Ministerul Sanatatii
1.1 DEFINIŢIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea,tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni ale globului ocular şi anexelor globului ocular.
1.2 DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50
de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregatire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă,făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare,participarea la manifestări ştiinţifice si de educatie continuă.
1.3 STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative,prezentarea la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de
activitate (2 săptămâni)
1.3.2 Stagiul de chirurgie generală 1 lună
1.3.3 Stagiul de neurologie: 1 lună
1.3.4 Stagiul de neurochirurgie: 1 lună
1.3.5 Stagiul de chirurgie plastică şi reparatorie: 1 lună
1.3.6 Bioetică : ½ lună
1.3.7 Stagiul de oftalmologie: 43,5 luni
1.4 CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
1.4.1.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 20 ore)
1. Asepsia şi antisepsia
2. Infecţia în chirurgie. Infecţii intraspitaliceşti
3. Anestezia
– generalităţi
– anestezia locală
– anestezia generală
– anestezia la copil
4. Noţiuni generale privind transplantul de ţesuturi şi organe
5. Arsurile
6. Cicatrizarea plăgilor. Sutura plăgilor.
1.4.1.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.2 STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 20 ore)
1. Anatomia căilor optice
2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodaţie convergentă
3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar
4. Paraliziile oculomotorii
5. Scleroza multiplă
6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale
7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene
8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.
1.4.2.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.3 STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.3.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 20 ore)
1. Tomografia computerizată: tehnica şi interpretare
2. Fundul de ochi în tumorile cerebrale
3. Câmpul vizual în tumorile cerebrale
4. Traumatismele craniocerebrale.
1.4.3.2 Barem de activităţi practice
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE
1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)
1. Anatomia pleoapelor
2. Principii de acoperire a defectelor cutanate
– prin alunecare
– prin lambouri pediculate
– prin grefe libere
3. Chirurgia tumorilor palpebrale
4. Ptoza palpebrală
5. Epicantusul
6. Entropionul,ectropionul
7. Blefarosalazisul, dermatosalazisul.
1.4.4.2 Barem de activităţi practice:
Demonstraţii clinice practice însoţite după caz de scurte prelegeri teoretice.
1.5. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
1.5.1. TEMATICĂ CURS (10 ore)
I. Introducere în Bioetică –
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii –
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate,
boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
IV. Relaţia medic-pacient II1. Consimţământul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicală –
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieţii –
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieţii1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane –
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică şi genomică1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma
cunoaşterii genomului uman
3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetării pe subiecţi umani –
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de
etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează
cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică
1.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică – 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi
evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri
concrete – 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete – 2ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
1.6. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE
1.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 700 ore)
2. Embriologia şi anatomia globului ocular şi a anexelor globului ocular: căile vizuale
3. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcţiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină şi intuneric, vederea în culori
– structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe
căilor vizuale
– mişcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mişcările de
convergenţă; mişcările de origine vestibulară
4. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.
– tehnica şi metodica examenului ocular
– examenul clinic şi funcţional, metode de examinare pol anterior, posterior şi anexele globului ocular
– luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie,
diafanoscopie, oftalmodinamometrie
5. Explorarea acuităţii vizuale. Examenul refracţiei oculare. Examenul subiectiv şi obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria
computerizată
6. Acomodaţia şi tulburările acomodaţiei
– viciile de refracţie
– noţiuni de optică şi optometrie
– miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul
medical şi chirurgical. Corectarea viciilor de refracţie, chirurgia refractivă a
corneei
7. Examenul funcţional al retinei
– examenul câmpului vizual ( metode cinetice, statice)
– examenul simţului cromatic, adaptometria
– ecografia globului ocular şi orbitei – tehnică, interpretare
– angiofluorografia oculară – tehnică, interpretare
– electrofiziologie oculară
– electroretinografia, statica şi dinamica (ERG)
– potenţiale evocate vizuale: (PEV)
– electrooculograme (EOG)
8. Examenul radiologic în Oftalmologie
– evaluarea radiologică simplă
– explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia şi arteriografia orbitară)
– explorarea radionuclidică a globului ocular şi orbitei (radiofosfocaptare,
scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)
– evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare
imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare,
examen TDM în traumatologia orbitară)
– evaluarea rezultatelor rezonanţei magnetice oculare (RMN) în patologia
oculo-orbitară
9. Patologia anexelor globului ocular
– bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamaţii, afecţiuni congenitale
10. Patologia pleoapelor
– anatomia şi fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor
– anomalii congenitale ale pleoapelor – diagnostic clinic, tratament
– afecţiuni inflamatorii, dermatoze
– tulburări de statică palpebrală
– tulburări de dinamică palpebrală
– tumori palpebrale (diagnostic, tratament)
11. Patologia aparatului lacrimal
– anatomia şi fiziologia aparatului lacrimal
– semiologia afecţiunilor aparatului lacrimal
– anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic şi
tratament)
– aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia
glandelor lacrimale, inflamaţii, tumori ale glandelor lacrimale)
– căile lacrimale = afecţiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal,
inflamaţii, tumori
– patologia secreţiei lacrimale (secreţia anormală, deficit de secreţie lacrimală,hipersecreţia lacrimală)
– tumorile aparatului lacrimal
12. Patologia orbitei
– anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare
– anomalii congenitale ale orbitei şi ale conţinutului său
– afecţiunile inflamatorii ale orbitei
– exoftalmia şi enoftalmia (uni şi bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor
generale, vasculară, metastatică, în afecţiuni de vecinătate)
– tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)
13. Patologia conjunctivei
– anatomie, fiziologie, semiologie
– anomalii congenitale ale conjunctivei
– conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare
– afecţiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)
– tumori conjunctivale (principii diagnostice şi de tratament)
14. Patologia corneei
– anatomie, fiziologie, semiologie
– anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)
– keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecţiuni virale, bacteriene,micotice, alergice
– keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii
medicamentoase
– afecţiuni corneene degenerative, congenitale şi câştigate
– cicatrici coneene – clinică şi tratament
– tumori corneo-conjunctivale
15. Patologia sclerei
– anatomia, fiziologia, semiologia normală şi patologică
– anomalii congenitale ale sclerei
– afecţiuni inflamatorii: episclerita, sclerita
– degenerescente, pigmentare sclerală, stafilom
16. Patologia uveei
– anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida
– anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida
– afecţiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita)
– afecţiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei
– oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite
– afecţiunile degenerative ale uveei
– tumorile uveei (principii de diagnostic şi terapie)
17. Patologia cristalinului
– anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului
– anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziţie, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)
– caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom
general)
– cataractele câştigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică,
secundară)
– principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală,
câştigată
– modificările de poziţie ale cristalinului: ectopii, subluxaţii, luxaţii
18. Pupila
– anatomia, fiziologia, semiologia pupilei – reflexe pupilare
– farmacodinamica pupilei
– anomalii congenitale ale pupilei
– patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila
tonică, sindrom Adie)
– anizocoria
– anomalii pupilare în traumatismele craniene
19. Corpul vitros
– anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros
– anomalii congenitale ale corpului vitros şi ale sistemului vascular fetal
– afecţiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice,hemoragia vitreana
– chirurgia vitrosului
20. Patologia tensiunii oculare
– fiziologia normală şi patologică a umorului apos şi tensiunea oculară
– glaucomul primitiv cu unghi închis şi cu unghi deschis
– glaucoamele secundare
– glaucomul congenital
– tratamentul medical/chirurgical al glaucomului
– hipotonia oculară
21. Patologia retinei
– anatomie, fiziologie, semiologia retinei
– anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare,
vasculare)
– afecţiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)
– retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică,
infecţioase)
– dezlipirea de retină regmatogenă şi secundară
– heredo-degerenescenţele corioretiniene şi anomalii funcţionale ale retinei
izolate sau în cadrul sindroamelor generale
– degenerescenţe tapeto-retiniene
– tumorile benigne şi maligne ale retinei
22. Patologia nervului optic şi a papilei
– anatomia, fiziologia, elemente de semiologie
– anomalii congenitale ale papilei şi nervului optic
– edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele
– nevritele optice retrobulbare
– atrofiile optice
– tumorile papilei şi ale nervului optic
23. Căile optice intracraniene
– anatomie, fiziologie
– sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice
– leziunea căilor optice retrochiasmatice
a) semiologie generală, hemianopsii
b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale
24.Tulburările vederii binoculare
– anatomia, fiziologia musculaturii oculare
– anomalii congenitale ale motilităţii oculare
– vederea binoculară (VB) şi tulburările VB
– heteroforii
a) heterotropii – strabism manifest concomitent
b) paralizii oculomotorii
– nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)
25.Onco-oftalmologia
– metode clinice şi paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare şi ale
anexelor globului ocular
– principii de tratament
26.Traumatologia oculară
– contuziile globului şi anexelor globului ocular
– plagile anexelor şi ale globului ocular
– corpii străini cu localizare la nivelul anexelor şi intraoculari
– arsurile fizice, chimice ale globului ocular şi anexelor globului ocular
– manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale
27.Terapia locală oculară
– terapia generală în afecţiunile oculare
28.Aparatul vizual şi bolile sistemului nervos central
29. Patologia oculară şi cefaleea
– cefaleea cu semne oculare
– migrena oftalmică
– examenul oftalmologic în cefalalgie
30. Maladii oculare de natură cardiovasculară
31.Ochiul şi hemopatiile
32. Patologia oculară şi bolile endocrine
33.Bolile de sistem – complicaţii oculare
34. Manifestări oculare în bolile metabolice
35.Bolile infecţioase şi patologia oculară
36. Patologia oculară şi sindroamele malformative (anomalii ale feţei, craniului,sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)
37.Ochiul şi alergia
38. Patologia oculară în intoxicaţii şi boli profesionale
39.Lasere în oftalmologie
40. Simulaţia şi disimulaţia în oftalmologie
1.6.2. Baremul activităţilor practice
A. Tematica demonstraţiilor de tehnici instrumentale de
examinare oftalmologică
1. Skiascopia şi examenul subiectiv al refracţiei
2. Astigmometria şi refractometria
3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme
4. Oftalmodinamometria
5. Examenul câmpului vizual
6. Examenul polului anterior la luminatul lateral
7. Examenul biomicroscopic
8. Fundul de ochi şi biomicroscopia fundului de ochi
9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale
10.Transiluminaţia diasclerală
11.Examenul vederii binoculare
12.Examenul unei paralizii oculo-motorii
13.Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)
14.Explorarea simţului cromatic
15.Adaptometria
16.Electrooculografia, potenţiale vizuale evocate
17.Electroretinografia şi interpretarea ei
18.Ecografia şi interpretarea ei (mod A şi B)
19.Angiografia cu fluoresceină
20.Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari
21.Exoftalmometrie
22.Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) şi RMN
(rezonanţă magnetică nucleară) în patologia oculară
B. Tematica demonstraţiilor de intervenţii chirurgicale (barem minimal de tehnici)
1. Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicaţii oculare
2. Chalazionul
3. Pterigionul
4. Blefarorafia
5. Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)
6. Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)
7. Corectare sinblefaron
8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare
9. Denervarea şi extirparea glandei lacrimale
10.Extirpare sac lacrimal
11.Dacriocistorinostomia
12.Alungirea musculară, scurtare şi retropoziţie muşchi drept
13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale
14.Iridectomia optică
15.Iridectomia antiglaucomatoasă
16.Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanatia
17.Extracţia cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak
18.Discizia capsulei
19.Extracţia de corp străin intraocular
20.Enucleaţia globului ocular
21.Evisceraţia globului ocular
22.Chirurgia dezlipirii de retină
OFTALMOLOGIE
4 ani
• CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 lună
• OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni
• NEUROLOGIE (I.3) 1 lună
• NEUROCHIRURGIE (I.4) 1 lună
• CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE (I.5) 1 lună
• BIOETICĂ (I.6) 0,5 luni
• OFTALMOLOGIE (I.7) 31,5 luni
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1 I.2 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.7
N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puţin un an din acest stagiu