Văzând că în mediile de informare există opinii pro și contra, atât ale specialiștilor cât și ale nespecialiștilor în domeniu, referitoare la noile reglementări în privința rezidențiatului, CMR al cărui Consiliu Național se va întruni vineri, 20.12.2019, în ședința sa ordinară, poate să exprime până atunci o opinie doar a Biroului Executiv asupra modificărilor introduse de noul act normativ astfel:
Actul normativ precedent, de bază, datează de aproximativ 10 ani, iar de la acea dată numărul de rezidenți a crescut cu cel puțin 100%.
De multă vreme, dar mai ales de când tinerii noștri colegi au devenit membri de drept ai Colegiului Medicilor din România, avem semnale despre îngrădirea posibilității lor de a acumula cunoștinte practice și teoretice din cauza numărului mare de rezidenți aflați în pregătire, exclusiv în clinicile universitare.
În aceeași perioadă numărul de medici coordonatori, numărul de paturi și numărul de pacienți nu au crescut în proporția în care a crescut numărul de rezidenți.
De bună seamă că instituția colegiului știe că mediul academic universitar, în preajma maestrului, este cel mai prielnic pentru dezvoltarea unui tânăr medic rezident.
Pe de altă parte însă, există tot mai multe spitale județene și municipale de urgență, spitale militare și instituții sanitare private, cu infrastructură tehnică de bună calitate, comparabilă cu cea din clinicile universitare, încadrate în mod tradițional cu medici de înaltă competență profesională și care au o cazuistică bogată.
Așa fiind, văzând prevederile recentului act normativ, care vorbesc explicit despre faptul că universitatea va fi cea care acreditează unitatea sanitară și medicul coordonator, nu vedem decât o situație benefică aceea ca un rezident să poată alege a-și desfășura pregătirea în rezidențiat pe lângă un medic acreditat de către universitatea teritorială și într-un spital neuniversitar, acreditat în condițille legii. Această oportunitate ar crea posibilitatea rezidentului de a profita de un spațiu de acțiune mai larg, atâta vreme cât cel puțin în specialitățile chirurgicale, actualmente în fiecare clinică universitară, sunt 20-25 de rezidenți. Tot în acest fel, rezidenții ar cunoaște și care este nivelul de bază al medicinei, acela cu care vor lua contact altfel abia când ar ajunge să se încadreze în spitalele din țară.
Este evident că medicina se practică peste tot în țară și că de peste tot rezidentul poate să învețe meseria la acel nivel, după care, pentru proceduri de maximă complicație și anvergură, nimic nu-l împiedică să continue stagiul în clinica universitară. Celelalte considerente pro și contra nu intră în atribuțiile CMR.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.