CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

DEFINIŢIA SPECIALITĂŢII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI
DE FAMILIE
Medicina familiei este o disciplină academică şi ştiinţifică, având propriul conţinut educaţional, activitate clinică şi de cercetare bazată pe dovezi ştiinţifice, precum şi o specialitate clinică orientată către asistenţa medicală primară.
Medicii de familie sunt medici specialişti educaţi în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri
continue şi comprehensive oricărei persoane care necesită asistenţă medicală, fără deosebire de vârstă, sex şi boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar şi cultural al acesteia,
respectând autonomia pacienţilor lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională faţă de
comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali şi existenţiali, folosind cunoştinţele şi încrederea născute din contactele repetate.
Medicii de familie îşi exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea şi furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate şi resurselor disponibile în
comunitatea pe care o servesc, asistând pacienţii în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor lor, a echilibrului şi a
valorilor personale pentru o asistenţă medicală efectivă şi sigură.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENŢIATULUI DE
MEDICINĂ A FAMILIEI
Rezidenţiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populaţiei.
Scopul rezidenţiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialişti cu un nivel al competenţei clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a
medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidenţiat.
Directiva Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor arată că rezidenţiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a
practica această specialitate.

Programul de pregătire în rezidenţiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui
să genereze medici de familie capabili:
• Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber şi nelimitat pacienţilor lor şi ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora,fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.
• Să îşi însuşească să identifice şi să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire şi de promovare a sănătăţii populaţiei.
• Să îşi însuşească metodele de abordare integrală a pacientului în relaţie cu mediul său de viaţă şi de muncă si de abordare centrată pe persoană şi orientată către individ,familia şi comunitatea din care acesta provine.
• Să îşi însuşească metodele şi mijlacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienţilor săi.
• Să cunoască foarte bine particularităţile şi nevoile fiecărei etape de viaţă.
• Să îşi însuşească şi să aplice particularităţile consultaţiei şi a tratamentului în condiţiile asisteneţei medicale de prim contact.
• Să îşi însuşească şi să aplice metodele specifice de rezolvare a urgenţelor şi a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute şi cronice ale pacienţilor.
• Să asigure continuitatea longitudinală a asistenţei medicale aşa cum este determinată de necesităţile pacientului.
• Să ia în considerare prevalenţa şi incidenţa bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.
• Să se ocupe de boli care se prezintă nediferenţiat, în stadii incipiente de dezvoltare,care pot necesita intervenţii de urgenţă.
• Să ştie să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistenţa medicală secundară.
• Să ştie să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc
• Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ţinând cont de particularităţile fiecărui bolnav.
• Să ştie să stabilească relaţiile cele mai adecvate cu pacienţii săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor şi pacient.
• Sa folosească eficient resursele coordonând asistenţa medicală, colaborând cu ceilalţi profesionişti din asistenţa medicală primară şi asigurând interfaţa cu alte specialităţi,prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.
• Să ştie să colaboreze cât mai bine cu specialiştii de profil.
• Să cunoască posibilităţile şi limitele MF.
• Să cunoască legislaţia care controlează activitatea de asistenţă medicală.
• Să stabilească cele mai adecvate relaţii cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienţilor săi.
• Să se ocupe de sănătatea comunităţii.
• Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială,culturală şi existenţială.

ORGANIZAREA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puţin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene
93/16 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor.
În baza Ordinului…, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfăşoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de
diagnostic şi 2 ani în instituţii spitaliceşti – ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru ingrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare şi secţii de specialitate.
Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate /facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
Disciplină / profil specialitate Durata stagiului
Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului
Medicină de familie – obligatoriu prima parte a stagiului 6 luni.
Cabinet de medicina familiei,din care minim două săptămîni în mediul rural.
Medicină internă (patologie în specialităţile pneumoftiziologie, gastroenterologie,hematologie, nefrologie, reumatologie,alergologie)
5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica /secție de specialitate/ cameră de gardă Oncologie 1 lună Clinică / secție de specialitate Diabet, boli de nutriţie, metabolice și endocrinologie 2 luni Clinică / secție de specialitate
Cardiologie 1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică /
cameră de gardă / secție de specialitate
Boli infecţioase 1 lună
Clinică / secție de specialitate / camera de gardă
Dermatologie 1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Neurologie 1 lună
De preferat ambulatoriul despecialitate / cameră de gardă/ clinică / secție de
specialitate
Psihiatrie 1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Pediatrie 5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate / cameră de gardă
/ clinică / secție de specialitate
Obstetrică – ginecologie 2 luni Clinică / secție de specialitate
/ cameră de gardă
Medicină de urgență 2 luni
Unități de primire urgențe,centre de primire urgențe,camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialităţilechirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL,oftalmologie)
2 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru
specialitățile nominalizate /cameră de gardă
Medicină de familie – obligatoriu ultima parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei.


Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare,participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariţiei altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față.

MEDICINA FAMILIEI; ANUL I – 6 LUNI
PROBLEME GENERALE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• identifice funcţiile şi caracteristicile medicinei de familie
• cunoască contextul general de desfășurare a activității
• realizeze managementul primului contact cu pacienţii, în cadrul asistenţei medicale primare
• cunoască semnele şi simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente
• cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție
• efectueze anamneza pacienţilor, indiferent de patologie
• enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie
• cunoască echipa de lucru în medicina familiei
• identifice principiile promovării sănătății şi medicinii preventive
• explice continuitatea îngrijirii
• facă diferenţa între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală
• dobândească înţelegerea nevoii de a-și dezvolta abilităţi de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii
• cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)
1. Introducere în problematica M.F.
2. Definiţia şi conţinutul M.F
3. Caracteristicile şi particularităţile M.F.
4. Obiectul şi metodologia M.F.
5. Principiile M.F şi funcţiile M.F.
6. Condiţiile de lucru ale M.F, descrierea cabinetului, echipa de lucru a M.F.
7. Competențele medicinei de familie
8. Principii esenţiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile)
9. Principiile promovării sănătăţii
10. Principiile esenţiale ale prevenţiei
11. Consultaţia în M.F. Tipuri de consultaţie, scopuri, caracteristici
12. Particularităţile consultaţiei M.F. Loc de desfăşurare, tipuri de solicitări, situaţia epidemiologică a comunităţii
13. Aptitudini de bază ale M.F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigaţii paraclinice, abilităţi de comunicare, aptitudinile de interpretare a informaţiilor
14. Pacientul sănătos şi pacientul bolnav
15. Problemele medicale ale omului sănătos
16.Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane
17. Nevoile medicale ale fiecărei etape
18. Despre conceptul de boală și bolnav
19.Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate
20. Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme
21. Continuitatea în îngrijirea persoanei
22. Asistenţa medicală a familiei – îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieţii de familie.
23. Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe
24. Asistenţa medicală a unei colectivităţi – sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară)
25. Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M.F.
26. Comunicarea în M.F. – coordonate generale
27. Informatică medicală – cadrul general privind informatizarea cabinetului
28. Rolul M.F. în sistemul asigurărilor medicale, legislaţie sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie
29. Relaţiile M.F. cu celelalte specialităţi

III. Teme activități practice
1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru
2. Participarea la consultaţiile curente
3. Participarea la consultaţiile preventive
4. Participarea la vizitele la domiciliu
5. Acordarea primului ajutor medical
6. Completarea unor documente
7. Analiza unor probleme epidemiologice
8. Monitorizarea unor bolnavi cronici
9. Asistența medicală a copilului
10. Asistența medicală a bătrânului
PROBLEME SPECIFICE – 60 ORE
MODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA
ADULŢI
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• identifice factorii de risc ai persoanei
• enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos şi de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
• enumere modalitățile de supraveghere ale adulţilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor
• stabilească o relaţie eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Activităţi preventive în practica medicului de familie la adult – prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervenţiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual
2. Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)
3. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular și metabolic
4. Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)
5. Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența)
6. Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz,accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii
7. Chestionare utile în practica medicului de familie

III. Teme activități practice
1. Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și
încadrarea în clasa de greutate
2. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)
3. Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru)
4. Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)
5. Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere
6. Examen clinic al sânului
7. Utilizare și interpretare chestionar AUDIT
8. Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM
9. Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI
10. Prelevare frotiu Babeş Papanicolau
11. Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP
12. Intervenție scurtă pentru alcool și fumat
13. Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică
MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII
ŞI ADOLESCENŢI
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• identifice factorii de risc ai persoanei
• enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos şi de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
• enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor şi adolescenţilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor
• stabilească o relaţie eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
• fie capabili să evalueze şi consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare
• colaboreze și să comunice în mod eficient şi adecvat cu: pacienţi, colegi, consultanţi,asistenţi medicali, profesionişti din domeniul sănătăţii, consultanţi în alăptare
• învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerinţele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului
2. Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)
3. Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani
4. Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea
5. Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent
6. Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil
7. Programul național de imunizări – tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații,tehnica adminsitrării, consilierea provaccinare

III. Teme activități practice
1. Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS
2. Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului
3. Utilizare și interpretare chestionar screening autism
4. Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării
5. Evaluarea alimentației complementare
6. Realizarea catagrafiei de vaccinare
7. Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări
MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAŢA
URGENŢELOR COMUNE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• dobândească înţelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanţă cu nivelul de competenţă al medicului de familie şi cu posibilităţile sale tehnice
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Medicul de familie verigă în sistemul de urgenţă – tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară
2. Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale
3. Conținutul genții de urgență a doctorului
4. Managementul principalelor urgențe – principii, suport vital de bază – dispnee,reacţie anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acută
III. Teme activități practice
1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații
2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos
3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice
4. Proceduri de suport vital de bază
5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern
6. Tehnica efectuării ventilației mecanice
MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETARE
INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ – MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)

I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului, medicii rezidenţi de medicina familiei vor fi capabili să:
• enumere etapele aplicării MBD în practica clinică
• enunţe criteriile de clasificare a dovezii ştiinţifice
• enunţe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)
• enumere principalele trăsături ale studiilor ştiinţifice
• formuleze întrebările de căutare
• caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său
• analizeze critic un articol medical
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiţie, istoric,
importanţă
2. Informaţia ştiinţifică: accesul la informaţii/date ştiinţifice medicale, baze de date internaţionale
3. Clasificarea informaţiei/dovezii ştiinţifice (nivelul de calitate al dovezii ştiinţifice)
4. Analiză critică a informaţiei medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii ştiinţifice (recenzii sistematice, meta-analize)
5. Utilizarea informaţiei în practica medicală: căutarea informaţiei, evaluarea informaţiei, etapele aplicării MBD, avantajele şi limitele MBD
III. Teme activități practice
1. Baze de date internaţionale
2. Identificarea şi formularea problemei clinice
3. Căutarea informaţiei/dovezii în literatura de specialitate
4. Tipuri de studii ştiinţifice
5. Nivelul de calitate al informaţiei
6. Analiză critică a articolelor ştiinţifice
MODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINĂ DE
FAMILIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul programului educaţional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
• cunoască elemente de organizare și funcţionare a cabinetului M.F.
• cunoască şi să enumere funcţii şi instrumente de management
• enumere tipurile de management în medicina de familie
• cunoască termenii utilizaţi în managementul financiar al cabinetului
• identifice metode de îmbunătăţire a managementului financiar
• cunoască echipa de lucru în M.F.
• cunoască paşii şi condiţiile necesare înfiinţării şi funcţionării unui cabinet de medicină de familie
II. Tematica adaptată obiectivelor specifice
1. Noţiuni uzuale în management
2. Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal,financiar, al informaţiei, etc)
3. Funcţiile managementului
4. Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanţare, posibilităţi de creştere a venitului)
5. Planul afacerii-înfiinţarea şi funcţionarea cabinetului
6. Echipa de lucru în medicina de familie

MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL–MINIM 2
SĂPTĂMÂNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
• administreze servicii medicale de calitate în condiţii de izolare şi acces redus la mijloace tehnice
• dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,
• se adapteze pentru practica în mediul rural
• ofere servicii medicale de urgenţă în cabinet şi în afara cabinetului
• identifice posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii în condiții de izolare adaptate necesităţilor medicale specifice comunităţii
• colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural
• recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil
• dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educaţiei medicale în condiții de izolare
• dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite
• colaboreze cu serviciile de asistenţă socială şi comunitară, cu autoritățile locale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Particularități ale practicii în mediul rural, relaţiile intracomunitare, nivelul de educaţie, igienă, relaţiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunităţii,tradiţii, obiceiuri locale, bariere şi soluţii
2. Abilităţi ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparaţie cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban:
3. Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)
4. Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în
afara competențelor)
5. Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă
6. Identificarea nevoilor comunității
7. Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate
8. Îngrijirea unei plăgi
9. Point of care test (POCT)
10. Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate
11. Telemedicina, resurse online
12. Epidemiologie, sănătate publică
13. Rolul medicului de familie în depistarea şi administrarea tratamentului pentru tuberculoză
14. Traumatisme, accidente, alte situaţii periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuinţa şi mediul domestic)

III. Teme activități practice
1. Sutura unei plăgi
2. Incizia și drenajul unui abces
3. Imobilizări, Pansamente
4. Triaj epidemiologic
5. Ancheta epidemiologică
6. Asistarea unei nașteri
7. POCT, EKG
8. Educație medicală în școală și comunitate
9. Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienţi care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie)
MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
• diferenţieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie
• ierarhizeze legislaţia şi să extragă ceea ce este important pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii cabinetului
• înţeleagă noţiunea şi să se protejeze de malpraxis
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice
1. Drepturile şi obligaţiile medicului şi pacientului
2. Dreptul pacientului la informaţia medicală
3. Consimţământul pacientului
4. Acordul pacientului informat
5. Confidenţialitatea informaţiilor
6. Dreptul pacientului în domeniul reproducerii
7. Dreptul pacientului la tratament şi îngrijiri medicale
8. Dreptul la a doua opinie medicală
9. Interzicerea disciminărilor
10.Calitatea serviciilor medicale
11.Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, jurudică(civilă şi penală)
12. Asigurarea de malpraxis

SPECIALITĂȚI CLINICE
MEDICINĂ INTERNĂ – 5 LUNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiuni medicale
• identifice factorii de risc ai afecţiunilor prevăzute şi să enunţe planul de măsuri preventive adaptate cazului
• enunţe elementele de diagnostic şi conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare şi să stabilească managementul lor
• identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
• cunoască tehnica screeningului în patologia medicală
• enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100
ore)Criteriile diagnosticului pozitiv şi diferenţial, complicaţiile şi principiile terapeutice în afecţiunile:
Respiratorii
1. Infecții: infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronşite,
bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronşiectazii, tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
2. Obstructive: astm bronşic, bronhopatii cronice obstructive
3. Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan,insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii
4. Bolile ale mediastinului şi pleurei
5. Cancer bronhopulmonar
6. Apneea în somn

Digestive
1. Eso – gastro – duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian,hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric
2. Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului,cancer colo-rectal
3. Hepatice: hepatitele acute şi cronice, cirozele hepatice
4. Biliare: colecistite, litiaza veziculară
5. Pancreatice: pancreatite acute şi cronice, cancerul de pancreas
Renale
1. Nefropatii glomerulare – glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromulnefrotic, glomerulonefrita cronică
2. Nefropatii tubulo-interstițiale
3. Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice
4. Insuficiența renală acută
5. Boala cronică de rinichi

Reumatologie
1. Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic
2. Boli degenerative: artrozele, spondilozele şi discopatia lombară
3. Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite
4. Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată
Hematologice
1. Anemiile
2. Adenopatiile
3. Leucemiile şi bolile mieloproliferative
4. Limfoamele Hodgkin si Non-Hodgkin
5. Mielomul multiplu
6. Sindroame hemoragipare
Alergologice
1. Marșul alergic, șocul anafilactic
2. Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii – cu etiologii multiple, urticaria
III. Teme activități practice ( 250 ore)
1. Efectuarea anamnezei şi examenului clinic obiectiv
2. Efectuarea unor investigaţii – peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide
3. Interpretarea principalelor date paraclinice – de laborator, ecografice,
endoscopice, radiologice şi integrarea lor în contextul clinic
4. Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice – etiologice, patogenice,simptomatice sau/şi a terapiei profilactice
5. Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecţiune digestivă
6. Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta,schimbarea stilului de viaţă, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea,investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc şi a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea şi tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecţiilor, identificarea contraindicaţiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenţie secundară şi terţiară.

PEDIATRIE ŞI NEONATOLOGIE– 5 LUNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:
• recunoască şi să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice
• aplice particularităţile de îngrijire ale nou-născutului
• facă anamneza şi examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preşcolar, şcolar,adolescent
• comunice eficient cu părintele pentru a obţine datele necesare consultaţiei
• descrie conţinutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta
• descrie intervenţiile profilactice necesare conform vârstei
• descrie modalităţi de prevenţie a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carenţial şianemia feriprivă
• enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening şi să descrie cum se face acesta
• enumere principalele cauze ale creşterii şi dezvoltării în minus sau în exces la copil
• enunţe criteriile clinice şi paraclinice de diagnostic şi prognostic al bolilor genetice
• enunţe criteriile de diagnostic clinic şi managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă şi regurgitaţiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) şi patologia neonatală (fractură de humerus şi claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de şold, infecţia neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului şi prematurului, stenoza pilorică)
• facă anamneza, examenul clinic, planul de investigaţii paraclinice şi atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului şi cele nespecifice vârstei
• recunoască copilul abuzat, cu dependenţe, cu retard, cu tulburări de comportament şi să ştie cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială
• recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului
• decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistenţă medicală secundare sau terţiare
• aplice managementul urgenţelor medicale.

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
1. Malnutriţia protein-energetică
2. Obezitatea
3. Rahitismul
4. Diabetul zaharat
5. Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice şi nonlimfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene
6. Malformaţiile congenitale
7. Atopiile
8. Reumatismul articular acut şi cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile
9. Infecţiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie
10. Laringita, bronşiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronşic, tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil
11. Malformaţiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecţioase, tulburări de ritm şi de conducere, hipertensiunea arterială la copil
12. Stomatitele, glositele şi cheilitele
13. Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil, diareea şi sindromul de
malabsorbţie, parazitozele digestive, hepatitele acute şi cronice
14. Glomerulonefritele, infecţiile urinare, insuficienţă renală acută şi cronică
15. Enurezisul şi encoprezisul
16. Urgenţe pediatrice majore: aspiraţie de corp străin, reacţii alergice, convulsiile,intoxicaţiile acute, înţepături de insecte veninoase, muşcături de animale, insolaţia,şocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele
III. Teme activități practice (250 ore)
1. Examinarea clinică a nou-născutului şi copilului
2. Măsurători antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste
3. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului
4. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil
5. Instalarea unui cateter venos
6. Vaccinările – căi de administrare
7. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic
8. Examenul otoscopic la sugar şi copilul mare
9. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii
10. Interpretarea radiografiilor
11. Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii
12. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârstă
13. Stabilirea necesităţilor nutriţionale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi

ONCOLOGIE – 1 LUNĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecţiune oncologică
• cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă
• identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă
• cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic
• identifice potenţiale agravări în evoluţia bolii și apariţia complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
• acorde primul ajutor în urgenţe
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1. Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici,chimici,virali), factori de risc comportamentali (fumat,alcool,alimentaţie), factori de risc constituţionali (hormonali,genetici,imunologici)
2. Evoluţia naturală a cancerului. Complicaţii frecvente.
3. Principii şi metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive), particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori
4. Incidentele şi complicaţiile radioterapiei în oncologie
5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte
6. Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice
7. Durerea în cancer: anatomia şi fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer
8. Tratamentele paleative în cancer
9. Aspecte de psiho-oncologie
10. Alimentaţia în oncologie
11. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei
12. Leziunile precursoare ale malignităţii: definiţie,clasificare,diagnostic,tratament
13. Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei
14. Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial şi al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic,colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale,cutanate, cerebrale, osoase şi de țesuturi moi superficiale.

III. Teme activități practice ( 50 ore)
1. Anamneza şi examenul clinic al pacientului oncologic
2. Examenul ariilor ganglionare superficiale
3. Examenul general al tegumentelor şi mucoaselor
4. Examenul cavităţii bucale
5. Examinarea sânului
6. Tuşeul rectal
7. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice şi integrarea lor în contextul clinic
8. Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal
9. Monitorizarea evoluţiei, identificarea complicaţiilor, prima intervenţie în cabinet,criterii de trimitere la oncolog
10. Regimul alimentar al pacientului oncologic
CARDIOLOGIE – 1 LUNĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• identifice factorii de risc cardiovasculari
• efectueze servicii de prevenţie primară şi secundară pentru pacienţii cu risc sau cu patologie cardiovasculară
• efectueze anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiune cardio-vasculară
• interpreteze şi să integreze în context clinic analizele de laborator specifice
• efectueze şi să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus
• efectueze şi interpreteze IGB (indicele gleznă-braţ).
• interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele,ecocardiografiei, examenului Doppler vascular , Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore
• facă diagnosticul diferenţial şi managementul: durerii precordiale, dispneei,edemelor periferice, palpitaţiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenţei jugulare
• facă managementul afecţiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii,pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale şi venoase, boala cerebro-vasculară,pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară şi patologie asociată
• evalueze riscul cardiovascular global şi să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
• identifice cazurile care necesită internare

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară
2. Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA
3. Insuficienţa cardiacă
4. Tulburări de ritm şi de conducere
5. Alte afecţiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite
6. Boala arterială periferică
7. Boala venoasă cronică
8. Ischemia mezenterică
9. Bolile cardiovasculare şi sarcină
10. Boala cerebrovasculara
11. Pacientul cu boală cardiovasculară şi patologie asociată
12. Dislipidemiile
13. Boli cardiace congenitale
14. Ghiduri actuale de prevenţie
III. Teme activități practice (50 ore)
1. Anamneza şi examenul clinic al pacientului cu afecţiune cardio-vasculară
2. Examinarea cordului (percuţie,auscultaţie, focare,sufluri, tulburări de ritm)
3. Analizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice specifice pacientului cardiac
4. Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc) şi identificarea factorilor de risc cardiovascular
5. Efectuarea şi interpretarea EKG de repaus
6. Efectuarea şi interpretarea indicelui gleznă-braţ
7. Analizarea şi interpretarea radiografiei cardiopulmonare
8. Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort,ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG şi examenului Doppler vascular
9. Diagnostic diferenţial şi management în semnele şi simptomele specifice
afecţiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice,palpitaţiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)
10. Conduita terapeutică şi monitorizarea ambulatorie a afecţiunilor cardiovasculare frecvente
11. Conduita terapeutică şi monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA
12. Măsuri de prim ajutor în urgenţele cardiovasculare

BOLI INFECȚIOASE – 1 LUNĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic şi investigaţii pentru orientarea diagnostică la pacienţii cu patologie infecţioasă
• recomande şi să interpreteze investigaţiile paraclinice şi de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamaţiei, serologia hepatitelor virale,examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic şi coprocultura, coprocitograma
• enumere principiile terapiei antiinfecţioase specifice
• enumere elementele de diagnostic şi conduita terapeutică de urgenţă în principalele sindroame infecţioase abordate în medicina de familie
• enumere elementele de diagnostic şi conduita terapeutică în principalele boli infecţioase abordate în medicina de familie enumere principalele criterii de dirijare a pacienţilor către serviciile de boli infecţioase
• enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie
• enunţe principiile de medicină preventivă a bolilor infecţioase

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1. Sindroame infecţioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupţiile cutanate de origine infecţioasă, adenopatiile infecţioase, sindromul diareic infecţios, icterul febril, purpura infecţioasă, starea septicemică, şocul toxicoseptic
2. Patologia infecţioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite,laringite,
traheobronşite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneomucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecţia cu H.pylori, parazitoze digestive ),infecții ale sistemului nervos central
3. Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria,toxoplasmoza, trichineloză
4. Managementul urgenţelor infecţioase: toxiinfecţia alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal,erupţiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii,limfadenopatii), sepsisul

III. Teme activități practice (50 ore)
1. Examinarea pacientului cu boală infecţioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital
2. Interpretarea investigaţiilor şi explorărilor necesare pentru diagnosticul şi conduita principalelor boli infecţioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamaţiei, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecţii virale (rubeola, rujeola, herpes – varicelă, EB virus)
3. Însuşirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicaţia simptomatică în patologia infecţioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc), medicaţia antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecţioasă, trusă şi manopere de urgenţă în şoc

DERMATOVENEROLOGIE – 1LUNĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice
• efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
• enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice
• enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20
20 ore)
1. Dermatozele
2. Dermatita de contact
3. Eczeme
4. Infecțiile pielii și țesutului subcutanat
5. Urticaria şi angioedemul
6. Eczema sugarului şi a copilului mic
7. Manifestări cutanate în bolile arterelor şi venelor
8. Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare
9. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale
10. Boli cu transmitere sexuală
11. Psoriazis
12. Pemfigus
13. Lichenul plan şi erupţii lichenoide
14. Tumori cutanate benigne şi maligne
15. Scabia
16. Pediculoza
17. Reacţii cutanate postmedicamentoase
18. Boli buloase
19. Vasculite, eritrodermiile, purpure
III. Teme activități practice (50 ore)
1. Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice
2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
3. Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame)
4. Semne importante pentru diagnosticul clinic
5. Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic şi ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic
6. Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate

DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI
ENDOCRINOLOGIE – 2 LUNI
II. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
• efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
• enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
• enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune
2. Sistemul endocrin – rolul şi funcţiile sale
3. Adenohipofiza – fiziologie, secreţia hormonală şi efectele sale biologice
4. Acromegalia
5. Insuficienţa antehipofizară la adult şi copii
6. Neurohipofiză – secreţie hormonală şi efectele sale biologice
7. Diabetul insipid
8. Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, guşa – simplă, endemică,
multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)
9. Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia – hipercalcemia secundară, insuficienţa paratiroidiană)
10. Patologia corticosuprarenalelor – (sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală,hipofuncţie corticosupranală )
11. Patologia medulosuprarenalelor
12. Patologia gonadelor
13. Pubertatea normală și patologică
14. Menopauza
15. Osteoporoza
16. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre
17. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate,dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii)
18. Screeningul familial în bolile metabolice
19. Diabet zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc,investigaţii paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO,complicaţii, evoluţie, prognostic,dispensarizare, ghiduri de practică
20. Diabet zaharat rezistent la insulina
21. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional,
22. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,
23. Sindromul hipoanabolic
24. Dislipidemiile
25. Hiperuricemiile
26. Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar

III. Teme activități practice (100 ore)
1. Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție
2. Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție
3. Principalele dozări hormonale
4. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor
5. Imagistica: scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de şa turcească, pumn
6. Managementul disfuncţiei erectile
7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin
8. Investigaţii paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II
9. Examinarea piciorului diabetic
10. Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II
11. Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi
12. Scheme terapeutice
13. Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de
dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicaţiilor, profilaxia primară și secundară a comorbiditățiilor

NEUROLOGIE- 1 LUNĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în neurologie, mediciul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza pacientului cu afecţiune neurologică
• efectueze examenul clinic neurologic
• enunţe elementele de diagnostic şi conduită terapeutică în sindromul cefalalgic,vertiginos, şi paralitic
• cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică şi monitorizare în epilepsie,boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii
• enunţe elementele de diagnostic şi conduita în urgenţe neurologice: criza de epilepsie,come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
• integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic : puncţia lombară,CT/RMN,
• angiorafia cerebrală, ex Doppler, audiograma
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1. Cefaleea şi migrenă
2. Vertijul
3. Tremurăturile
4. Boala Parkinson
5. Epilepsia
6. Scleroza multiplă
7. Mono şi polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale
8. Accidentele vasculare cerebrale
9. Afecţiunile măduvei spinării
10. Demenţele, coma

III. Teme activități practice (50 ore)
1. Anamneza şi istoricul personal/familial al pacientului neurologic
2. Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz
3. Examinarea pacientului neurologic: inspecţia statusului postural şi neuromuscular,inspecţia mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.
4. Interpretare explorări paraclinice specifice: puncţia lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic
5. Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie,boala Parkinson,scleroza în plăci, demenţe, neuropatii.

PSIHIATRIE 1 LUNA
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii
• conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric
• enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice şi psiho-somatice
• explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care
realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală
• enunţe criteriile de a iniţia şi monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice
• identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice -schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demenţe, dependenta de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului – tulburări de comportament, autismul,hiperactivitatea, s. a) urgenţele psihiatrice (ameninţare de suicid, delir, atacuri de
panică, delirium tremens, sevraj la alte substante-droguri
• identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia uşoară şi medie,anxietatea şi atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare -bulimia, anorexia, problemele de cuplu)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20
ore)
1. Depresia, suicidul şi tentativă de suicid
2. Anxietatea (tulburarea de panică şi anxietatea generalizată)
3. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice
4. Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii
5. Neurastenia şi tulburările de somatizare
6. Tulburarea legată de alcool şi droguri (adicţii)
7. Stresul
8. Psihozele
9. Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)
10. Violenţa domestică (violul, disputele conjugale)
III. Teme activități practice (50 ore)
1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică (observarea expresivităţii
și comportamentului, dialogul)
2. Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observaţie standardizată în psihiatrie
3. Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE(aplicabile în cabinetul medicului de familie)
4. Evaluarea reţelei de suport social, rolul MF în cadrul ei şi evoluţia tulburărilor psihice
5. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic
6. Evaluarea riscului suicidar
7. Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică
8. Intervenţii psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme

CHIRURGIE GENERALĂ- 2 LUNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de chirurgie, mrdicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• facă anamneza, examenul clinic local şi general în afecţiuni chirurgicale
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
• fie capabil să execute monopere de mică chirurgie
• enunţe principiile asepsiei şi antisepsiei
• identifice şi să rezolve optim urgenţa chirurgicală şi traumatică, oftalmologică, orl,urologică
• recunoască situaţiile care necesită consult interdisciplinar
• cunoască diferenţele de abordare a patologiei orl la copil şi adult
• utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORL
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40
ore)
Chirurgie generală
1. Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic
2. Arsurile, degerăturile
3. Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută,pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic)
4. Managementul semnelor şi simptomelor afecţiunilor abdominale: durere
abdominală, greaţa, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză,melenă, rectoragia
5. Boli ale venelor și arterelor ORL
1. Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic,hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor şi tinitusului
2. Diagnosticul şi conduita terapeutică în: afecţiuni acute (rinite, sinuzite laringite,otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) şi cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite
3. Diagnosticul prezumtiv şi trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuităţii auditive, tulburări ale gustului şi mirosului, sindrom Meniere, afecţiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL
4. Primul ajutor în urgenţe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezenţa corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni
Oftalmologie
1. Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute şi cronice, infecţioase sau alergice, scleritei şi episcleritei şi a şalazionului
2. Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic şi non paralitic, glaucomul
3. Traumatisme fizice, chimice şi termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare
4. Ochiul roşu şi dureros Urologie
1. Patologia rinichiului şi ureterelor litiaza urinară
2. Adenom de prostată
3. Retenţia acută de urină
4. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine

Ortopedie şi Traumatologie
1. Managementul în: fracturi, luxaţii, entorse, contuzii, plăgi, retenţia de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor şi nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, şoc caloric şi hipotermic, afecţiuni ale discului intervertebral
2. Patologie ortopedică netraumatică: luxaţie congenitală de şold, picior strâmb congenital, copilul care şchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale
III. Teme activități practice (100 ore)
1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc),examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia
2. Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine,oscilometrie, pulsoximetrie
3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie,radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic
4. Sondaj vezical
5. Denudare venoasă periferică
6. Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi
7. Extragere corp străin sfera ORL
8. Tamponament nazal anterior şi posterior
9. Spălătura auriculară, oculară, gastrică
10. Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații
11. Anestezia locală
12. Crico-tiroidotomia
13. Incizia, drenajul, pansamentul unui abces
14. Extracţia firelor de sutură, extragerea unui tub de dren
15. Pansamentul unei arsuri, degerături
16. Îngrijirea unei escare
17. Sutura plăgilor superficiale şi pansamente
18. Spălătura gastrică, paracenteza

OBSTETRICA – GINECOLOGIE- 2 LUNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de obstetrică – ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viaţă sănătos şi educaţia sexuală a preadolescentului, adolescentului şi femeii adulte
• descrie rolul medicului de familie în prevenţia primară şi secundară a afecţiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecţii genitale)
• ofere consiliere şi să recomande metode de contracepţie pentru planificare familială;
• facă anamneza ginecologică, examenul genital şi să recomande un plan de investigaţii adaptat afecţiunii pacientei
• descrie modul de abordare a pacientei în situaţii particulare probleme psihice,medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală,probleme psihosexuale
• descrie aspectele medico-legale şi etice legate de problemele ginecologice (tutela,vârsta consimţământului, agresiune)
• descrie colaborarea cu alte specialităţi în abordarea femeii cu afecţiuni ginecologice

• stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical şi explorări paraclinice la prima vizită
• cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III
• anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformatii
• cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele
• asiste naşterea fiziologică
• facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale
• cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei şi asistenţa naşterilor la cabinet sau domiciliu
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40
ore)
1. Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate
2. Boli infecțioase ale tractului genital
3. Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza)
4. Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia,polimenoreea, sindromului premenstrual)
5. Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin)
6. Patologia sânului
7. Planning familial, managementul perioadei preconceptionale
8. Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc
9. Îngrijiri prenatale și postnatale
10. Managementul în urgenţele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie,sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)
11. Probleme de sănătate mentală în sarcină şi lăuzie
III. Teme activități practice (100 ore)
1. Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc),examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului
2. Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș –Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV
3. Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN),examen histopatologic, examen citologic
4. Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin
5. Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepţia de urgență
6. Epiziotomia, epiziorafia, colporafia
7. Asistarea unei nașteri
8. Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol
9. Managementul hemoragiilor genitale

MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina
familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență
• efectueze examenul clinic
• identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
• evidenţieze rapid şi complet alterarea funcţiilor vitale
• enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40
ore)
1. Evaluarea primară şi secundară a pacientului
2. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la adult şi copil: suportul vital de bază la adult, copil şi nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare
3. Monitorizarea pacientului – funcţii vitale: respiraţie, circulaţie, temperatură, diureză,funcţia neurologică
4. Managementul căii aeriene şi al ventilaţiei: eliberarea şi protecţia căilor aeriene,recunoaşterea obstrucţiei și a cauzelor obstrucţiei, cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor şi mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoaşterea indicaţiilor intubaţiei endotraheale
5. Tehnici de suport ventilator artificial
6. Managementul circulaţiei (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei,a echilibrului hidroelectrolitic şi acido bazic, medicaţie, masaj cardiac extern).
Abordul venos periferic
7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţiilor trombolizei
8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen
9. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienţii traumatizaţi, particularităţi de management în traumatismele copilului
10. Mijloace de transport ale pacientului critic
11. Particularităţi de management în urgenţele geriatrice
12. Particularităţi de management în urgenţele din timpul sarcinii
13. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică
14. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant
15. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice,opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon
16. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene)
III. Teme activități practice (100 ore)
1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv -complet
2. Efectuarea unor manevre: ventilaţia cu balon şi mască facială, manevra Heimlich,prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley
3. Recunoaşterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la adult şi copil
4. Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea,cardioversia pe manechin)
5. Interpretarea ECG – recunoaşterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă,recunoaşterea IMA
6. Imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor

MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV – 18 LUNI
PROBLEME GENERALE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• abordeze holistic pacienţii
• coordoneze îngrijirile împreună cu alţi profesionişti din cadrul asistenţei medicale primare
• cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice
• stabilească priorităţile în rezolvarea problemelor curente
• aplice prevederile programului naţional de imunizări
• demonstreze atitudini de a încuraja şi educa pacienţii pentru efectuarea exerciţiilor fizice /sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătăţii.
• elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie
• efectueze un plan de management ţinând cont de sinteza diagnostică
• efectueze un plan de tratament ţinând cont de sinteza terapeutică a pacientului
• dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienţilor cu boli cronice
• pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației
• practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie
• cunoască domeniul, indicatiile și limitele psihoterapiei
• integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate
• integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient
• dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională
• dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180
ore)
1. Structura şi funcţiile familiei
2. Ciclurile familiei
3. Aspectele medicale rezultate din problemele familiei
4. Abordarea integrată a problematicii “mama și copilul”
5. Sinteza diagnostică şi terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor
6. Particularităţile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferenţial în MF. Strategia investigaţiilor paraclinice. Particularităţile şi supravegherea tratamentului
7. Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice şi simptome: cianoza,dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială,palpitaţiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice,hematuria, tulburările micţional, edemele periferice, durerea lombară,hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremităţi, vertij, tremor, cefalee,convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală

8. Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice – febril, meningeal,astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic,segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
9. Asistenţa medicală la domiciliu
10.Rolul stresului şi patologia umană. Patogenia psihosomatică
11. Importanţa comunicării în M.F.
12. Terapiile alternative
13. Îngrijirile paleative
14. Medicina călătorului
15. Legislaţia în practica MF. Drepturile pacientului. Obligaţiile M.F. Probleme de etică şi deontologie. Răspunderea M.F.
16. Informatizarea activităţii de M.F.
III. Teme activități practice (450 ore)
1. Conduita în faţa principalelor semne fizice şi simptome: cianoza, dispneea, tusea,durerea toracică, durerea precordială, palpitaţiile, durerea abdominală, tulburărilede tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micţional, edemele
periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremităţi, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală
2. Conduita în faţa principalelor sindroame clinice – febril, meningeal, astenic, anemic,hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculoscheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
3. Participarea la consultaţiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M.F.
4. Efectuarea de consultații independent
5. Efectuarea unor investigaţii paraclinice accesibile în cabinet (POCT)
6. Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor:
Analiza unor cazuri interdisciplinare
7. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice
8. Analiza unor familii cu probleme medicale
9. Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu
10. Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condiţiile de necesitate
11. Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale
12. Participarea la activităţile de asistenta comunitara în care este implicata unitatea sanitara respectiva
13. Participarea la activităţile manageriale ale unitații
14. Efectuarea nemijlocita de acţiuni de educaţie pentru sănătate
15. Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor
16. Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor
17. Efectuarea personala/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se executa în unitatea respectiva
18. Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.)
PROBLEME SPECIFICE – CURSURI (180 ORE); STAGII
PRACTICE (450 ORE)
MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, mediciul rezident de  medicina familiei va fi capabil să:
• efectueze anamneza pacientului vârstnic
• efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic
• enunţe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic
• enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic
• identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
• efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Instituționalizarea vârstnicului – evaluare medicală, psihologică și socioeconomică
2. Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului– , principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenţei medicale și îngrijiri acordate vârstnicului
3. Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice
4. Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)
5. Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii)
6. Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic
7. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice(obezitate, hiperuricemii) la vârstnic
8. Incontinenţa urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară
9. Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară şi nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer şi nonAlzheimer)
10. Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare
11. Farmacoterapia pacientului vârstnic
12. Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneokineto-fizioterapie
13. Urgențe în geriatrie

III. Teme activități practice
1. Anamneză pacient vârstnic
2. Examen clinic al vârstnicului
3. Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcţională,nutriţională, mentală)
4. Interpretarea hemograme, explorări paraclinice ( biochimie, imunologie)
5. Plan de recuperare fizică
6. Plan de nutriție
7. Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos

MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi
capabil să:
• efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice
• utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice
• execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calităţii îngrijirii pacienţilor cronici
2. Managementul integrat al pacientului cu afecţiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială,
arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică)
3. Managementul integrat al pacienţilor cu afecţiuni bronho obstructive cronice
III. Teme activități practice
4. Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici
5. Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre
6. Testarea sensibilității cu monofilament
7. Efectuarea și interpretarea EKG
8. Efectuarea și interpretarea spirometriei
9. Efectuarea și interpretară indicelui gleznă braț
MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• recunoască competenţele specifice medicinii de familie
• respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei
• dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Consultaţia structurată în MF
2. Strategia investigaţiilor paraclinice
3. Îngrijirea centrată pe persoană
4. Abordarea comprehensivă
5. Valori culturale și tradiţii – medicina holistică
6. Impactul aspectelor psihosociale şi influenţa acestora asupra individului acasă, la şcoala, la locul de muncă
7. Practica medicală în siguranță
8. Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS
9. Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice şi patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranţe şi alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială,hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet
10. Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli
cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie – legislaţie specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.)
11. Îngrijiri paleative
12. Asistența medicală la domiciliu
13. Noţiuni de bază în psihoterapie
MODULUL 4: PSIHOTERAPIE

I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
• definească termenul/domeniul de psihoterapie
• facă diferenţa între psihoterapie, consiliere, psihologie
• ştie ce afecţiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie
• ştie cum se desfăşoară o şedinţă de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite
• enumere câteva tipuri/metode de psihoterapie
II. Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice
1. Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut
2. Cine poate practică psihoterapia?
3. Clarificarea domeniului: diferenţe între: psihoterapie/consiliere/psihologie
4. Ce afecţiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie?
5. Limitele psihoterapiei: ce afecţiuni psihiatrice NU intră în indicaţiile psihoterapiei
6. Relaţia psihoterapeutică
7. Tipuri/metode de psihoterapie
III. Teme activități practice
1. Cum se desfasoara o sedinta de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)
2. Empatia-rolul ei in relatia terapeutica,cum sa fim empatici.
MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil să:
• cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin
• enumere bolile prevenibile prin vaccinare
• cunoască tipurile de vaccin
• enumere principalele componente ale vaccinului
• cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze
• realizeze scheme de recuperare a vaccinării
• cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse
• consilieze o familie privind beneficiile vaccinării
• cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea
• cunoască programul național de vaccinare
• enumere vaccinurile opționale
• cunoască contraindicațiile vaccinării

II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale
2. Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat
3. Gestionarea vaccinurilor – transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale
III. Teme activități practice
1. Consilierea unei familii pentru vaccinare
2. Administrarea unui vaccin
3. Raportarea vaccinărilor și a reacţiilor adverse
4. Întocmirea unei scheme de recuperare
MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A
REPRODUCERII
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
• îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție
2. Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei
3. Consilierea gravidei – suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere
4. Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcină
III. Teme activități practice
1. Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită
2. Completarea documentelor medicale legate de sarcină
MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN

PROBLEMELE MEDICALEFRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ
PRIMARĂ
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi
capabil să:
• dovedească înțelegerea gândirii clinice in ambulator
• stăpânească abordarea pacienţilor cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor
• realizeze un diagnostic prezumtiv precoce
• aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute
• pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL,oftalmologice și ale aparatului articular
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator
2. Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate – algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de
exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc
3. Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute
4. Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil –recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică
5. Chestionare utile în practica medicului de familie
III. Teme activități practice
1. Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteoarticular
2. Abilități de prescriere ale medicației specifice
3. Educația pacientului pe probleme specifice
MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIP
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina
familiei va fi capabil:
• conștientizeze importanța unei comunicări eficiente
• construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în
funcție de auditoriu și adaptare la factori externi
• utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al
partenerilor de comunicare
• își însușească ascultarea activă
• își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare
• recunoască și să depășească barierele de comunicare şi să evite erorile
• preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea
• ofere și să primească feedback
• comunice eficient în situații speciale
• își dezvolte propriile strategii de comunicare
• dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației
• înţeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să îşi dezvolte
abilităţile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare,
negociere,gestionare a situaţiilor dificile
• fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie
capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală,
performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical
propriu
• demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru
optimizarea actului său medical
• demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de
comunicare)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă – emițător versus
receptor, modele de relații medic – pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele
comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART,
motivația schimbării, bariere în comunicare)
2. Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilităţile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme
specifice, media, comunicarea dincolo de pacient
3. Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe),
profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi
4. Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa,
limbajul trupului, empatia, finalul discuţiei, evitarea greşelilor, preluarea
istoricului medical
5. Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți,
furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre
investigații și proceduri)
6. Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport)
7. Feedbackul
8. Abilităţi: relaționarea cu ceilalți, diferenţa dintre leadership şi management
9. Cunoştinţe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și
modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea,
abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul
problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida
nevoilor motivaţionale, stilurile de leadership
10. Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical,
coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media,
activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizațională
III. Teme activități practice
1. Utilizarea diagramei comunicării
2. Tipuri de limbaj
3. Structurarea dialogului
4. Furnizarea veștilor rele (boală, deces)
5. Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc
de rol)
6. Feedback – a da şi a primi
7. Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA,
folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.)
8. Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul şi tratamentul astmului, utilizarea metodelor
contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea
pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos),
consilierea pentru consultația preventivă
MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE
PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELOR
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul
rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare,
utilizare aplicații de tip office)
• își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală
primară
• utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet
• aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să
utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.
36
• cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru
educație medicală continuă și comunicare
• își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de
aceeași sau altă specialitate
• utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de
specialitate
• cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și
componentele sale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcţionarea softului de cabinet.
Reţeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea şi facturarea
datelor prevăzute în contractul furnizorului
2. Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-centerul, sisteme
de control la distanţă, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru
îmbunătăţirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a
informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte
3. Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație
specifică
4. Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație
medicală continuă, e-learning, documente de lucru
5. Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor,
respectarea confidenţialităţii, registre personale, registre naţionale, raportarea
datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea
datelor pacienţilor în scop profesional
III. Teme activități practice
1. Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază,instalarea și dezinstalarea
aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în
activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare
în siguranță a calculatorului
2. Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor
informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES,
CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi
adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul
PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10
varianta 999) şi utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet
3. Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație
calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație
pentru managementul bazelor de date
4. Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru
aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în
asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)
5. Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor
vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator
6. Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea
informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în elearning
MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ- 1
LUNĂ
37
I. Obiective specifice
La sfârşitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul
rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• ştie să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secţiune, setarea
echipamentului, tehnică).
• ştie să facă un diagnostic rapid de urgenţă, folosind rezultatul ultrasonografic
• participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.
• integreze informaţia ultrasonografică obţinută și a altor investigații imagistice în
contextul clinic al pacientului
• identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și
a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia
secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici,
principii, indicaţii generale, limitări, avantaje, dezavantaje)
2. Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei,
echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări).
3. Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini
ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și
planuri standard ultrasonografice)
4. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas,
splină)
5. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu
retroperitoneal)
6. Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată,
uter, ovare).
7. Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza
carotidiană, mase cervicale)
8. Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo–articulară, cord, sarcină
9. Ultrasonografia în urgențe medicale şi chirurgicale.
10. Ultrasonografia senologică
11. Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și
mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât
ultrasonografia), proceduri, indicaţii generale, limitări
12. Medicina nucleară în practică clinică. Definiţie, principiu, principalele indicații
clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile şi riscurile examinării.
III. Teme activități practice
1. Principiile fizice şi tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive – principiul
metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor.
Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare
2. Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte
3. Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice.
Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări
ecografice
4. Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice:
“Point of Care Ultrasonography – PoC–US” – sau Ecografia Clinică de prim contact
cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale
5. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior – ficat, colecist, pancreas
și splină în medicina primară
38
6. Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior – rinichi,
glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin
7. Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinicoimagistice
8. Ecografia prostatei şi a tractului urinar în medicină primară
9. Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale
şi periferice
10. Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie
11. Elemente introductive de ecografie în pediatrie
12. Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară,obstetrică şi ginecologieîn
practica medicului de familie
13. Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic
MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT
DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• enumere tipurile de studii caracteristicile lor
• analizeze critic o informație medicală
• recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale
• redacteze un articol
• cunoască tabelul de contingenţă (2×2) şi semnificaţia lui (sensibilitate, specificitate,
valoare predictivă pozitivă/negativă)
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Principii de redactare şi prezentare a unei lucrări ştiinţifice: redactarea unui
articol, prezentarea unei lucrări ştiinţifice
2. Metodologia cercetării ştiinţifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică,
Odds raţio şi Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidenţierea metodelor
statistice utilizate, construirea unei baze de date şi prelucrarea acesteia pentru
obţinerea unor indicatori statistici
3. Tipuri de studii
4. Adaptarea tipului de studiu şi metodei la obiectivul de studiu şi la rezultatele
aşteptate.
III. Teme activități practice
1. Proiectarea unui studiu descriptiv
2. Proiectarea unui studiu analitic
3. Analiză critică a unui articol
4. Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Raţio, risc relativ

MODULUL 12: BIOETICĂ-2 SĂPTĂMÂNI
I. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
• înţeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile şi credinţa
pacientului şi familiei sale
• înţeleagă şi să aplice principiile universale ale eticii medicale
• deprindă standarde etice profesionale personale în concordanţă cu codul de etică medicală
• cunoască şi să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecţi aparţinând
grupurilor vulnerabile
• conştientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile
confidenţialităţii, nediscriminării
• prescrie medicaţia conform regulilor eticii medicale
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală – definire, delimitarea
obiectului de studiu, contextul apariţiei bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea
domeniului de studiu al bioeticii, teorii şi metode în bioetică
2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii: definirea conceptelor
de sănătate, boală, suferinţă, conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul
evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii, rolul credinţelor şi valorilor personale sau de
grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare
funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
3. Relaţia medic-pacient: valori ale relaţiei medic-pacient, paternalism versus
autonomie, modele ale relaţiei medic-pacient, dreptatea, echitatea şi accesul
pacienţilor la îngrijirile de sănătate, consimţământul informat, confidenţialitatea în
relaţia medic-pacient, relaţia medic-pacient minor, acte normative care
reglementează relaţia medic – pacient
4. Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa
medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul
greşelii şi erorii medicale în practica medicală
5. Probleme etice la începutul vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, etica
reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă
6. Probleme etice la finalul vieţii: definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină,
probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia
şi suicidul asistat, îngrijirile paliative
7. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane: donarea de organe de la
cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant
8. Probleme etice în genetică şi genomică: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman, etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi
postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapiagenică, posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
9. Etica cercetării pe subiecţi umani: principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
III. Teme activități practice
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
6. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor
cazuri concrete
9. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete

MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A
MEDICULUI DE FAMILIE
I. Obiective specifice
La sfârşitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
să:
• înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții
II. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1. Identificarea nevoilor de formare
2. Managementul stresului
III. Teme activități practice
1. Abilităţi de rezolvare a problemelor – discuţii de caz pas cu pas – cele mai
frecvente motive de prezentare
2. Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei
3. Interviul motivaţional
4. Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională
41
FIŞĂ POST REZIDENŢI MEDICINA FAMILIEI
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009
În anul I de rezidenţiat, rezidentul de medicina familiei:
1. Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform
repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF,
medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere
interactive
2. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu
familiile pacienţilor, cu alţi colegi rezidenţi
3. Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic şi la utilizarea testelor auxiliare
pentru a diagnostica afecţiunile pacienţilor în medicina primară
4. Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS
5. Utilizează chestionarele standardizate
6. Învaţă să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte
softuri compatibile
7. Deprinde transmiterea prescripţiilor electronice şi raportarea serviciilor medicale
către CNAS
8. Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de
familie (formulare tipizate/register medicale specifice)
9. Deprinde şi aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil
de viață
10. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor
(prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.)
11. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al CMI
de MF
12. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul
de rezidenţiat sau responsabilul de formare
13. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii
nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare
În anul II de rezidenţiat, rezidentul de medicina familiei:
1. Efectuează stagii modulare în diferite specialităţi, prin rotaţie, conform repartizării,
supervizate de coordonatorul de rezidenţiat
2. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este
repartizat
3. Asistă şi efectuează apoi consultaţiile clinice în specificul specialităţii
4. Învaţă şi elaborează apoi algoritmi specifici specialităţii pentru diagnosticul pozitiv
şi diferenţial al principalelor semne, simptome şi sindrooame
5. Învaţă şi aplică manevrele practice specifice fiecărei specialităţi
6. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor
(prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.)
7. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al
8. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul
de rezidenţiat sau responsabilul de formare
9. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii
nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare
42
În anul III de rezidenţiat, rezidentul de medicina familiei:
1. Efectuează stagii modulare în diferite specialităţi, prin rotaţie, conform repartizării,
supervizate de coordonatorul de rezidenţiat
2. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este
repartizat
3. Asistă şi efectuează apoi consultaţiile clinice în specificul specialităţii
4. Învaţă şi elaborează apoi algoritmi specifici specialităţii pentru diagnosticul pozitiv
şi diferenţial al principalelor semne, simptome şi sindrooame
5. Învaţă şi aplică manevrele practice specifice fiecărei specialităţi
6. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor
(prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc.)
7. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al
8. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul
de rezidenţiat sau responsabilul de formare
9. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii
nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare
În anul IV de rezidenţiat, rezidentul de medicina familiei:
1. Desfăşoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină
familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an – 12 luni
2. Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii
familiilor pacienţilor, cu alţi colegi rezidenţi sau/şi specialişti de Medicină familiei
sau alte specialităţi
3. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină
familiei, cuprinse în tematica anului IV
4. Participă împreună cu grupa de rezidenţi o zi pe săptămână la cursuri şi ateliere
interactive, desfăşurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele –
cadru didactic, instructor-formator
5. Desfăşoară activitate în CMI de MF – 4 zile pe săptămână – activitate de pregătire
practică, activitate medicală directă şi discuţii cu îndrumătorul de stagiu, la sfârşitul
zilei de pregătire
6. Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieţii, utilizează
instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de
viaţă sănătos.
7. Efectuează independent consultaţii complete pacienţilor programaţi la cabinet şi
tuturor urgenţelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) şi
utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecţiunile pacienţilor în medicina
primară, supervizat de medicul îndrumător
8. Elaborează independent planul/algoritmul de investigaţii paraclinice ce va fi prescris
pacientului în ambulatoriu, în faza prespitaliceasca, sub supervizarea responsabilului
de formare/medic instructor formator, îndrumător
9. Elaborează indicaţiile terapeutice şi le explică pacientului – stilul de viaţă,
prescrierea altor măsuri nefarmacologice şi a tratamentului medicamentos, sub
supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător
10. Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii
medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)
43
11. Acordă îngrijiri în afecţiuni acute şi cronice, îngrijiri preventive, paliative şi în
urgenţe
12. În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză
diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)
13. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor
(prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
14. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al
Cabinetului Medical Individual în care activează
15. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul
de rezidenţiat sau responsabilul de formare
16. Are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii
nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare
44
2016
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINA FAMILIEI
Anexa 1
ORGANIZAREA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
1. Durată. Structură
ORGANIZAREA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să
corespundă cel puţin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene
93/16 privind libera mişcare a medicilor şi recunoaşterea calificărilor lor.
În baza Ordinului…, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani
din care 2 ani se desfăşoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de
diagnostic şi 2 ani în instituţii spitaliceşti – ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate,
spitale pentru ingrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare şi secţii de specialitate.
Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate /
facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
Disciplină Durata
stagiului
Locul recomandat pentru
desfășurarea stagiului
Medicină de familie – obligatoriu prima
parte a stagiului 6 luni.
Cabinet de medicina familiei,
din care minim două
săptămîni în mediul rural
Medicină internă (patologie în specialităţile
pneumoftiziologie, gastroenterologie,
hematologie, nefrologie, reumatologie,
alergologie)
5 luni
De preferat ambulatoriul de
specialitate pentru
specialitățile nominalizate sau
clinica /secție de specialitate
/ cameră de gardă
Oncologie 1 lună Clinică / secție de specialitate
Diabet, boli de nutriţie, metabolice și
endocrinologie 2 luni Clinică / secție de specialitate
Cardiologie 1 lună
De preferat ambulatoriul de
specialitate sau clinică /
cameră de gardă / secție de
specialitate
Boli infecţioase 1 lună
Clinică / secție de specialitate
/ camera de gardă
Dermatologie 1 lună
De preferat ambulatoriul de
specialitate
Neurologie 1 lună
De preferat ambulatoriul de
specialitate / cameră de gardă
/ clinică / secție de
specialitate
Psihiatrie 1 lună
De preferat ambulatoriul de
specialitate
Pediatrie 5 luni
De preferat ambulatoriul de
specialitate / cameră de gardă
/ clinică / secție de
specialitate
Obstetrică – ginecologie 2 luni Clinică / secție de specialitate
/ cameră de gardă
Medicină de urgență 2 luni
Unități de primire urgențe,
centre de primire urgențe,
camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialităţile
chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL,
oftalmologie)
2 luni
De preferat ambulatoriul de
specialitate pentru
specialitățile nominalizate /
cameră de gardă
Medicină de familie – obligatoriu ultima
parte a stagiului 18 luni. Cabinet de medicina familiei
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de
cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi un număr de 50 de
ore lunar pentru activităţile practice, abilităţi, atitudini şi studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25
ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-
80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de
etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care
vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare,
participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul
apariţiei altor titluri noi.
2. Recomandări organizatorice generale
• Pregătirea vocaţională prin rezidenţiatul de Medicina Familiei este coordonată de
către Ministerul Sănătăţii prin Universităţile de Medicină şi Farmacie şi Facultăţile de
Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învăţământul superior
pentru învăţământul postuniversitar şi rezidenţiat. La acest nivel se va face o selecţie,
pe baza unor criterii unitare, privind experienţa profesională şi abilităţile practice
necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnaţi pentru
activităţile de tutoriat şi îndrumare a stagiilor practice.
46
• În vederea bunei desfăşurări a procesului educaţional, medicii rezidenţi trebuie
alocaţi în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie
responsabil pentru întregul program educaţional de-a lungul rezidenţiatului (tutore).
• Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de
2 ore cu grupa de rezidenţi, indiferent de stagiul în desfăşurare, pentru evaluarea
activităţii de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaţionale
pentru stagiul în desfăşurare şi va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenţi.
Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenţii
desfăşoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor
educaţionale identificate.
• Fiecare clinică sau secţie va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenţilor de
medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora şi de îndeplinirea obiectivelor educaţionale specifice.
• În stagii, medicii rezidenţi vor fi îndrumaţi de către: cadre universitare sau medici
instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialităţi sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialităţi. Un
medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenţi simultan.
• Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical
superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator – instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în
specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.
• Medicii specialişti care sunt implicaţi în pregătirea rezidenţilor de medicina familiei trebuie să cunoască conţinutul curriculumului de rezidenţiat pentru această specialitate.
• Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfăşurare pentru evaluarea îndeplinirii
obiectivelor educaţionale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei,
medicul tutore va iniţia, cu acelaşi scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.
• Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi acelaşi cu al medicului
îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfăşurarea stagiilor practice şi o zi
de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenţi se va reuni la universitatea/facultatea
care coordonează programul educaţional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere
interactive, activitate de evaluare şi întâlnirea săptămânală a rezidenţilor cu tutorele.
Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfăşurare a stagiului
practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este
îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de
disponibilitățile tehnice.
• Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidenţiatului
măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada
proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi
publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferinţă a medicilor de familie
sau de alte specialităţi sau postat pe site-ul universităţii/facultăţii unde se desfăşoară
rezidenţiatul.
• Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să
consemneze toate activităţile zilnice semnificative:
• cazuri clinice deosebite consultate în cabinet
• date din ghiduri recente de diagnostic şi tratament studiate
47
• abilităţile practice (conforme cu curriculum de rezidenţiat în medicina
familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse
etc.
• literatura de specialitate studiată.
• concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore
• nevoile educaţionale astfel identificate şi
• planul propriu de învăţare aferent.
3. Recomandări privind desfăşurarea stagiilor în cabinetele de medicină
familie
Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esenţială în formarea rezidenţilor.
Medicii de familie care îndrumă rezidenţi sunt responsabili de dezvoltarea lor
profesională, atât prin exemplul personal cât şi prin oportunităţile educaţionale pe care le oferă
în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenţii trebuie să aibă posibilitatea
de a-şi îmbogăţi cunoştinţele anterioare, dar şi de a dobândi abilităţi şi aptitudini necesare unui
medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele
activităţii acestuia: îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni acute şi cronice de orice vârstă, prim ajutor
în urgenţele medicale, îngrijiri paleative, activităţi preventive şi de promovare a sănătăţii,
organizarea şi managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul
stagiului de medicina familiei, rezidenţii trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare
a performanţei şi să acumuleze cunoştinţe şi să deprindă abilităţi necesare implementării
rezultatelor evaluării practicii.
Conţinutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilităţile medicului de familie.
Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenţilor de această specialitate trebuie
organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
• fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina
familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de
medicina familiei şi care să cunoască obiectivele educaţionale specificate în
curriculumul de rezidenţiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenţii
pot fi îndrumaţi şi de medici primari de medicină familiei;
• medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenţi trebuie să fie interesaţi
de această activitate, dar să şi deţină abilităţi pedagogice, să aibă un nivel înalt de
competenţă profesională, abilităţi de comunicare, să participe la educaţia medicală
continuă, să fie preocupaţi permanent de creşterea calităţii serviciilor oferite şi să
dispună de timp pentru această activitate;
• din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul
stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfăşura în cabinete din mediul rural
sub supravegherea unui medic instructor – formator sau primar de medicina familiei,
care oferă îngrijiri medicale şi în cadrul unui centru de permanenţă;
• cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenţi trebuie să se caracterizeze prin:
dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate,
un număr adecvat de pacienţi care să permită rezidenţilor contactul cu o cazuistică
bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfăşurarea de activităţi
de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul
rezidenţilor la surse de informare: reviste, broşuri, ghiduri de practică, legislaţie în
vigoare;
• la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să
realizeze o evaluare sumativă a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor însuşite de
rezidenţii îndrumaţi, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoştinţa acestora şi care să
fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidenţiatului;
• cabinetele unde rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie inspectate
periodic de evaluatori independenţi, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat;
auditul educaţional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;
• instituţiile de învăţământ superior care supervizează pregătirea rezidenţilor trebuie să
pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaţionale ca markeri ai calităţii când se(re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenţilor;
• timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al
acestuia; activitatea se va desfăşura atât în cabinet cât şi la domiciliul pacienţilor în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu
medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca şi pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenţi (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).

4. Recomandări privind desfăşurarea stagiilor în spital/ambulatorii de
specialitate
Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenţilor de medicină familiei şi trebuie să contribuie la achiziţionarea atributelor viitorului medic de familie.
Clinicile oferă posibilităţi multiple de investigare şi un management sofisticat multor
condiţii medicale, servicii care nu sunt accesibile şi nici specifice medicinei de familie.
Ambulatoriile de specialitate şi ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialităţi asemănătoare pacienţilor care se adresează medicilor de familie.
În acest context, rezidenţii de medicina familiei trebuie să-şi dezvolte abilităţile de anamneză, examinare clinică şi să dobândească abilităţi de recomandare a investigaţiilor şi a medicaţiei şi de prim ajutor în situaţii de urgenţă medicală. În această perioadă de pregătire, ei
trebuie să-şi îmbunătăţească cunoştinţele privitoare la bolile grave şi complicaţiile lor ca şi să
dobândească experienţă în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenţii trebuie să înţeleagă rolul şi relaţiile dintre profesioniştii implicaţi în
îngrijirile spitaliceşti. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeţei dintre îngrijirile primare şi cele secundare de sănătate.
Spitalele care sunt alese pentru desfăşurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecţiuni grave care, deşi rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru
managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât şi în ambulatoriul clinicii.
Stagiul în spitale al rezidenţilor de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să
corespundă următoarelor recomandări:
• stagiului din clinci al rezidenţilor de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeaşi
importanţă ca şi stagiului rezidenţilor din specialitatea clinicii respective;
• rezidenţii vor fi pregătiţi în clinici universitare sau în spitale judeţene; acestea trebuie
să formuleze şi să pună în practică programe educaţionale bazate pe obiectivele
educaţionale specifice din curriculumul de rezidenţiat pentru medicina familiei;
• conţinutul educaţional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenţii de medicina
familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;
• spitalele în care rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie să aibă acces
la bibliotecă şi la facilităţi educaţionale – reviste, broşuri şi alte surse de informare;
• fiecare clinică sau secţie va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenţilor de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului şi de îndeplinirea obiectivelor
educaţionale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de
familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secţiile cu paturi;
• medicii specialişti care se ocupă de rezidenţii de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;
• medicii specialişti îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenţii de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educaţional;
• la sfârşitul fiecărui stagiu, medicii specialişti îndrumători trebuie să realizeze o
evaluare sumativă a rezidenţilor ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoştinţa rezidentului şi care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidenţiatului;
• clinicile unde rezidenţii de medicina familiei desfăşoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenţi, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat;
auditul educaţional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;
• instituţiile de învăţământ care supervizează pregătirea rezidenţilor trebuie să pună
accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaţionale ca markeri ai calităţii când se (re)selectează clinicile de stagiu;
• în fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie
tutore (2 ore pe săptămână) ca şi pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenţi (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);
• durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului şi în ambulatoriul de specialitate va fi
de 5 ore zilnic. Cu excepţia zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore şi cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere si workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaţionale specifice
(demonstraţii practice şi exersare de abilităţi, prezentări de cazuri, discuţii plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).
5. Metode de evaluare
Procesul de evaluare a rezidenţilor va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele şi
coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.

Modalitățile de evaluare sunt:
Evaluarea inițială
Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie
de 6 luni si la finalul stagiului.
5. Scop
Determinarea nivelului iniţial de pregătire al rezidentului și evoluţia acestuia după cele 6 luni de stagiu
6. Obiective:
• iniţierea si întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului
• iniţierea caietului rezidentului
7. Metode
• discuţie iniţiala formator-rezident in care formatorul întreabă si notează aşteptările
rezidentului precum si obiectivele pe care rezidentul le are in legătura cu propria
formare in medicina de familie
• rezidentul completează “Chestionarul de evaluare iniţială a rezidentului” transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în
funcţie de numărul de răspunsuri corecte
• se iniţiază caietul rezidentului
OBS: evaluarea iniţială se anexează la portofoliul rezidentului si constituie baza pentru
întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.
Evaluarea intermediară (formativă)
Se aplică pe parcursul rezidenţiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.

8. Scop
Evaluarea stadiului de pregătire si a nevoilor rezidentului
9. Obiective:
• reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului
• verificarea si îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice specifice, a abilităţilor practice
(rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienţii, experienţa clinică) a atitudinii faţă de pacienţi şi capacităţii de lucru în echipă.
10. Metode:
• evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu şi se va solda
cu completarea formularului de evaluare care va conţine un calificativ (nesatisfăcător,satisfăcător, bine, foarte bine) şi recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoştinţa rezidentului.
• verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de
stagiu)
• actualizarea EMC a rezidentului
• autoevaluarea rezidentului
Evaluarea finala (sumativa)
Se aplică la sfârşitul perioadei de rezidenţiat.
11. Scop
• Acordarea titlului de medic specialist în M.F. și protecţia pacientului
12. Obiective
• evaluarea cunoştinţelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar şi judecata clinică, diagnosticul şi managementul sindroamelor şi al simptomelor nespecifice, abordarea holistică şi comprehensivă, abilităţile de comunicare, principii
de etică, abilităţi manageriale (anexa 2)
13. Metodologie de evaluare:
Evaluarea finală va lua în calcul:
• evaluările intermediare – 20% din nota finală
• participarea la cel puţin 80% din activităţile (stagiu + curs) organizate – 10% din nota finală
• publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original – 10% din nota finală
• caietul rezidentului – 10% din nota finală
• examinarea finală – examenul de specialitate – 50% din nota finală constând în:
1. proba scrisă
2. probă practică – caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult si copil.
3. proba de abilităţi practice in specificul MF
Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei
de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de
familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea
de caz pentru adult si copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.
Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea
unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a
examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.

Anexa 2
FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT
PE PARCURSUL PREGATIRII IN REZIDENTIAT
Nume medic rezident …………………………………………………..
Nume evaluator ………………………………………………………..
Data evaluării …./…./……..
EVALUAŢI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR
(1,2,3,4)
SATISFĂCĂTOR
(5,6,7)
BUN
(8,9,10)
Nu se
poate
evalua
Observaţii
Judecata clinică(interpretează datele
anamnestice,le corelează cu datele clinice şi
paraclinice pt formularea
diagnosticului,analizează riscurile/beneficiile
abordării terapeutice,ia decizii în situaţii dificile
Cunoştinţe medicale extensive,actualizate,bine
organizate şi aplicate
3.Aptitudini clinice
Aptitudini de COMUNICARE –
deschis,înţelegător,empatic
Explică considerentele clinice şi terapeutice în
limbaj adecvat pt. pacient sau familie
a) – Anamneza(
logica,extinsă,orientată,eficientă)
b)- Ex.fizic (complet,orientat/selectiv,ţintit)
c)- Aptitudini
practice(experimentat,competent,abil
,efectuează corect diferite manevre )
a)
b)
c)
4.Calităţi etice – integru,
respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe
încredere cu pacientul şi familia,informează
corect şi complet
5.Profesionalismcompetent,conştiincios,cooperant,respectuos,completează lizibil şi corect documentele
medicale,reevaluează datele diagnostice şi
paraclinice.
6.EMC – îşi menţine şi îmbunătăţeşte nivelul
profesional prin participare la
manif.ştiinţifice,prezentări de caz,articole
medicale,cercetare..etc
7.Organizare(eficientă) şi management-este
organizat şi eficient la locul de muncă,este
punctual,are prezenţa bună,
are calităţi şi aptitudini
manageriale,reacţionează bine în situaţii limită.
8.Calificativ general(media celor precedente)
Puncte tari ………………………………………………………………………………….
Puncte slabe ………………………………………………………………………………..
De îmbunătăţit ……………………………………………………………………………….
Alte comentarii
Semnătura rezident ……………. Semnătura evaluator …………………….
52
Anexa 3
FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENT
Nume medic rezident…
Nume evaluator…
Data evaluării…
EVALUAŢI URMĂTOARELE DOMENII: NESATISFĂCĂTOR
(1,2,3,4)
SATISFĂCĂTOR
(5,6,7)
BUN
(8,9,10)
Nu se
poate
evalua
Observaţii
1 Judecata clinică(interpretează datele
anamnestice,le corelează cu datele clinice şi
paraclinice pt formularea
diagnosticului,analizează riscurile/beneficiile
abordării terapeutice,ia decizii în situaţii dificile
2 Cunoştinţe medicale extensive,actualizate,bine
organizate şi aplicate
3 3.Aptitudini clinice
4 Aptitudini de COMUNICARE –
deschis,înţelegător,empatic
Explică considerentele clinice şi terapeutice în
limbaj adecvat pt. pacient sau familie
5 a) – Anamneza(
logica,extinsă,orientată,eficientă)
b)- Ex.fizic (complet,orientat/selectiv,ţintit)
c)- Aptitudini
practice(experimentat,competent,abil
,efectuează corect diferite manevre )
a)
b)
c)
6 4.Calităţi etice – integru,
respectuos,onest,dezvoltă raporturi bazate pe
încredere cu pacientul şi familia,informează
corect şi complet
7 5.Profesionalismcompetent,conştiincios,cooperant,respectuos,completează lizibil şi corect documentele
medicale,reevaluează datele diagnostice şi
paraclinice.
6.EMC – îşi menţine şi îmbunătăţeşte nivelul
profesional prin participare la
manif.ştiinţifice,prezentări de caz,articole
medicale,cercetare..etc
7.Organizare(eficientă) şi management-este
organizat şi eficient la locul de muncă,este
punctual,are prezenţa bună,
are calităţi şi aptitudini
manageriale,reacţionează bine în situaţii limită.
8.Calificativ general(media celor precedente)

Puncte tari…

Puncte slabe…

De îmbunătăţit…


Alte comentarii
Semnătura rezident……………………………………Semnătura evaluator……………………………
Anexa 4
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei
• Restian A. – Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală
București, 2009.
• Matei D. – sub redacția – Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura
Medicală Amaltea București, 2016.
• Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice.Fourth Edition, 2014, Oxford
University Press. – editia in limba romana – Editura Hipocrate București, sub
tipar, 2016.
• Jompan A. – Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara,
2015.
• Manasia R. si colab. Pediatrie practică. Editura U.M.F. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
2013.
• Ciofu E., Ciofu C. – Esențialul in Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea,
2002.
• Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. – Esențialul in obstetrică – pentru
studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie – Editura Medicală
Amaltea București, 2008.
• Jompan A., Dumitrașcu V. – 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara,
2015.
• Florea L. Bărbulescu C., – Medicină de familie – ghid practic, Editura Sitech Craiova,
2011
• www.cnsmf.ro – Managementul astmului. Indrumător pentru implementarea
recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009
• www.cnsmf.ro – Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura
Infomedica, București, 2009.
• www.cnsmf.ro – Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO
Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în
asistența primară din România, București, 2009.
• www.cnsmf.ro – Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea
publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *