I. Denumirea si incadrarea bolii
Sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) i-au fost
atribuite urmatoarele coduri CIM:
• U07.1 – COVID-19 cu virus identificat = valabil pentru cazurile
CONFIRMATE
• U07.2 – COVID-19 cu virus neidentificat = valabil pentru cazurile
SUSPECTE
Codificarea CIM-10 a COVID-19 in functie de tabloul clinic a fost
comunicata tuturor directiilor de sanatate publica judetene si a mun.Bucuresti.
Raportarea cazurilor confirmate in Registrul Unic de Boli Transmisibile
(RUBT) si la CNSISP se va face ca “eveniment neobisnuit / neasteptat”.
II. Fundamentare initiala
2019-nCoV (devenit ulterior SARS-CoV-2) este o noua tulpina de
coronavirus care nu a fost identificata pana acum la oameni. Izbucnirile de infectii
cu coronavirusuri noi in randul oamenilor sunt intotdeauna de importanta pentru
sanatatea publica si genereaza ingrijorare.
Primele cazuri din EU/EEA au fost confirmate in Franta. ECDC considera ca
este probabila o raspandire viitoare la nivel global.
Transmiterea inter-umana a fost confirmata, dar este nevoie de mai multe
informatii pentru a evalua dimensiunea acestei transmiteri. Tarile EU/EEA ar trebui
sa se asigure ca masurile rapide si riguroase de prevenire si control al infectiei
sunt aplicate in jurul cazurilor detectate in EU/EEA, pentru a preveni viitoarea
transmitere inter-umana sustinuta in comunitate si in unitatile sanitare.
Adaptat dupa ECDC: www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china
In acest context, este absolut necesara implementarea sistemului de
supraveghere a infectiei umane cu noul coronavirus (2019-nCoV-devenit ulterior
SARS-CoV-2) in Romania.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
III. Scop:
– Cunoasterea situatiei epidemiologice a Sindromului respirator acut cu noul
coronavirus (COVID-19) in Romania si recomandarea de masuri / interventii pentru
prevenirea aparitiei de cazuri secundare sau a unei epidemii pe teritoriul Romaniei
IV. Obiective:
– stabilirea parametrilor epidemiologici de baza ai infectiei cu SARS-CoV-2:
• Caracteristicile de persoana, loc si timp ale cazurilor;
• Tabloul clinic de baza (semne si simptome);
• Conditii fiziologice si medicale pre-existente;
• Evolutia clinica, rezultatul acesteia si severitatea;
• Expuneri si istoricul de calatorie
– urmărirea antecedentelor vaccinale ale cazurilor confirmate cu COVID-19:
data administrării dozei 1, data administrării dozei 2, după caz, data
administrării rapelului, tipul de vaccin primit;
Informatiile obtinute prin activitatile de supraveghere vor fi utilizate si pentru
evaluarea de risc nationala, precum si in luarea deciziilor in cadrul raspunsului.
V. Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus
(COVID-19)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome1
:
– tuse
– febră
– scurtarea respirației
– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale
(vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu
SARS-CoV-2.
Criterii de diagnostic imagistic
Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19
1 Simptome și semne adiționale mai puțin specifice pot include cefalee, frisoane, mialgii, astenie, vărsături
și/sau diaree.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Criterii de laborator
Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică2, 3
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară
datei debutului;
– rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în
perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea
SARS-CoV-2 a fost confirmată
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică
cu un caz confirmat
SAU
Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
C. Caz confirmat
Orice persoană care întrunește criteriile de laborator
Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.
Contactul direct este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere
de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
2 Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile
după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât
mai curând posibil.
3 Detecția acidului nucleic prin RT-PCR se va efectua de elecție din probe de exsudat nasofaringian și
orofaringian iar, în formele severe, din spută sau aspirat traheobronșic, conform Anexei 1. Detecția
antigenului se va efectua de elecție din probe de exsudat nasofaringian, utilizând teste antigenice rapide
care detecteaza antigenul SARS-CoV-2 din exsudat nasofaringian și care se regăsesc în lista testelor
recunoscute de statele membre UE, publicată în documentul elaborat de Comitetul pentru Siguranța
Sănătății (Health Security Committee), care poate fi vizualizat accesând linkul
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/preparedness_response/docs/covid-19_rat_commonlist_en.pdf). Utilizarea altor tipuri de teste impune retestarea pentru confirmare prin unul din testele
recomandate.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui
caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de
mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă
mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe,
sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi
la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care
acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul
personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare
datei debutului.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a
respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.
Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale
trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et
al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de
zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care
este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei,
prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate
sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa
infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în
comunitate
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu
privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a
virusului prin asistența medicala acordată
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează
într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu,
reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În
acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.
Notă:
Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul
medico-sanitar.
Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște
aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz
privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale
acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.
Deces cauzat de COVID-19
Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient
confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de
deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută
majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen
identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare
completă între boală și momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli
pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat
ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale
pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului
pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a
cauzat sau a contribuit la deces.
Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2
Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si
eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de
prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si
clinice relevante.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic
pentru SARS-CoV-2:
A. Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si
cele care au trecut prin boala, documentata cu bilet de externare din spital
si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin
de 180 zile de la data primului test pozitiv
Categoria RT-PCR Test rapid antigenic
1.Persoane simptomatice
conform definiţiei de caz
da
2. Persoane simptomatice
cu rezultat negativ la
testul pentru antigenul
SARS-CoV-2 efectuat în
unități sanitare sau în alte
unități avizate pentru testare
da
B. Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de
vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au
trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu
au avut niciodată boala
Categoria RT-PCR Test rapid
antigenic
RT-PCR sau test
rapid antigenic
1.Persoane simptomatice da
2. Persoane simptomatice
cu rezultat negativ la testul
pentru antigenul
SARS-CoV-2, efectuat în
unități sanitare sau în alte
unitati avizate pentru
testare
da
3. Contacți direcți ai
cazurilor confirmate, în a
3-a – a 5-a zi de la contact,
inclusiv personal medicosanitar si auxiliar
da
4. Pacienţi cu maximum 48
de ore înainte de procedura
de transplant
(asimptomatici) şi donatorii
de organe, ţesuturi şi celule
da
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
stem hematopoietice
înainte de donare; pacienți
cu transplant de organe,
ţesuturi şi celule stem
hematopoietice aflați în
tratament imunosupresor,
înaintea fiecărei internări
din perioada de
monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de
ore interval
5. Pacienţi asimptomatici
cu imunosupresie* în
contextul bolii sau indusă
medicamentos, cu
maximum 48 de ore înainte
de internarea în spital în
cazul testarii RT-PCR, iar
în cazul testarii cu teste
antigenice rapide, testare în
ziua internarii sau cu o zi
anterior internării
da
6. Pacienți oncologici
asimptomatici aflați în curs
de chimioterapie și/sau
radioterapie:
– Pacienți oncologici
asimptomatici aflați în curs
de chimioterapie – cu
maximum 48 de ore inainte
de fiecare cură, respectiv
de fiecare prezentare la
spital pentru monitorizare,
în cazul testării RT-PCR,
iar în cazul testării cu teste
antigenice rapide, testare în
ziua internării sau cu o zi
anterior internării
– Pacienți oncologici
asimptomatici aflați în curs
de radioterapie – înainte de
prima ședință și apoi la
14 zile, până la terminarea
curei, indiferent de testul
utilizat
da
7. Pacienți oncologici
asimptomatici înainte de
intervenții operatorii sau
manevre invazive, cu
da
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
maximum 48 de ore
înaintea intervenției
/manoperei, în cazul testării
RT-PCR, iar în cazul
testării cu teste antigenice
rapide, testare în ziua
internarii sau cu o zi
anterior internării
8. Însoțitorii pacienților copii
de la punctele 5., 6. și 7.,
precum și însoțitorii copiilor
cu COVID-19, în ziua
internării sau cu o zi
anterior internării
da
9. Pacienți hemodializaţi
asimptomatici – de 2 ori pe
lună, indiferent de testul
utilizat
da
10. Persoane
instituționalizate
asimptomatice, inclusiv
pacienții cronici psihiatrici
cu durata de internare care
depășește o lună, la
internare, persoane din
penitenciare, la admiterea
în unitate și ulterior cu
frecvența menționată
da
de 4 ori pe lună
11. Personalul de îngrijire
din centre rezidențiale,
secțiile de psihiatrie cronici
și personalul din
penitenciare
da
de 4 ori pe lună
12. Gravidele
asimptomatice care se află
în carantină la domiciliu
(avand istoric de calatorie
sau care au fost contact
direct cu un caz confirmat),
în ziua a 3-a – a 5-a
da
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei
medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar
asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care nu a avut niciodată boala;
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului
test pozitiv,
se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR o data
la 7 zile.
Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a
instituirii masurilor care se impun.
Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.
*Aceasta testare se solicita in urmatoarele situatii:
– in conditiile in care rata cumulata a incidentei cazurilor noi de imbolnavire din
ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritoriala, raportata la 1000 de locuitori
este mai mare sau egala cu 1,5;
– pentru unitati sanitare care ingrijesc pacienti confirmati cu varianta delta a
SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidenta din unitatea administrativ teritoriala
Personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva
SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cel care a trecut prin boala, dar la care au
trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de
externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, nu necesita testare
periodica.
____________
* În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică,
agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de
glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020),
accesat la https://www.idsociety.org/practice-guideline/covid-19-guideline-diagnostics/
** Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor
respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.
Unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de
limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.
Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul
propriu, in functie de specificul activitatii.
Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Investigatii de laborator
Testările pot fi realizate prin RT-PCR și/sau test antigenic rapid pentru
SARS-CoV-2, în unități sanitare, unități pentru persoane instituționalizate,
spitale/secții de îngrijire bolnavi cronici, unități închise (ex.penitenciare) și alte
unități avizate pentru testare. Testul RT-PCR este considerat ”standard de
aur”.
Este necesara recoltarea de probe conform Anexei 1 si, in cazul testării prin
RT-PCR, trimiterea lor catre laborator, insotite de Formularul de însoțire a probei
recoltate de la cazul SUSPECT / CONFIRMAT COVID-19 sau de la alte categorii
de persoane din Anexa 2.
Personalul de laborator va respecta cu strictete precautiile necesare prevenirii
imbolnavirilor cu SARS-CoV-2.
Metoda de testare prin RT-PCR este cea de amplificare a acizilor nucleici
(NAAT). Pacienții pot fi testați și pentru alți patogeni respiratori, dar acest lucru nu
trebuie sa intârzie testarea pentru SARS–CoV-2.
Deoarece coinfecțiile sunt posibile, pacienții care îndeplinesc definiția de caz ar
trebui testați pentru SARS-CoV-2 indiferent de prezența unui alt patogen respirator.
Setul minim de probe recomandat a se preleva pentru diagnostic include:
– Probe din tractul respirator superior (tampon sau spălătură
nazofaringiană și orofaringiană) sunt recomandate pentru testare la
debutul infecției, în principal la cazurile asimptomatice sau ușoare.
Testarea combinată a probelor nazofaringiene și faringiene crește
sensibilitatea detecției virusurilor respiratorii. Astfel, se recomandă
utilizarea de tampoane de Dacron sau poliester, cu tija de plastic și
descărcarea ambelor tampoane de exsudat nazofaringian și faringian, în
(același) tub cu mediu de transport pentru virusuri (VTM).
și/sau
– Probe din tractul respirator inferior sunt recomandate în stadiile
avansate de boală sau la pacienții cu suspiciune înaltă de infecție și
rezultate negative pentru probele respiratorii superioare. Se pot preleva:
spută, dacă este produsă spontan (nu se recomandă sputa indusă din
cauza riscului crescut de transmitere prin aerosoli) și/sau aspirat
endotraheal sau lavaj bronhoalveolar, prelevate de la pacienții cu
afectare respiratorie acuta severă.
De la decesele înregistrate la cazuri suspecte de COVID-19 se vor recolta probe
necroptice de plămân care vor fi trimise la laborator pentru diagnostic virologic.
Recoltarea nu este, de regulă, necesară pentru cazurile confirmate anterior, pe baza
exsudatului nasofaringian, faringian sau a aspiratului traheo-bronşic şi nici la cazurile cu
rezultat negativ pentru virus SARS-CoV-2 în aceste probe.
Detalii privind recoltarea produselor patologice și testele de laborator se
regasesc in Anexa 1.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
RT-PCR specific de variantă
În condițiile circulației dominante și în creștere a variantei Delta în România, se
recomandă achiziționarea, cu prioritate, de kituri care să permit detecția mutațiilor
caracteristice acestei variante. Probele cu rezultate negative pentru aceste mutații
(ex.L452R, P681R) vor fi testate ulterior pentru mutațiile caracteristice altor variante.
Secvențierea
Se efectuează în vederea detectării noilor variante ale SARS-CoV-2 care
determină îngrijorare (VOC).
Criteriile epidemiologice și de laborator recomandate pentru selecția
cazurilor pentru secvențiere sunt următoarele:
cazurile cu eșec la detecția, prin RT-PCR, a țintei genice S în cadrul
pre-screening-ului;
cazuri confirmate cu istoric de călătorie în afara țării sau în țară sau care au
avut contact direct cu persoane revenite din alte țări, în perioada de 2-14 zile
anterioară debutului sau în perioada de 14 zile anterioară confirmării (pentru
asimptomatici);
cazuri confirmate provenind din zone în care este detectată creșterea rapidă a
numărului de cazuri;
contacți direcți simptomatici/asimptomatici ai cazurilor confirmate cu una din
noile variante;
contacți direcți (maximum 5) din focare în care a fost detectat un caz cu o nouă
variantă;
cazuri reinfectate (la minimum 180 de zile de la vindecarea primei infecții);
cazuri simptomatice vaccinate complet, la care au trecut minimum 10 zile de la
încheierea vaccinării complete
Recomandăm ca dintre cazurile confirmate cu COVID-19 menționate mai sus
să fie trimise pentru secvențiere doar cele având Cycle threshold (Ct) sub 30.
Este necesară standardizarea metodelor de lucru pentru laboratoarele care
realizează secvențieri.
Comunicarea rezultatelor secvențierilor se va face la DSP și CNSCBT
(cnscbt@insp.gov.ro) în ziua finalizării secvențierii, în vederea declanșării rapide a
investigației epidemiologice și a instituirii măsurilor care se impun față de cazuri și
contacți.
VI. Tip supraveghere: bazata pe caz, pasivă și, în caz de alerte epidemiologice,
activă;
VII. Populatie: toate persoanele cu rezidenta / aflate in vizita in Romania
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
VIII. Perioada: permanent
IX. Date de raportare:
– Cele din platforma corona forms, pentru cazuri confirmate: nume, prenume,
CNP, judetul si localitatea de infectare, ocupatia (ex. personal medico-sanitar),
legatura epidemiologica, data si locul internarii, data si locul decesului,
comorbiditati si complicatii;
A se vedea si punctul X. Circuit informational si feed-back informational
X. Circuit informational si feed-back informational
Nivelul periferic: spitale, unități pentru persoane instituționalizate, spitale/secții de
îngrijire bolnavi cronici și unități închise (ex.penitenciare) din rețeaua Ministerului
Sănătății sau a altor ministere
raporteaza la DSP a judetului de infectare si a judetului de domiciliu, imediat,
telefonic, decesele înregistrate la cazuri confirmate cu COVID-19 (inclusiv
decesele confirmate cu o variantă a SARS-CoV-2 care determină îngrijorare
(VOC);
recolteaza si testeaza / trimit probele biologice la laborator pentru RT-PCR,
insotite de formularul de insotire probe din Anexa 2, document obligatoriu;
In conformitate cu Ord.MS nr. 2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
o Unitățile care efectuează și teste rapide antigenice (spitale, cabinete medicale,
centre rezidențiale, unități închise (de exemplu, penitenciare) raportează la
direcția de sănătate publică în teritoriul căreia funcționează toate datele din
formularul prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin,
în ziua testării, respectiv Anexa 3 din prezenta metodologie.
Nivelul periferic: laboratoare care efectueaza investigatii pentru COVID-19:
In conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
“Pentru toate probele recoltate (la cerere sau conform metodologiei),
laboratoarele vor introduce toate datele din formularul prevăzut în anexa
nr. 1, precum și rezultatele testelor antigenice rapide după fiecare tranșă de
lucru în aplicația informatică Corona Forms, potrivit procedurii tehnice
elaborate de STS, în maximum 24 de ore de la primirea probei la laborator.”
“Orice laborator autorizat de către DSP, dar neinclus în Programul Național
de Sănătate, care efectuează teste RT-PCR și teste rapide antigenice, pentru
SARS-CoV-2, are obligația de a transmite în aceleași termene următoarele:
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
o raporteaza la CNSCBT, imediat dupa depistare, orice focar cu
minimum 3 cazuri, inclusiv masurile recomandate/implementate;
o declanseaza imediat investigatia epidemiologica pentru clustere;
o raporteaza imediat, telefonic, la CNSCBT, decesele înregistrate la
cazuri suspecte/confirmate cu COVID-19 si completeaza in aplicatia
Corona Forms, datele aferente acestora: data decesului, precum si, in
sectiunea “Comentarii”, comorbidități, internare în ATI, daca persoana a
fost intubată sau doar a primit oxigen pe mască;
o raportează imediat, telefonic, la CNSCBT, decesele înregistrate la
cazuri confirmate cu o variantă a SARS-CoV-2 care determină
îngrijorare (VOC);
o declanseaza imediat investigatia epidemiologica pentru cazul
decedat;
o primesc si incarca in platforma Corona Forms, in ziua primirii,
rezultatele de la laboratoarele cu care se afla in contract si care nu
le pot incarca in platforma;
In conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
o “încarcă rezultatele testelor rapide în aplicația informatică Corona Forms,
potrivit procedurii tehnice elaborate de STS, până la ora 9,00 a zilei
următoare primirii datelor de la unitățile care realizează testarea.”
Nivelul regional: INSP-CRSP
o intervine in desfasurarea investigatiei epidemiologice a clusterelor /
izbucnirilor si acorda asistenta tehnica la solicitarea DSP din teritoriul
arondat sau la solicitarea CNSCBT;
Nivelul național: INSP-CNSCBT
o verifica introducerea in platforma STS, de catre DSP, a datelor si
informatiilor referitoare la cazuri confirmate, decese si focare;
o trimite zilnic la MS, la ora 12, raportarea privind testele efectuate in
laboratoare si stocurile de kituri de testare;
o efectueaza analiza epidemiologica a bazei nationale de date si transmite
rezultatul acesteia catre MS-DGAMMUPSP, INSP-CRSP si DSP;
o Raporteaza cazurile confirmate si numarul de teste in TESSy, pe baza
informatiilor existente in platforma Corona Forms;
o Pune la dispozitia biroului IHR din INSP informatiile solicitate de
WHO-IHR.
În conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr.1829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
o introduce datele statistice furnizate în calculul capacității de testare
națională
Biroul Punct Focal National pentru RSI (2005):
Pune la dispozitia CNSCBT informatiile actualizate zilnic privind numarul de
cazuri si participa la evaluarea de risc nationala.
XI. Masuri de control
Se instituie imediat dupa depistarea cazului suspect de COVID-19, fara
asteptarea rezultatelor de laborator !
1) Atitudinea fata de caz:
Un caz este considerat infectios cu 2 zile inaintea debutului si inca 14 zile
dupa debut.
Sunt necesare urmatoarele:
o izolarea cazului suspect si a cazului confirmat;
o aplicarea precautiunilor de transmitere prin picaturi, prin contact si,
dupa caz, aerogena, precum si a celor universale, pe tot parcursul
internarii;
o instruirea personalului care acorda ingrijire cazului suspect / confirmat
de catre medicul epidemiolog de spital si la fiecare schimbare a turei, de
catre coordonatorul echipei precedente;
o cohortarea cazurilor suspecte si a personalului care le ingrijeste;
Testarea cazului suspect de COVID-19 se poate face fie prin RT-PCR, fie cu test
rapid antigenic, ambele fiind teste de confirmare. CNSCBT recomanda, totusi,
aspectele prevazute in tabelul din sectiunea “Recomandări de prioritizare a testării
prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2”.
2) Atitudinea fata de contactii directi:
Definitia contactului direct a fost mentionala la pct. V. Definitiile de caz
pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).
Atitudinea fata de acestia va fi cea stabilita prin legislatia in vigoare.
3) Atitudinea in focarele cu minimum 3 cazuri:
Declansarea investigației epidemiologice de catre DSP se va face imediat
dupa raportarea focarului la DSP / dupa identificarea focarului de catre DSP și
dupa raportarea lui, de catre DSP, la CNSCBT.
Depistarea unui focar necesită investigație epidemiologică aprofundată
efectuată de DSP, eventual cu asistență tehnică din partea CRSP, la solicitarea
DSP sau a CNSCBT.
Informațiile despre focar (DSP, localizarea focarului – localitate, ce
comunitate/ce spital, data de debut a primului caz și al celui mai recent caz din
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
focar) și măsurile recomandate vor fi comunicate către CNSCBT si CRSP, în ziua
depistării de către DSP.
4) Atitudinea față de persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională
Atitudinea fata de acestea va fi cea stabilita prin legislația in vigoare.
XII. Analiza epidemiologica recomandata:
o numar de cazuri depistate zilnic, pe grupe de varsta, sex, medii si arie
geografica: judet / arondare CRSP / nationala;
o rata de fatalitate saptamanala si rata cumulata de fatalitate;
o rata de mortalitate saptamanala si rata cumulata de mortalitate;
o rata de atac in caz de epidemii
XIII. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
% din judete care raporteaza corect (complet si la timp) la CRSP si CNSCBT;
% din cazurile suspecte/probabile la care investigatia epidemiologica a fost
declansata imediat de catre medicul epidemiolog;
% din cazurile suspecte care au fost confirmate;
% din cazurile confirmate cu sursa de infectie cunoscuta (cazul index
confirmat identificat
Dr.Adriana Pistol
Dr.Odette Popovici
Dr.Teodora Vremeră
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Anexa 1
PRELEVAREA, TRANSPORTUL ȘI INVESTIGAREA PROBELOR
BIOLOGICE PENTRU DIAGNOSTICUL INFECȚIEI cu SARS-CoV-2
De la pacienții care întrunesc criteriile definiției de caz și de la celelalte
categorii de persoane menționate in secțiunea “Recomandări de prioritizare a
testării pentru COVID-19”, se vor preleva probe respiratorii, după cum urmează:
Pentru detecția ARN viral prin RT-PCR (Tabel I):
– Tampon sau spălătură nazofaringiană și orofaringiană la pacienți cu forme
clinice medii, ușoare și de la asimptomatici;
– Spută și/sau aspirat endotraheal sau lavaj bronhoalveolar la pacienții cu
forme clinice severe, după caz;
– Probe necroptice la persoanele decedate
Pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 prin teste rapide antigenice:
– Tampon nasofaringian.
Este recomandată prelevarea unui volum suficient de probă pentru
realizarea de teste multiple.
Tabel I. Recomandări privind prelevarea probelor la pacienții
simptomatici, precum și la contacții asimptomatici
Tipul probei Instrument prelevare Transport si conservare
Tampon nasofaringian și
orofaringian
Tampon din Dacron ≤2 zile: 2-8°C
sau poliester cu mediu de
transport pentru virusuri (VTM)*
>2 zile:-70°C (transport
pe gheață carbonică)
Lavaj bronho-alveolar Recipient steril cu VTM** ≤2 zile: 2-8°C
>2 zile:-70°C (transport
pe gheață carbonică)
Aspirat endotraheal,
aspirat
sau spalatură
nazofaringiană sau nazală
Recipient steril cu VTM** ≤2 zile: 2-8°C
>2 zile:-70°C (transport
pe gheață carbonică)
Spută Recipient steril ≤2 zile: 2-8°C
>2 zile:-70°C (transport
pe gheață carbonică)
Probe de țesut obținute
prin
biopsie sau necropsie
(inclusiv țesut pulmonar)
Recipient steril cu
ser fiziologic sau
VTM
≤24 ore: 2-8°C
>24 ore:-70°C (transport
pe gheață carbonică)
* Se va evita înghețarea/dezghețarea repetată a probelor. Dacă nu este posibilă
conservarea la temperatura de -70°C, proba se poate menține la -20°C
*Transportul probelor destinate detecției virale se va face în mediu suplimentat cu
antifungice și antibiotice (VTM – viral transport medium). Dacă nu este disponibil
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
VTM, se pot folosi alte soluții, dupa validare, precum: PBS (tampon fosfat salin),
ser fiziologic, MEM (minimum essential medium, cu stocare la +4°C timp de 7-14
zile).
**Dacă nu este disponibil VTM, se poate folosi ser fiziologic, dar în acest caz
stabilitatea probei la 2-8°C poate fi diferită de cea menționată în tabel.
Măsuri de biosiguranță în cursul manipulării probelor:
Personalul medical responsabil cu prelevarea și transportul probelor va
respecta recomandările ghidului Infection prevention and control during health care
when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected
(https://www.who.int/publications-detail/infection-prevention-and-control-duringhealth-care-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected).
Toate probele vor fi considerate potențial infecțioase. Se vor lua măsuri
suplimentare de precauție în cursul prelevării probelor prin mijloace potențial
generatoare de aerosoli (ex. bronhoscopie, aspirație).
Vor fi respectate cu strictețe ghidurile de prevenție și control al infecțiilor,
precum și regulile naționale și internaționale privind transportul materialelor
infecțioase. Personalul care transportă probele trebuie să fie instruit în privința
practicilor corecte de manipulare a probelor, precum și a procedurilor de
decontaminare. Personalul implicat va utiliza corespunzător echipamentul
individual de protecție (PPE). Se va evita utilizarea sistemelor de transport
pneumatic al probelor.
Probele vor fi etichetate corespunzător, iar laboratorul va fi notificat în
prealabil. Pe cererea de analiză se vor menționa datele complete de identificare,
data și ora prelevării, tipul probei, analizele solicitate, simptomele clinice și datele
anamnestice relevante (vaccinări, antibioterapie, informații epidemiologice, factori
de risc)
Probele destinate diagnosticului molecular vor fi manipulate cu respectarea
acelorași măsuri de biosiguranță ca cele aplicabile în cazul diagnosticului
molecular de gripă (BSL2). Izolarea virusului presupune, însă, un nivel mai înalt de
biosiguranță (minim BSL3). Personalul implicat va utiliza corespunzător
echipamentul individual de protecție (PPE).
Se vor respecta:
– ghidurile naționale de biosiguranță în laborator
– recomandările WHO Laboratory Biosafety Manual – Third Edition
(https://www.who.int/csr/resources/publications/biosafety/WHO_CDS_CSR_LYO_
2004_11/en/)
– WHO Laboratory biosafety guidance related to coronavirus disease 2019
(COVID-19) https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331138/WHO-WPEGIH-2020.1-eng.pdf
– WHO Infection prevention and control during health care when novel
coronavirus (nCoV) infection is suspected, interim guidance, January 2020
Transportul probelor la un alt laborator trebuie sa respecte ghidurile naționale,
precum și recomandările OMS – Guidance on regulations for the transport of
infectious substances 2019–2020
( https://www.who.int/ihr/publications/WHO-WHE-CPI-2019.20/en/ ) și WHO interim
guidance for laboratory biosafety related to 2019-nCoV.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Probele sunt considerate neconforme în urmatoarele situații:
trimiterea la laborator de tampoane fără mediu de transport pentru virusuri;
trimiterea probei în recipiente necorespunzatoare (deteriorate, cu tubul crăpat
sau capacul deschis);
nerespectarea condițiilor de transport și conservare (timp, temperatură);
absența etichetei pe eșantionul de analizat;
absența formularului de însoțire;
formularul de însoțire completat necorespunzător, cu datele de identificare a
pacientului absente, incomplete, eronate sau indescifrabile.
Diagnosticul de laborator al infecției cu SARS-CoV-2
1. Teste de amplificare a acizilor nucleici (NAAT)
Diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2 se bazează pe detecția secvențelor
specifice de ARN viral prin teste de amplificare a acizilor nucleici, precum Real
Time RT-PCR si confirmarea prin secvențiere ori de câte ori este necesar.
Extracția acizilor nucleici trebuie să se faca în hotă de biosiguranță în laboratoare
de nivel BSL-2. Nu se recomandă tratarea termică a probelor anterior extracției
acizilor nucleici.
În cazul utilizării truselor comerciale, interpretarea rezultatelor se face
conform instrucțiunilor producătorului.
Ideal, diagnosticul optim presupune detecția a minimum două ținte genice
diferite, însă în zonele în care virusul este larg răspândit se poate folosi un algoritm
de diagnostic simplificat în care screening-ul prin Real Time RT-PCR al unei
singure ținte discriminatorii este suficient. In acest caz este necesara o strategie de
monitorizare a apariției mutațiilor care pot afecta performanțelor testului.
Sistemele complet automate care integrează etapele de prelucrare a probei,
extracția ARN, amplificare și raportare rezultat, permit testarea în centre cu o
capacitate de laborator limitată și sunt utile pentru diagnosticarea rapidă la locul
acordării asistenței medicale.
Interpretarea rezultatelor:
Unul sau mai multe rezultate negative, în special din probe prelevate de la
nivelul tractului respirator superior, nu exclud posibilitatea infecției cu SARS-CoV-2.
Un rezultat fals-negativ poate fi explicat prin:
– prelevare necorespunzătoare, rezultând într-o cantitate redusă de produs
patologic (se recomandă includerea unei ținte ADN umane în cadrul testării
PCR);
– probă recoltată prea devreme sau prea târziu în cursul infecției;
– probă manipulată și transportată necorespunzător;
– mutații ale virusului;
– prezența inhibitorilor PCR.
Identificarea unui alt patogen nu exclude infecția cu noul coronavirus, rolul coinfecției în patologie nefiind pe deplin cunoscut.
Toate rezultatele testărilor (pozitive sau negative) trebuie comunicate autorităților
naționale.
Este necesară o interpretare atentă a rezultatelor PCR slab pozitive, deoarece
unele teste pot genera semnale false la valori mari ale Ct.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
În cazul unor rezultate discordante sau invalide se recomandă:
– recoltarea unei alte probe;
– secvențierea virusului din proba originală (dacă încărcătura virală este
suficient de mare) sau a ampliconului generat de un alt test de amplificare genică
decât cel folosit inițial.
Dacă nu este posibilă recoltarea unei alte probe, se repetă extracția ARN din
proba originală și se retestează de către personal cu experiență.
Orice rezultat neobișnuit ar trebui confirmat de către un laborator de referință
internațional.
2. Secvențierea genomului oferă informații utile pentru înțelegerea originii
virusului și a modului de răspândire și poate fi utilizată pentru investigare dinamicii
unui focar. Analiza genomul SARS-CoV-2 poate sprijini strategiile de combatere a
COVID-19.
Asigurarea calității
Înainte de a introduce în laboratorul de biologie moleculară o nouă metodă,
un nou test, noi loturi de reactivi sau personal nou, este necesară validarea sau
verificarea pentru a se asigura că sistemul de testare funcționează adecvat.
În cazul sistemelor PCR manuale, mixul de reacție trebuie să includă, pentru
fiecare probă, controale interne și, în mod ideal, un control al corectitudinii
prelevării probei (țintă genică umană). Suplimentar, fiecare testare prin Real Time
RT-PCR trebuie să includă control pozitiv și control negativ.
De asemenea, este necesară verificarea calității reactivilor la primire pentru a
certifica absența contaminării.
Se recomandă ca laboratoarele să definească limitele de detecție ale testelor
utilizate. Trebuie cunoscut modul în care prevalența bolii poate modifica valoarea
predictivă a rezultatelor testărilor (odată cu scăderea numărului de cazuri, valoarea
predictivă pozitivă va scădea). Interpretarea rezultatelor testării ar trebui să țină
cont de: momentul prelevării, tipul probei, caracteristicile testului, datele clinice și
datele epidemiologice.
Laboratoarele ar trebui să pună în aplicare măsurile necesare pentru a
reduce riscul apariției de rezultate fals-pozitive și să aibă o strategie pentru
gestionarea rezultatelor echivoce (recomandări conform documentului OMS
Diagnostic testing for SARS-CoV-2 Annex 4: Suggestions for checklist to reduce
possible cases of false positive rRT-PCR results and handling of equivocal results
https://www.who.int/publications/i/item/diagnostic-testing-for-sars-cov-2 ).
Se recomandă participarea la scheme de control extern de calitate (EQA) sau
comparări interlaboratoare.
OMS a recomandat anterior laboratoarelor naționale să verifice calitatea
analizelor PCR prin confirmarea rezultatelor testarilor pentru primele 5 eșantioane
pozitive și primele 10 eșantioane negative (colectate de la pacienți care se
potrivesc definiției cazului) prin trimiterea lor la unul dintre laboratoarele de
referință OMS care furnizează teste de confirmare pentru SARS-CoV-2
(https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technicalguidance/laboratory-guidance).
Consolidarea laboratoarelor naționale de referință și creșterea accesului la
schemele EQA pentru SARS-CoV-2 reduce nevoia de a utiliza acest mecanism de
confirmare.
Sursa: WHO Diagnostic testing for SARS-CoV-2 Interim guidance,
11.09.2020, https://www.who.int/publications/i/item/diagnostic-testing-for-sars-cov2
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
3. Teste rapide pentru detectia antigenului SARS-CoV-2
Mesaje cheie
Proba biologică de elecție pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 prin teste
rapide este exsudatul nasofaringian. Detecția antigenică din produse biologice
nerecomandate (ex.salivă), impune retestarea unui produs biologic recomandat
în vederea confirmării.
Pentru detecția antigenului se vor utiliza teste antigenice rapide care detecteaza
antigenul SARS-CoV-2 din exsudat nasofaringian și care se regăsesc în lista
testelor recunoscute de statele membre UE, publicată în documentul elaborat de
Comitetul pentru Siguranța Sănătății (Health Security Committee), care poate fi
vizualizat accesând linkul
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/preparedness_response/docs/covid19_rat_common-list_en.pdf ).Utilizarea altor tipuri de teste impune retestarea
pentru confirmare prin unul din testele recomandate.
Testele rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 pot contribui la creșterea
capacității globale de testare pentru COVID-19, oferind avantaje în sensul de
timp mai scurt de obținere a rezultatului și costuri reduse, în special în situații în
care capacitatea de testare prin RT-PCR este limitată.
Sensibilitatea testelor rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 este în
general mai mică decât a RT-PCR.
Testele rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 au cel mai bun rezultat în
cazurile cu încărcătură virală ridicată, la cazurile pre-simptomatice și
simptomatice timpurii, până la cinci zile de la debut.
ECDC agreează cerințele minime de performanță stabilite de OMS: sensibilitate
≥80% și specificitate ≥97%.
ECDC recomandă statelor membre EU să efectueze validări independente a
testelor rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 înainte de
implementarea utilizării lor.
Utilizarea testelor rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 este adecvată
în condiții de prevalență ridicată, atunci când un rezultat pozitiv este probabil să
indice o infecție reală, precum și în condiții de prevalență scăzută, pentru
identificarea rapidă a cazurilor cu contagiozitate ridicată.
Testele rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 pot ajuta la reducerea
transmiterii ulterioare, prin detectarea timpurie a cazurilor cu contagiozitate
ridicată, permițând începerea rapidă a detectării și supravegherii epidemiologice
a contacților.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Utilizarea testelor rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 la persoanele
simptomatice
Când disponibilitatea testelor RT-PCR este limitată temporar, utilizarea testelor rapide
poate fi luată în considerare pentru persoanele cu simptome compatibile cu COVID-19
în unități și situații în care rata de pozitivitate este mare sau foarte mare, de exemplu
≥10%. Pentru majoritatea unităților cu prevalență scăzută, ECDC recomandă în
continuare utilizarea RT-PCR pentru creșterea valorii predictive pozitive. În situațiile și
unitățile enumerate mai jos, testele rapide trebuie luate în considerare numai atunci
când recoltarea poate fi efectuată în termen de cinci zile de la debut. Rezultatele
negative ale testului trebuie confirmate prin RT-PCR sau, în absența RT-PCR, cu un alt
test rapid, 2-4 zile mai târziu.
În situații de prevalență ridicată, testele rapide pot fi aplicate pentru testarea
cazurilor posibile și probabile de COVID-19 care se prezintă pentru asistență
medicală.
În focarele confirmate prin RT-PCR, testele rapide pot fi utilizate pentru testarea
contacților simptomatici, pentru a facilita detectarea timpurie a altor cazuri, ca
parte a supravegherii contacților și a investigării focarului.
În unități închise, de ex. închisori, centre de detenție și primire a migranților,
testele rapide pot fi utilizate pentru persoanele simptomatice atunci când un caz
a fost deja confirmat prin RT-PCR în unitatea respectivă.
Pentru a atenua impactul COVID-19 în unitățile de asistență medicală și de
asistență socială, testele rapide pot fi utilizate pentru triajul pacienților
simptomatici sau al rezidenților la internare și pentru a testa pacienții sau
personalul simptomatic, pentru depistarea rapidă a cazurilor. Rezultatele testării
pot ghida izolarea în timp util și tipul de echipament personal de protecție
necesar.
Probele recoltate de la cazuri de ILI / ARI / SARI în supravegherea sentinelă pot
fi testate cu teste rapide, deși RT-PCR ar trebui să fie opțiunea preferată.
Probele din sentinelă trebuie testate în paralel pentru gripă și alte virusuri
respiratorii.
Testele rapide pot fi, de asemenea, luate în considerare în situații specifice în care
prevalența nu este mare, dar în care nu există deloc capacitate de testare prin RT-PCR,
de exemplu în centre de detenție a migranților sau în unități de îngrijire situate în zone
îndepărtate.
Înainte de a utiliza teste rapide este necesară o evaluare a riscului, pentru a estima
probabilitatea și impactul rezultatelor incorecte. Ar trebui să existe capacitate de
confirmare prin RT-PCR a rezultatelor testelor rapide.
Utilizarea testelor rapide pentru detecția antigenului SARS-CoV-2 la persoanele
asimptomatice
Utilizarea testelor rapide poate fi recomandată pentru testarea indivizilor, indiferent de
simptome, în condițiile în care rata de pozitivitate așteptată este ≥10%. În situațiile în
care momentul expunerii la un caz confirmat cu COVID-19 este cunoscut, testarea cu
teste rapide trebuie efectuată cât mai curând posibil după identificarea contacților. Dacă
au trecut mai mult de șapte zile de la expunere, se recomandă confirmarea prin RTPCR a testelor rapide cu rezultat negativ.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Pentru a controla transmiterea, testele rapide pot fi utilizate pentru testarea
contacților asimptomatici cu expunere cu risc ridicat, ca parte a supravegherii
epidemiologice a acestora. Rezultatele negative trebuie urmate de testare prin
RT-PCR.
În unități închise (cum ar fi cele de îngrijire pe termen lung), contacții
asimptomatici cu expunere cu risc redus pot fi testați folosind un test rapid. Un
rezultat negativ poate fi urmat de testare prin RT-PCR sau de un alt test rapid
după două-patru zile, dacă capacitatea de testare prin RT-PCR este limitată.
Aceasta, pentru a asigura o urmărire eficientă a contacților. Eliberarea timpurie
din carantină, bazată pe un rezultat negativ la test rapid sau RT-PCR, trebuie
evaluată de la caz la caz, în special pentru contacții care lucrează cu populații
vulnerabile sau pentru contacții din unități cu risc ridicat, cum ar fi cele de îngrijire
pe termen lung sau închisorile.
Într-o situație de prevalență ridicată, în contextul afectării strategiilor de detectare
a indivizilor cu potențial ridicat de transmitere în comunitate și pentru scăderea
presiunii asupra unităților de îngrijire și asupra laboratoarelor, utilizarea testelor
rapide poate fi luată în considerare pentru o testare în masă a unei populații țintă,
de exemplu într-o comunitate locală. Într-o astfel de situație, riscul de a nu
detecta toate cazurile sau riscul de rezultate fals negative este echilibrat de
obținerea rapidă a rezultatelor și de posibilitatea testării seriate a indivizilor.
Testele rapide pot fi utilizate pentru screening și testare în serie (la fiecare două
până la trei zile) a rezidenților și a personalului din unitățile de asistență
medicală, îngrijire la domiciliu, unitățile de îngrijire pe termen lung, unitățile
închise (de exemplu, închisorile, centrele de detenție și primire a migranților) și
unitățile din zone în care există o transmitere comunitară continuă. Atunci când
un prim caz este confirmat – un rezident sau membru al personalului într-o
unitate închisă, de exemplu o unitate de îngrijire pe termen lung, sau în cazul
unei transmiteri comunitare extinse în zonă (situație de prevalență ridicată), o
strategie de testare cuprinzătoare a tuturor rezidenților și personalului trebuie
luată în considerare.
Testele rapide nu sunt adecvate pentru screeningul călătorilor care intră în țară, pentru
a preveni (re)introducerea virusului în regiuni / țări care au atins niveluri de transmitere
zero sau foarte scăzute. În aceste situații, adică într-o populație cu prevalență scăzută,
numai RT-PCR trebuie utilizat pentru a reduce riscul de rezultate fals negative. Călătorii
pe cale aeriană aparțin în principal unei subpopulații asimptomatice, cu probabilitate
variabilă, dar mai mică, de îmbolnăvire cu COVID-19, comparativ cu populația generală
(prevalența estimată a COVID-19 <1%).
Alte situații în care RT-PCR ar trebui să fie opțiunea de testare preferată sunt pacienții
cu simptome compatibile cu COVID-19 în spitale, instituții de îngrijire pe termen lung
sau alte unități de asistență socială, pentru a evita consecințele rezultatelor fals
negative. Dacă se utilizează teste rapide în aceste unități, testele negative trebuie
confirmate prin RT-PCR.
Referință: ECDC https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Options-useof-rapid-antigen-tests-for-COVID-19_0.pdf
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Anexa 2
Formularul de însoțire a probei recoltate de la cazul SUSPECT / CONFIRMAT
COVID-19 sau de la alte categorii de persoane
Tip investigatie solicitata: detectie SARS-CoV-2 prin RT-PCR
Solicitant probă (DSP/ spital/ laborator/ SAJ, SABIF/cabinet medical)
________________________________________________________
Catre laboratorul ________________________________________
Proba la cerere □ Proba conform metodologiei INSP □
Nume: ________________________________________
Prenume: _____________________________________
Adresa de rezidenta: ________________________________________
Adresa de domiciliu: ________________________________________
CNP: | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ | _ |
Varsta: __________
Nr. telefon mobil: _____________________________________
Adresa e-mail: ______________________________________
Personal medico-sanitar:
· Medic
· Asistent
· Ambulantier
· Infirmier
· Altele
Data recoltarii probei: _________________________________
Tipul probei prelevate:
• exsudat nazal / exsudat faringian
• aspirat traheo-bronsic
• fragmente necroptice de pulmon
Data trimiterii probei catre laborator: ___________________________
RECOLTAT / INTOCMIT ______________________________________
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Anexa 3
Spital/ laborator/ SAJ, SABIF/cabinet medical/unitate de îngrijire/unitate închisă ________________________________
Macheta pentru raportarea la DSP a rezultatelor testelor rapide antigenice
Rezultat
Rapid
pozitiv/R
apid
negativ
data
_recoltăr
ii
data
_rezultat
ului
tip_prob
ă
proba
_dispusă
CNP nume prenume e-mail cod
_județ
solicitant
_probă
personal
_medical
nr.
_telefon
Macheta va fi încărcată în format .csv în aplicația Corona Forms.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook si Instagram.
