenţă medicală şi coordonarea corespunzătoare
a acesteia, după caz, contribuţia la educaţia pacienţilor şi familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice
specifice necesare asistenţei pacienţilor cu afecțiuni alergice, indicaţiilor medicale complete şi corecte,
capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educaţie continuă și
evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informaţiilor în interesul
pacientului.

Pe durata programei de instruire în Alergologie şi Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să
întreprindă o gamă largă de experienţe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute şi cronice ale boli
din domeniul specialităţii. Această experienţă dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor şi reabilitarea
pacienţilor. Rezidenţii vor fi implicaţi în activităţile şi programele educaţionale ale serviciilor în care se
instruiesc, precum şi în activităţile curente și de cercetara ale acestora pentru a-şi însuşi aptitudinile pentru o
viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-şi asume responsabilităţi asistate şi asigurate de
către formator pe durata pregătirii în specialitate şi să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la
absolvire.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile esenţiale în instruirea
medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidenţiatului, pentru ca, după formarea
în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical
elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație
profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înţelege şi îndeplini obligaţiile profesionale şi
legale, va înţelege şi aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimţământul informat,
directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia şi drepturile pacienţilor și va înţelege natura
relaţiilor interpersonale profesionale şi a conexiunilor dintre pacienţi, colaboratori şi studenţi. Din punct de
vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanţi ai sănătăţii: biologici,
psiho-sociali, de mediu şi economici, să utilizeze aceste informaţii în planul de asistenţă medicală şi
profilaxie şi să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistenţă medicală şi
socială în managementul individual al pacienţilor, va fi capabil să identifice grupurile de pacienţi cu risc de
boli alergice şi de complicaţii ale acestora şi să aplice cunoştinţele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi
apt să identifice problemele şi oportunităţile pentru contribuţia la îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor
alergici în cadrul comunităţii. Din punctul de de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice,
medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării şi asistării bolilor alergice, este capabil să practice
medicina bazată pe evidenţe şi cost-eficienţă şi să evite investigaţiile cu risc crescut neasumat sau care nu
sunt necesare pentru asistenţă.

El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic şi terapie, și trebuie să demonstreze cunoştinţe corespunzătoare, deprinderi şi atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator,
medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în
asistenţa pacienţilor şi este esenţial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alţi medici sau alte categorii de personal medical
şi înţelege rolurile şi contribuţiile acestora în asistenţa in echipa medicală multidisciplinară, contribuind
eficient şi constructiv la activităţile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai
bune asistenţe medicale, medicul trebuie să stabilească relaţii de comunicare eficiente cu pacienţii, familiile,
alţi medici şi alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esenţiale pentru a obţine
anamneza detaliată şi să transmită informaţii pacientului şi familiei, stabilind o relaţie bazată pe încredere,
înţelegere şi compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenţie, a obţine şi sintetiza
istoricul relevant de la pacienţii şi familiile acestora, de a demonstra empatie, înţelegere şi confidenţialitate,
de a prezenta informaţii relevante concise, precise, clare, în scris şi verbal, de a educa pacientul şi familia cu
privire la afecţiunea pacientului, factorii de risc şi profilaxia și de a înţelege impactul unor factori, cum ar fi
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 19
vârsta, genul, incapacitatea fizică şi intelectuală, contextul etno-cultural şi socio-economic al pacientului şi de
a evalua nivelul de complianţă faţă de programul de profilaxie şi terapeutic propus.

Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice şi de organizare a timpului,
incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităţilor şi aptitudinilor de triere, înţelegerea particularităților asistenţei medicale într-o gamă variată de locaţii, incluzând spitale, ambulatorii de
specialitate, cabinete medicale sau asistenţă la domiciliu. înţelegerea costului şi a raportului cost-eficienţă aprogramelor terapeutice şi profilactice şi abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidenţă a beneficiilor pacientului şi populaţiei tratate, înţelegerea programelor de management al calităţii şi abilitatea
dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informaţiei ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale,medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calităţii profesionale în Alergologie şi Imunologie Clinică
şi are responsabilitate pentru a se perfecţiona prin programe de educaţie medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat.

Rezidentul va fi capabil să dezvolte şi să utilizeze o strategie educaţională
continuă autodirecţionată, să fie cunoscător şi capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător şi apt să aplice standardele bazate pe evidenţă ale asistenţei bolilor alergice,
să fie apt să înţeleagă importanţa programelor învăţământ și de cercetare în domeniul specialității.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAl CURENT) la finalizarea pregătirii Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de
vedere profesional, medicul să ofere asistenţă medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate şi
compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relaţiile personale şi interpersonale,
să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanţă cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătăţirii sănătăţii pacienţilor alergici şi cu anumite afecțiuni cu disfuncţie imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică şi conduita etică. Din punctul de
vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanţi importanţi pentru bolnavi, contribuţia eficientă la îmbunătăţirea stării de sănătate a
pacienţilor şi comunităţii lor, recunoaşterea şi capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susţinerea promovării sănătăţii, exercitată individual sau prin organizaţii profesionale. Ca
expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilităţi de diagnostic şi terapeutice pentru asistarea etică şi eficientă a pacientului, va accesa şi aplica informaţiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenţei medicale de calitate a pacientului,
educaţiei şi a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alţi medici şi personal medical,
aducând contribuţie eficientă la alte activităţi interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienţi şi familiile acestora, să obţină şi să sintetizeze
istoricul relevant de la pacienţi, familiile şi comunităţile acestora și să aducă informaţii adecvate pacienţilor familiilor acestora şi echipei de asistenţă medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanţă asistenţa medicală a pacientului, nevoia de educație şi resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenţei medicale, va lucra eficient şi efectiv în organizarea asistenţei medicale și va utiliza tehnologia informaţiei pentru a optimiza asistenţa medicală.

La finalul pregătirii, se va comportă managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse şi atitudinile practice, va trebui să evalueze priorităţile şi să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii şi să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcţionarea resurselor asistenţei medicale. Din punct de
vedere educațional, va fi capabil de implementarea şi monitorizarea unei strategii educaţionale personale continue, accesarea şi evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educaţiei pacienţilor, a
personalului medical şi a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competenţă și de dezvoltarea cunoştinţelor în domeniu.

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alegologie și Imunologie Clinică:
I. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
II. Proba clinică – 1 caz clinic din tematica probei scrise
III. Proba practică – din baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice
din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 20
TEMATICA pentru examenul de medic specialist
specialitatea ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ

PROBA SCRISĂ:
1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înăscută și
adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecţii (virale, bacteriene, fungice,
protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de
răspuns inflamator sistemic.
2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia
transplantului și farmacogenetică.
3. Celule prezentatoare de antigen şi limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie şi
imunoterapie.
4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
5. Imunoglobuline, izotipuri și funcţii, IgE şi receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie şi imunoterapie.
Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în
imunopatologie şi imunoterapie.
7. Componentele şi patologia sistemului complement.
8. Toleranţa imunologică şi autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
10. Reacţii de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale
reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită şi clasificarea bolilor alergice.
Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularităţi ale răspunsurilor imune de organ.
11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia
dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la
veninuri de insecte.
12. Genetica astmului şi alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și
mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la
creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluţia naturală a afecțiunilor atopice şi alergice,
date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
14. Imunogenetica imunodeficienţelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului
ereditar. Epidemiologia imunodeficienelor primare.
15. Imunogenetica hipersensibilităţilor medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
16. Alergene şi haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice şi biologice.
Identificarea şi cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentraţii prag, tipuri de expunere
(interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influenţează alergenicitatea.
18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și
alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate
încrucişată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
19. Polenuri de arbori, graminee şi buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru
determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) şi fungică. Metode pentru
determinarea alergenelor de interior.
21. Alergene din veninuri şi salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
22. Alergene alimentare (cu importanţă clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaţionale.
24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic şi imunoterapie.
Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor
fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenţei alergenice.
26. Rinite alergice intermitente şi persistente. Sindromul rinită alergică şi astm coexistent. Comorbidități
asociate rinitei alergice.
27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică / vegetaţii adenoide.
28. Astmul alergic la adult şi copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi
etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 21
29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu
hipersensibilitate la sulfiţi.
30. Astmul alergic ocupaţional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
32. Pneumonia eozinofilică acută şi cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
36. Conjunctivite alergice intermitente şi persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39. Urticaria spontană acută şi cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din
parazitoze.
40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de
urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/
multidisciplinare.
42. Boala serului şi sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic şi bradikininergic.
45. Dermatita / eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46. Dermatita / eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial şi tratament.
47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, răşini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita
fotoalergică şi fototoxică.
49. Dermatita de contact alergică ocupaţională.
50. Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală /
sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
52. Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice,
alimente cu constituenţi chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte
alergenice diagnostice și terapeutice.
55. Anafilaxia indusă de înţepături de himenoptere (albine, viespi).
56. Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică. Alergia la latex şi la lichid seminal.
57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
58. Alergii medicamentoase mediate IgE şi non-IgE-mediate, reacţii adverse medicamentoase prin alte
mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noţiuni de
farmacovigilenţă.
59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine şi alte antibiotice sau chimioterapice. Reacţii de hipersensibilitate
la vaccinuri.
60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice.
61. Hipersensibilitatea la anestezice şi miorelaxante, la plasmă şi substituenţi plasmatici. Anafilaxia
perioperatorie.
62. Hipersensibilitatea la substanţe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacţii de hipersensibilitate
asociate dializei.
63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenţi fibrinolitici şi anticoagulante.
64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric.
65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
66. Teste cutanate prick şi i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință
europeană şi serii speciale, test patch pentru atopie).
68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 22
73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice
față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice
față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
75. Teste de activare a bazofilelor şi de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
76. Profilaxia bolilor alergice şi atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul
alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase
de hipersensibilitate.
77. Tratamentul urgenţelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de
administrare inhalatorie a medicamentelor.
78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul
cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
81. Antihistaminice în alergologie.
82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
83. Glucocorticosteroizi topici intranazali şi inhalatori.
84. Bronhodilatatoare beta2-adre, anticolinergice, teofiline.
85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente
pentru hidratare cutanată.
86. Imunodeficienţe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom WiskottAldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficienţe primare combinate ale celulelor T şi B, ale celulelor
fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA şi alte
imunodeficienţe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
88. Angioedemul ereditar şi alte imunodeficienţe prin deficite ale sistemului complement, abordări
interdisciplinare/ multidisciplinare.
89. Imunodeficienţe secundare neasociate infecţiei HIV; sindromul de imunodeficienţă dobândită: infecții
oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucţie imună și hipersensibilitatea la
medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați,
abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă,
autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare
92. Scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/
multidisciplinare
93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici
asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări
interdisciplinare/ multidisciplinare.
94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/
multidisciplinare
95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite
secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune;
miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré şi
neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
97. Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună,
ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn şi colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/
multidisciplinare.
98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite
interstiţiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/ multidisciplinare.
99. Glucocorticosteroizi sistemici şi alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de
calcineurină, sirolimus/rapamicina şi micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice şi metode
imunosupresive.
100. Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare. Imunoterapia cu citokine şi anti-citokine, alţi agenţi
imunomodulatori.

PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 23
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE:
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu
2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare
3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)
4. Teste cutanate alergologice patch
5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente
6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor şi plantelor polenizatoare,
a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică
7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene
8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie
9. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie)
10. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator
11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică,
determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice
12. Teste de provocare alimentară şi medicamentoasă
13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenţi fizici
14. Teste alergologice cu alergene ocupaţionale
15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri
16. Utilizarea farmacoterapiei de urgenţă în alergologie
17. Monitorizarea saturaţiei oxigenului, a echilibrului acido-bazic
18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative
19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro
20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro
21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici
22. Determinarea componentelor sistemului complement
23. Teste screening de laborator pentru imunodeficienţe primare umorale şi celulare
24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficienţelor primare şi
teste screening de laborator pentru imunodeficienţele dobândite
25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor
26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante,
teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor
27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare
28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali
29. Determinări imunologice de markeri serologici virali
30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni
31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari
32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma
33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamaţiei: 200
34. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică
35. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
36. Exsudate faringiene şi nazale, analiza sputei
37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
38. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
39. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică
40. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică
Curriculum de Alergologie şi Imunologie clinică – 2017 24

2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
2.1. Competenţa profesională intrinsecă specialităţii
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic
specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are
cunoştinţe teoretice adecvate şi deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode şi activităţi
practice esenţiale pentru practicarea specialităţii. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor
clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susţinător al stării de sănătate, atât
educaţional, cât şi profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistenţa de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenţei medicale multidisciplinare/interdisciplinare.

2.2. Obligaţii
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și
profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
Semnătura: