Precizări privind activitatea Agenției Naționale de Transplant

Stiri

Zi și noapte, echipe întregi de medici luptă din greu pentru una dintre cele
mai nobile cauze: salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura șansă la viață. Din păcate, munca acestor profesioniști este umbrită uneori de interese meschine, sub imperiul celei mai primare nevoi: aceea de a obține atenție cu orice preț.
Pentru a înlătura orice suspiciune care planează în prezent asupra activităţii de transplant şi în mod deosebit asupra celei de prelevare organe şi/sau ţesuturi,Agenția Națională de Transplant vine cu noi clarificări, așa cum o va face ori de câte ori va fi cazul.
Ţinând cont de prezentarea într-un mod tendenţios a unei situații, care nu
face altceva decât să ridice semne de întrebare şi să slăbească încrederea
populaţiei în sistemul de transplant, transmitem următoarele precizări privind prelevarea de organe şi/sau ţesuturi de la donatorul aflat în moarte cerebrală:
Criteriile de diagnostic pentru confirmarea morții cerebrale au fost clar
definite în legislația românească odată cu Legea nr. 2/1998, în care erau
specificate toate condiţiile de prelevare şi transplantare a organelor şi ţesuturilor.

Această lege a fost înlocuită apoi de Titlul VI – „Efectuarea prelevării şi
transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umane în scop terapeutic” din Legea 95/2006 „privind reforma în domeniul sănătăţii”. Privitor la criteriile de diagnostic pentru confirmarea morții cerebrale, legislația românească a fost de la început și rămâne și în prezent una dintre cele mai exigente din Europa.
Prelevarea de organe şi/sau ţesuturi este foarte clar legiferată prin Legea
95/2006, art. 148.

Conform art. 148, alin. (8) prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine
umană, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimţământul medicului legist şi nu trebuie să compromită rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului Sănătăţii**).
Aşa cum este prevăzut în lege la art. 155, dacă prelevarea compromite
rezultatul autopsiei medico-legale, constituie infracţiune. În cazul unui
traumatism cranio-cerebral, survenit ca urmare a unui caz de violenţă, care intră sub incidenţa loviturilor cauzatoare de moarte, şi la care s-a constatat moartea cerebrală a pacientului, prelevarea nu se poate efectua fără acordul medicului legist. Trebuie ţinut cont de faptul că prelevarea de organe se efectuează la nivelul cavităţilor toracice şi abdominale, care nu sunt afectate de un traumatism cranio- cerebral şi, chiar şi în situaţiile în care există leziuni ale acestor cavităţi, leziunile respective vor fi descrise în protocolul operator pe parcursul inspecţiei cavităţilor,ca etapă iniţială a intervenţiei, înainte ca aceasta să fie începută efectiv.

Acest protocol operator poate fi folosit ca sursă de informaţii medicale pentru autopsia ulterioară.
Mediatizarea subită şi excesivă a unei situaţii punctuale, asupra căreia
organele de anchetă s-au pronunţat, folosirea unor afirmaţii denigratoare şi
calomnioase la adresa activităţii de transplant sunt de natură să inducă panică în rândul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare. Mai mult, orice campanie negativă duce la dificultăți în obţinerea consimţământului de donare, cu consecințe foarte grave: scăderea dramatică a activităţii de transplant şi a speranței de viață a bolnavilor aflaţi pe listele de aşteptare.
În ultimele luni, activitatea de transplant a cunoscut o ușoară revigorare,
depăşind numărul de donatori din ultimii 2 ani: 71 de prelevări multiorgan de la începutul anului. Există o tendinţă de susţinere şi dezvoltare a acestei activităţi, care se concretizează în salvarea de vieţi omeneşti, de cetăţeni români care pot beneficia în România de această intervenţie chirurgicală complexă, care reprezintă pentru mulţi dintre ei unica şansă de supravieţuire.

De la începutul anului, datorită donatorilor în moarte cerebrală din România au fost salvate: 55 de vieţi prin transplant de ficat (din care unul în sistemul Eurotransplant), 127 prin transplant de rinichi, 7 prin transplant de plămâni (din care 4 în Eurotransplant) şi 10 prin transplant de cord (din care 4 în Eurotransplant).
Activitatea de prelevare este una dintre cele mai importante etape ale
mecanismului sistemului de transplant. Din păcate, până în prezent, funcţionează cu succes doar în câteva unităţi sanitare, în care a existat disponibilitatea de a construi în ani de zile, cu mult efort, dăruire şi implicare, o echipă de coordonare de transplant.

Este absolut regretabil că unul din centrele în care programul de transplant
funcţionează la cele mai înalte standarde, în care există oameni valoroşi şi
dedicaţi, este prezentat într-o manieră defăimătoare, prin relatarea unor fapte legale şi fireşti sub un titlu scandalos şi intenţionat negativ. Nu este de dorit ca în urma unor ştiri, aruncate fără responsabilitate în spaţiul public, viaţa oamenilor de pe lista de aşteptare să fie supusă unui stres şi mai mare şi să le fie luată speranţa la o viaţă mai bună.
Agenția Națională de Transplant a susținut întotdeauna dezvoltarea
activității de transplant pe baze științifice, precum și evidența clară şi transparenţa proceselor. Rezultatele obținute de-a lungul anilor arată că scopul nostru este doar acela de a-i ajuta pe bolnavii pentru care transplantul este ultima șansă la viață.
Transplantul înseamnă VIAŢĂ!

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *