Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) Actualizare 18.11.2020

COVID-19

Caz suspect

Orice persoană cu debut brusc de febră ȘI tuse
SAU
Orice persoană cu debut brusc al ORICĂROR 3 SAU MAI MULTE dintre următoarele
semne și simptome:
febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / grețuri /
vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului)
sau ageuzie (pierderea gustului) in absența unei cauze identificate
SAU
Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
SAU
Orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de
febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită
spitalizare peste noapte)
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale
(vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu
SARS-CoV-2.

Caz probabil

A. Un pacient care întrunește criteriile clinice de mai sus ȘI este contact al unui caz
confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz
confirmat
Notă:
În conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toți
contacții direcți simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testați.
Clasificarea în caz probabil pentru varianta A. va fi făcută doar în situația în care
strategia de testare se modifică.

B. Un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19:
• Rx pulmonară: opacități neclare, frecvent rotunde, cu distribuție periferică
inferioară;
• CT pulmonară: multiple opacități bilaterale cu aspect de sticlă mărunțită,
frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară;
• echografie pulmonara: linii pleurale îngroșate, linii B (multifocale,
discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără
bronhograme;

C. Un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficiență respiratorie care a
precedat decesul ȘI care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut
legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat
Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator prin RT-PCR a infecției cu SARS-CoV-2,
indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul direct este definit ca:

– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere
de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui
caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de
mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă
mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe,
sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi
la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care
acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul
personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare
datei debutului.

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.

Definițiile COVID-19 comunitar sau IAAM

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale
(IAAM), în funcție de:
– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după
data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential
de sedere prelungita (ziua 1);
– argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau
IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau alta dintre origini)
Pot exista următoarele situații:
 Caz COVID-19 comunitar
– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
– debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară
(apartenența la un focar de cazuri comunitare);
 Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
– debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată
asistenței medicale;
– cazurile la personalul medico-sanitar si auxiliar, dacă nu există argumente puternice
în favoarea unei transmiteri comunitare;
Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:
– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;
– cu origine incertă, in cazul debutului la 3-14 zile dupa externare, dacă nu există
argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM
Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare
atentă a fiecărui caz in parte.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat
cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu
poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la
care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul
decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli
pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie
raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului
pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a
cauzat sau a contribuit la deces.
De asemenea, mentionam ca, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru
modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind
aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de
coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților
testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de
suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile
confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din
spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecției
cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și
decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID. În situația în care
apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut
pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără
a fi necesară necropsia.”

Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2

Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid
si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de
prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si
clinice relevante.

Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform
definiţiei de caz;
2. Persoane cu rezultat pozitiv la testul pentru antigenul SARS-CoV-2;
3. Contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate;
4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant
(asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice
înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem
hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din
perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
5. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se
deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare
2 saptamani;
6. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă
medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;
În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică,
agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de
glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020),
accesat la https://www.idsociety.org/practice-guideline/covid-19-guideline-diagnostics/
7. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau
radioterapie:
– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum
48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru
monitorizare;
– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de
prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
8. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre
invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

Notă:

Cu referire la punctele 6., 7. și 8., în cazul pacienților copii care se internează cu
însoțitor, se testează și însoțitorul.

9. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;
– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile
interval între ele;
10.Pacienti hemodializaţi simptomatici;
11.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;
12.Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – săptămânal;
13.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au
fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit
simptomatice;
14.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat,
în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;

** În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.
Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor
respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.
Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.
Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau
pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi
realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.
Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul
propriu, in functie de specificul activitatii.
Buletinele de analiza cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat,
în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către
spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor
lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.
În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.
Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns