Ministerul Sanatatii
1.1 DEFINIŢIE: Studiul morfo-fiziologiei şi fiziopatologiei organelor genitale
feminine ca parte a întregului organism, al proceselor biologice legate de
reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%,fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR:
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor socialadministrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului,fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
1.3.2 Stagiul de Chirurgie generală: 11 luni şi 2 săpt. – anul I si II
1.3.3 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni, anul II
1.3.4 Stagiul de Endocrinologie: 3 luni-anul II
1.3.5 Stagiul de Urologie: 3 luni-anul III
1.3.6 Stagiul de Oncologie ginecologică: 3 luni-anul IV
1.3.7 Stagiul de Obstetrică-ginecologie: 3 ani şi 3 luni. În timpul stagiului de bază se vor efectua în anul IV şi V de rezidenţiat urmatoarele module: ecografie obstetricală şi ginecologică – 3 luni, laparoscopie ginecologică – 3 luni, colposcopie 1 lună, histeroscopie – 1 lună şi planificare familială – 1 lună. De asemenea stagiul de obstetrică şi ginecologie include şi un sub modul de genetică medicală – 3 luni.
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă (190 ore)
1. Principii de asepsie şi antisepsie în chirurgie
2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical
3. Pregatirea preoperatorie în chirurgie
4. Ingrijirea postoperatorie
5. Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale;
specifice şi nespecifice)
6. Abdomenul acut chirurgical
• apendicita acută
• colecistita acută
• pancreatita acută
• ulcerul gastro-duodenal perforat
• peritonita acută difuză
• peritonita localizată
• ocluzia intestinală
• hemoperitoneul
• abdomenul acut în sarcină (particularităţi)
• abdomenul acut traumatic în sarcină
7. Boala tromboembolică
8. Şoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic)
9. Noţiuni de anestezie-terapie intensivă
• anestezia (tehnici, indicaţii)
• principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică,
hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică
• resuscitarea cardio-respiratorie
1.4.1.2 Baremul activităţilor practice
1. Tehnici chirurgicale elementare:
• incizia
• sutura chirurgicală
• hemostaza
• puncţia abdominală
• drenajul
2. Abordul venos pentru cateterism:
• asistat: 10
• efectuat: 3
3. Explorarea chirurgicală a abdomenului:
• asistat: 30
• efectuat: 10
4. Visceroliza:
• asistat: 20
• efectuat: 5
5. Apendicectomie:
• asistat: 40
• efectuat: 10
6. Enterectomia segmentară:
• asistat: 10
• efectuat: 1-3
7. Enterorafia segmentară:
• asistat: 10
• efectuat: 1-3
8. Colorafia:
• asistat: 10
• efectuat: 1-3
9. Omentectomia (cu sau fără decolare coloepiploică):
• asistat: 10
• efectuat: 1-3
10. Principii de chirurgie celioscopică:
• asistat: 20
MODULUL DE BIOETICĂ (2 săptămâni)
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţămîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore
1.Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui
Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în
condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri
practice- 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală
curentă
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri
practice- 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri
concrete- 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri
concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri
concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe
baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor
cazuri concrete- 2 ore
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 7
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin
prisma unor cazuri concrete- 2 ore
1.4.2.STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE
1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)
1. Metode de studiu şi diagnostic în patologia endocrinologică:
a)Diagnostic clinic:
• anamneza
• examen clinic general, examenul sânului
b)Investigaţii paraclinice în endocrinologie
• temperatura bazală
• examenul mucusului cervical
• sexul genetic
• sexul cromozomial
• dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari şi a prolactinei
• dozarea hormonilor gonadotropi corionici
• dozarea hormonilor estrogenici
• dozarea hormonilor progesteronici
• dozarea hormonilor androgenici
• explorarea funcţiei ovariene
• explorarea funcţiei tiroidiene şi corticosuprarenaliene
• radiografia de şa turcească
• examenul fundului de ochi şi acuităţii vizuale
• explorări radioizotopice
• reflexograma ahiliană
2. Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
• patologia ovariană primară
• patologia ovariană de origine hipotalamică
• patologia diferenţierii sexuale
• patologia ovariană corelativă
• sindromul galactoree-amenoree
• aspecte endocrine ale sterilităţii şi infertilităţii
3. Tratamentul hormonal în ginecologie:
• tratamentul cu hormoni estrogeni
• tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză
• tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepţia hormonală
• tratamentul cu hormoni androgeni
• tratamentul cu hormoni corticosteroizi
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 8
1.4.3 STAGIUL DE UROLOGIE
1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)
1. Semiologia aparatului urinar (durerea; tulburarile micţionale)
2. Metode biochimice de explorare a funcţiei renale
3. Investigaţiile radiologice ale aparatului urinar
4. Explorări imagistice ale aparatului urinar (cistoscopia, ecografia, tomografia computerizată, RMN)
5. Fiziopatologia funcţiei reno-urinare în sarcină
6. Insuficienţa renală acută şi cronică
7. Infecţiile urinare
8. Litiaza aparatului reno-urinar
9. T.B.C. reno-urinară
10.Bolile ureterului
11.Dişectazia de col vezical
1.4.3.2.Baremul activităţilor practice
1. Traumatismele ureterului; lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin
(circumstanţe de risc, recunoaştere, conduită)
2. Tehnici chirurgicale în lezarea ureterului (ureterocistoneostomia; anastomoza capetelor ureterului la nivelul secţiunii)
3. Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale,
fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită-tehnici: ureterocistoneostomia, ureterocistoplastia)
4. Traumatismele vezicii urinare-lezarea intraoperatorie (diagnostic, conduită:tehnica suturii peretelui vezical în două planuri)
5. Fistulele vezico-vaginale şi vezico-uterine: diagnostic, tehnici chirurgicale-pe cale vaginală, transvezicală, transperitoneală, transperitoneo-vezicală
1.4.4 STAGIUL DE ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ
1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)
1. Cunoaşterea metodelor de diagnostic în cancerul genito-mamar:
• examenul citologic vaginal
• examenul colposcopic, ţestul Lahm-Schiller
• biopsia cu examen histopatologic
• mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică),
puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen
histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului
2. Diagnosticul clinic şi paraclinic al cancerului genito-mamar:
• cancerul de col uterin
• cancerul de corp uterin
• cancerul ovarian
• cancerul de trompa uterină
• cancerul vulvar şi vaginal
• cancerul mamar
3. Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
• histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
● conizaţia in patologia colului uterin (CIN III)
● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
• excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie
inghinofemurală
• tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului
(principii şi tehnică), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey),
mastectomia simplă.
4. Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii
5. Chimioterapia, principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii
6. Hormonoterapia şi imunoterapia
1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă (500 ore)
OBSTETRICĂ
1. Introducere în obstetrică şi ginecologie. Obiectul, istoricul şi evoluţia disciplinei.
Locul obstetricii şi ginecologiei în contextul actual al cunoştinţelor medicale, în relaţie cu alte discipline
2. Noţiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Maturaţia gameţilor, ovulaţia
3. Fecundaţia. Migraţia şi nidaţia
4. Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii:
Embriogeneza, Organogeneza, Circulaţia fetală.
5. Malformaţiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigaţii
radiologice şi ecografie în obstetrică.
6. Sarcina la termen. Anexele fetale
7. Modificările morfo-funcţionale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracţia uterină.
8. Studiul sarcinii normale. Consultaţia prenatală. Diagnosticul de sarcină în
trimestrele I, II şi III (clinic şi paraclinic). Consultaţia prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii.
9. Naşterea normală, fiziologia travaliului. Generalităţi asupra travaliului.
Determinismul travaliului. Bioritmuri în reproducerea umană
10. Fenomenele de bază ale naşterii. Fenomenele active, fiziologia contracţiei uterine, mecanismul dilataţiei. Fenomenele pasive ale naşterii
11. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentaţii şi poziţii
12. Perioadele şi timpii naşterii
13. Fiziopatologia contracţiei uterine. Tulburări de dinamică uterină. Aspecte moderne ale anomaliilor de travaliu.
14.Conduita activă în naşterea normală. Naşterea în prezentaţia craniană, analgezia obstetricală, partograma. Delivrenţa şi complicaţiile perioadelor III şi IV ale naşterii
15.Monitorizarea fetală intrapartum
16.Prezentaţiile craniene deflectate
17.Prezentaţia pelviană
18.Prezentaţia transversă
19.Sarcina gemelară şi multiplă
20. Lehuzia normală şi patologică. Lehuzia fiziologică, fiziologia lactaţiei, igiena lehuziei. Infecţia puerperală, lehuzia patologică
21. Patologia generală şi sarcina. Afecţiuni medicale coexistente cu sarcina:
Cardiopatiile şi sarcina; Bolile renale şi sarcina; Hemopatiile şi sarcina; Bolile infecţioase şi sarcina; T.B.C. şi sarcina; Bolile endocrine şi sarcina (diabetul zaharat)
22. Afecţiuni chirurgicale şi sarcina
23. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Preeclampsia. Diagnostic, principii de tratament, complicaţii.
24.Hemoragiile în sarcină (prima jumatate a sarcinii). Avortul şi mola hidatiformă.
Sarcina extrauterină
25. Hemoragiile în a doua jumatate a sarcinii. Placenta praevia. Ruptura uterină.
Decolarea prematură de placenta normal inserată. Şocul în obstetrică
26. Ruperea prematură a membranelor. Naşterea prematură
27. Sarcina prelungită
28. Complicaţiile travaliului (distocia osoasă, de părţi moi)
29.Patologia anexelor fetale (polihidramnios, oligoamnios, patologia de cordon ombilical). Suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, moartea intrauterinăa fătului
30.Operaţia cezariană
31.Conceptul actual asupra medicinei perinatale. Patologia neonatală, nou-născutul cu risc crescut; traumatismele obstetricale. Izoimunizarea şi boala hemolitică a nou-născutului
GINECOLOGIE
32. Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian
33.Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual; ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal
34. Funcţia genitală în diferite etape ale vieţii. Pubertatea. Menopauza.
35. Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).
36.Tulburările menstruale.
37.Noţiuni de ginecologie infantilă.
38. Sindroame neurohormonale în ginecologie.
39. Prolapsul genital. Incontinenţa urinară la efort.
40. Probleme de sexologie. Apariţia şi dezvoltarea psiho-sexualităţii. Consideraţii
asupra vieţii psiho-sexuale patologice feminine şi masculine.
41. Inflamaţiile aparatului genital. Boala inflamatorie pelvină. Diagnostic, conduită,complicaţii.
42. Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza.
43.Oncologie ginecologică. Cancerul de corp şi col uterin. Tumorile ovariene,cancerul de trompă.
44. Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.
45. Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.
46. Noţiuni de contracepţie şi planning familial.
1.4.5.2 Baremul activităţilor practice în obstetrică
1. Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană: minim 100
2. Asistenţa la naştere în prezentaţie pelviană: minim 5-10
3.Aplicaţii de forceps: minim 5
4.Versiunea internă: în funcţie de cazuistica clinicii
5.Vacuum extracţia: minim 15 (in funcţie de clinică)
7.Operaţii cezariene: 30
1.4.5.3 Baremul activităţilor practice în ginecologie
1. Recoltarea si interpretarea frotiului Babes-Papanicolau: 500
2. Curetajul uterin (intrerupere de sarcină, avort incomplet efectuat, curetajul biopsic): 150
3. Histerosalpingografii: 20
4. Chirurgia tubară, inclusiv sarcina extrauterină: 30
5. Operaţii conservatoare pe ovar: 30
6. Anexectomie: 10
7. Colporafia anterioară; colpoperineorafia; cistopexia; operaţia de la Manchester: 30
8. Conizaţia clasică sau cu ansa sau ac diatermic: 15-20
9. Operaţii conservatoare în patologia tumorală a uterului (miomectomii):30
10. Histerectomii totale cu sau fără conservarea anexelor: 30
11. Histerectomia vaginală: 15
STAGIUL DE COLPOSCOPIE – 1 LUNĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
1. Noţiuni de bază
1.1 Istoricul afecţiunii cervicale
1.2 Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei
1.3 Inserarea speculum-ului vaginal
1.4 Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)
1.5 Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior
1.6 Prelevarea de probe pentru testarea HPV
1.7 Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia MTS
1.8 Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic
1.9 Colposcopul
2.Examinarea colposcopică
2.1 Poziţionarea şi ajustarea colposcopului
2.2 Determinarea vizibilităţii zonei transformate (ZT)
2.3 Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei
2.4 Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale
2.5 Examinarea ZT cu ser fiziologic şi filtru verde
2.6 Examinarea ZT cu acid acetic (VIA)
2.7 Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic
2.8 Utilizarea speculum-ului endocervical
2.9 Testul Lahm-Schiller (VILI)
2.10 Examinarea vaginului cu acid acetic
3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
3.1 Recunoaşterea epiteliului scuamos original
3.2 Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular)
3.3. Recunoaşterea epiteliului metaplazic
3.4 Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală
3.5 Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză
3.6 Recunoaşterea efectelor unei sarcini
4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
4.1 Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut
4.2 Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt
4.3 Trăsături sugestive ale invaziunii
4.4 VaIN
4.5 VIN
4.6 Nivelul epiteliului anormal
4.7 Modificări acute inflamatorii
4.8 Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminată
4.9 Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare
4.10 Polipi cervicali benigni
5.Proceduri practice
5.1 Analgezie locală
5.2 Biopsii cervicale ţintite
5.3 Biopsii vaginale ţintite
5.4 Biopsii vulvare ţintite
5.5 Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice
6. Măsuri organizatorice
6.1 Rezultatele documentării. Arhivarea datelor
6.2 Urmărirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate
7. Măsuri de comunicare
7.1 Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitară
7.2 Obţinerea acordului în mod corect
7.3 Modalitatea comunicării informaţiilor negative
7.4 Comunicarea eficientă cu ceilalţi specialişti în domeniu
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie
1. MANEVRE
– poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic
– punerea în funcţiune a colposcopului
– reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii şi dimensiunilor
– pregătirea colului pentru examenul colposcopic
2. TEHNICI
– introducerea speculum-ului
– prelevarea frotiurilor citologice şi efectuarea acestora
– pregătirea colului cu acid acetic
– testul de impregnare cu lugol
– prelevarea unei biopsii
– examinarea colposcopică şi interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât şi a fundurilor de sac, pereţilor vaginali şi valvei
– examen genital complet
– prescrierea şi efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale,vulvare.
3. ACTIVITĂŢI PRACTICE
– fiecare cursant va învăţa în timpul stagiilor să efectueze examinări
colposcopice, să preleveze frotiuri citologice şi biopsii, să efectueze conizaţii
cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP). Numărul minim al acestora va fi
stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate
disponibile.
– În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 150 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinări este obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.
STAGIUL DE HISTEROSCOPIE – 1 LUNĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
I. Anatomia aparatului genital feminin,
1.1.anatomia
1.2.embriologiea aparatului genital feminin
1.3.malformaţii ale tractului genital inferior şi ale uterului
1.4.histologia tractului genital inferior şi a uterului
2.Examinarea histeroscopică
2.1.istoric,baze morfologice
2.2.aparatură,instrumentar:histeroscopul propriu-zis şi aparatura auxiliară
2.3.etape
3.Histeroscopia diagnostic
3.1.tehnică
3.2.aspecte normale
3.3.indicaţii şi contraindicaţii
3.4.incidente,accidente,complicaţii
4.Histeroscopia terapeutică
4.1.tehnici chirurgicale histeroscopice
4.1.1.minora: tehnici, indicaţii, contraindicaţii
4.1.2.majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.
5.Ablalităţi de endometru
5.1.definiţie, indicaţii, contraindicaţii
5.2.selecţia cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului
5.3.tehnica, anestezie
6.Miomectomia histeroscopică
6.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje
6.2.tehnici
6.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii
7.Polipectomia histeroscopică
7.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje
7.2.tehnic
7.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii
8.Metroplastia histeroscopică
8.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje
8.2.tehnici
8.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii
9.Sinechioliza tubară histeroscopică
9.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje
9.2.tehnici
9.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii
10.Sterilizarea tubarăa histeroscopică
10.1.indicaţii, contraindicaţii, avantaje
10.2.tehnici
10.3.supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii
11.Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie
l. Manevre
-Poziţionarea pacientei
-Montarea şi demontarea histeroscopului
-Pregătirea mediilor de distensie
-Montarea camerei video şi a fibrei optice
2. Tehnici
-Introducerea speculului,
-Dilataţia colului uterin
-Introducerea histeroscopului
-Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine
3. Activităţi practice
– În perioada de pregătire individual se va efectua personal un număr de 50
histeroscopii sub supravegherea: unui medic cu competenţa în histeroscopie
– Efectuarea acestor examinări este obligatoriu şi se dovedeşte printr-o
adeverinţă eliberată de către medical supraveghetor şi coniţionează
posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă
– Rezecţie de polip perhisteroscopic
– Sinechioliza
– Extracţie DIU
Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat
ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI GINECOLOGICĂ
Durata 3 luni – 72 ore
Nr. crt
Tematica cursului Nr. ore curs
Nr.ore stagiu
1. Istoric, dezvoltare, locul în contextul tehnicilor imagistice. 1 –
2. Fizică ultrasunetelor-noţiuni generale. 2 –
3. Tehnica ultrasonoră, aparatură, mod B şi M. 2 2
4. Ultrasonografia Doppler. 2 2
5. Semiologie ecografică generală. 2 2
6. Semiologia şi metodologia generală de examinare Doppler. 2 2
7. Cauze de eroare, artefacte. 2 2
8. Indicaţiile examenului ecografic în obstetrică-ginecologie. 2 6
9. Primul trimestru de sarcină- aspecte ecografice normale, aspecte
ecografice patologice. 4 6
10. Decolarea parţială precoce a oului. 2 2
11. Sarcina deranjată. Avortul incipient. 1 3
12. Sarcina deranjată. Avortul incomplet. 2 3
13. Boala trofoblastică gestaţională (mola hidatiformă, mola invazivă,
coriocarcinomul). 2 4
14. Sarcina ectopică. 2 4
15. Trimestrul II şi III de sarcină-aspecte ecografice normale.
Studiul cordului fetal-mod B şi M (morfologie, ritm, frecvenţă).
Semiologia ecografică a aspectelor patologice.
16. Placenta jos inserată. 2 4
17. Deslipirea prematură de placentă normal inserată. 1 2
18. Insuficienţa cervico-istmică. 1 2
19. Screening-ul ecografic în sarcină. 2 4
20. Malformaţii uterine şi sarcina. 1 2
21. Sarcina şi DIU. 1 2
22. Chistul ovarian şi sarcina. 2 4
23. Fibromul uterin şi sarcina. 1 4
24. Moartea intrauterină a fătului. 2 4
25. Aspecte ecografice în lauzie. 2 4
26. Fibromul uterin – semiologie ecografică. 2 6
27. Cancerul de endometru-semiologie ecografică. 2 4
28. Semiologia ecografică a formaţiunilor tumorale ovariene. 3 6
29. Tumori pelviene asociate sarcinii. 2 4
30. Examenul ecografic în inflamaţiile pelviene. Sindromul algic
pelvian. 3 3
31. Monitorizarea ecografică a maturării foliculului ovarian. 2 2
32. Rolul ecografiei în diagnosticarea malformaţiilor uterine. 2 2
33. Reperarea ecografică a DIU. 1 2
34. Semiologia complicaţiilor postoperatorii. 2 4
35. Rolul ecografiei în diagnosticul tumorilor mamare. 1 2
NIVELUL I – corespunde asistenţei medicale primare. La acest nivel ar trebui să fie asigurat:
1. Oferirea de informaţii în ceea ce privesc factorii de risc şi resursele
disponibile;
2. Depistarea primară a factorilor de risc (sarcina la femei peste 35 de ani, femei care au în antecedente copii cu malformaţii, boli asociate sarcinii, etc.) şi încadrarea acestor femei în categoria sarcinilor cu risc.
Efectuarea unei ecografii de nivel I: depistarea sarcinii şi urmărirea ei până la 18 săptămâni. Nivelul 1- explorarea ecografică presupune ca examinatorul să aibă
cunoştinţe de bază. Nivelul 1 însumează cunoştinţele dobândite de medicul rezident în timpul modulului de ecografie generală în obstetrică şi ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Practicată la acest nivel, investigaţia poate fi privită ca făcând parte din
examenul clinic al pacientului, corespunzând nivelului de începator în domeniul ultrasonografiei.
În consecinţă:
• practicarea metodei se face în condiţiile în care face parte integrantă din
algoritmul de diagnostic al pacientului;
• certificarea nivelului 1 de cunoştinţe în ecografia obstetricală şi ginecologică este implicită, prin confirmarea ca medic specialist în obstetrică şi ginecologie.
Tematica modulului de pregătire în rezidenţiat
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
Durata 3 luni (50 ore)
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR TEORETICE DE
PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
ISTORIC, PRINCIPII, ETAPE DE FORMARE ŞI ATESTARE ÎN
LAPAROSCOPIE
– Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.
-Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii,contraindicaţii.
– Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice.
– Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică; probleme de
responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei ( atestatului de
pregatire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice şi obţinerea acordului informat.
BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE LAPAROSCOPIEI
– Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă.
– Efectele mecanice ale distensiei abdominale
– Efectele farmacologice ale CO2 ( locale şi sistemice).
– Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.
PREZENTAREA APARATURII ŞI INSTRUMENTARULUI DE
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ ( caracteristici tehnice, mod de
funcţionare, incidente, accidente specifice – tehnice şi chirurgicale)
– Aparatura laparoscopică:
– lanţul imagistic
– insuflatorul de CO2
– aparatura de lavaj – aspiraţie
– generator de electrochirurgie.
– Tipuri de instrumente uzuale ( abord, tăiere, disecţie, prehensiune,
electrocoagulare, etc. )
– Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare
mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare,saci endoscopici etc.
– Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente.
Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de
instrumente
ELECTROCHIRURGIA, CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
ULTRASONICĂ, UTILIZAREA LASERILOR
– Electrochirurgia – mono şi bipolară – aparatura, mod de funcţionare şi
utilizare, incidente, accidente specifice.
– Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor( indicaţii, avantaje,dezavantaje, alternative).
EVALUAREA PREOPERATORIE A BOLNAVELOR, INDICAŢIILE
ŞI CONTRAINDICAŢIILE ABORDULUI LAPAROSCOPIC.
ABORDUL LAPAROSCOPIC
– Sala de operaţii laparoscopice ( organizare )
– Dispozitivul operator în intervenţiile laparoscopice ginecologice
( diagnostice sau operatorii)
– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului,
poziţionarea trocarelor, finalizarea intervenţiei.
– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.
LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICĂ
– Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.
– Explorarea pelvică şi abdominală.
– Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 19
– Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări
citologice sau bacteriologice.
LAPAROSCOPA OPERATORIE GINECOLOGICĂ
PATOLOGIA ANEXIALA POSIBILITĂŢI TERAPEUTICE
LAPAROSCOPICE – (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi
chirurgicale laparoscopice)
Patologia tubară:
– Sterilizarea chirurgicală tubară
– Sarcina tubară
– Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală
Patologia ovariană benignă:
– Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene ( benigne, maligne ) şi conduita terapeutică chirurgicală
– Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici
chirurgicale conservatoare ( foraj ovarian – drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)
– Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor
polichistice
– Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatorii
PATOLOGIA INFLAMATORIE GENITALĂ (BIP)
– Patologia anexială inflamatorie
– Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie
pelviană
ENDOMETRIOZA
– Evaluare şi posibilităţi terapeutice laparoscopice
– Complicaţii, incidente, accidente
SINDROMUL ADERENŢIAL ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică
– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în
atecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.
– Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică,tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.
PATOLOGIA TUMORALĂ UTERINĂ BENIGNĂ
Fibromul uterin – posibilităţi terapeutice chirurgicale conservatoare
laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice
pure, miomectomii asistate laparoscopic).
INCIDENTE, ACCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN CHIRURGIA
LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
– Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.
– Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.
– Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale
pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.
– Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni
viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.
– Complicaţii postoperatorii ( imediate şi tardive ) în chirurgia laparoscopică
ginecologică
– Conversia la laparotomie.
ANESTEZIA ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ
PREGATIREA PRACTICĂ
BAREMUL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE, TEHNICI ŞI MANEVRE
CHIRURGICALE ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ
A. MANEVRE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ
1. Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatura,
instrumentar.
2. Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
3. Aparatura laparoscopică.
4. Instrumentar specific laparoscopic.
5. Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.
6. Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi
accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic ( grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).
7. Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje,incidente, accidente specifice.
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 21
8. Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preinnodate.
9. Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare,prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
10.Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor
chirurgicale laparoscopice.
11.Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia
trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor,alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor,inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.
12.Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
13.Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.
14.Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în
concordanţă cu intenţiile operatorului.
15.Tehnica explorării cavităţii peritoneale ( explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă ).
16.Tehnici de disecţie laparoscopică ( disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia ).
17.Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
18.Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.
19.Drenajul cavităţii peritoneale.
20.Sutura breşelor parietale.
B. TEHNICI UTILIZATE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
GINECOLOGICĂ
1. Tehnica explorării pelviene şi abdominale ( laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale ).
2. Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea
examinărilor citologice sau bacteriologice.
3. Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
4. Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.
5. Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
6. Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
7. Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
8. Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
9. Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
10.Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.
11.Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică
12.Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente,accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.
13.Conversia la laparotomie.
În cadrul pregătirii practice sunt prevazute următoarele etape:
– etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori
– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie
menţionată în programa analitică de curs.
– etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.
– etapa clinică – participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.
– video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul
cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.
SUBMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;
c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor
cromosomiale, sindroamele cromosomiale – consecinţe fenotipice ale
anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale,
tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină,
sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.
3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.
4. Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.
5. Retardul mental.
6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
7. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
8. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 23
Baremul activităţilor practice
1. Consultul genetic.
2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH
metafazic şi CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici,
fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul
lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3. Sfatul genetic;
4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
Curriculum de Obstetrica-Ginecologie 2007 24
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
5 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(I.1) 6 luni
CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11 ½ luni
ENDOCRINOLOGIE (I.3) 3 luni
UROLOGIE (I.4) 3 luni
ONCOLOGIE GINECOLOGICĂ(I.5) 3 luni
ECOGRAFIE OBSTETRICALĂ
ŞI GINECOLOGICĂ (I.6) 3 luni
HISTEROSCOPIE (I.7) 1 lună
PLANIFICARE FAMILIALĂ (I.8) 1 lună
LAPAROSCOPIE GINECOLOGICĂ (I.9) 3 luni
COLPOSCOPIE (I.10) 1 lună
BIOETICĂ (I.11) ½ lună
STAGIU + CURS OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(II.1) 2 ani
(inclusiv submodulul de GENETICĂ MEDICALĂ)
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V
STAGIUL I.1 I.2 I.2 I.11 I.3 II.1 I.4 II.1 I.5 I.9 I.7 II.1 I.6 I.8 I.10 II.1