Mihai Constantin: Bună ziua și mulțumesc că ne urmăriți la informarea pentru public prin intermediul presei acreditate la Palatul Victoria după ședința săptămânală de guvern. Vreau să încep prin a puncta și a repeta un angajament pe care premierul Marcel Ciolacu l-a anunțat la începutul ședinței, și anume că a cerut tuturor instituțiilor implicate să centralizeze datele pagubelor provocate de fenomenele meteo extreme care traversează România în aceste zile, pentru a putea apoi, cu aceste date centralizate, să se ia măsurile necesare pentru remedierea pagubelor și pentru evitarea eventuală a unor astfel de efecte meteo extreme în viitor. De asemenea, ședința de astăzi a fost, aș putea spune, dominată de subiecte mult așteptate, care țin de sfera de sănătate şi îl salut deja pe dl. ministru al sănătății, dl. profesor Alexandru Rafila, care va intra în detaliile acestui pachet care vizează măsurile pe care România le va lua pentru prevenirea precoce, combaterea și tratarea afecțiunilor oncologice în România. Înainte de asta, vreau, totodată, să punctez pentru toți cetățenii României că printr-un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență, au fost alocate 160 de milioane de euro, într-o primă fază, pentru dotarea a 3.000 de cabinete de medicină de familie, a 119 cabinete de planificare familială, a 200 de centre comunitare integrate pentru servicii de sănătate și a 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală. Așadar, este o măsură care vine în continuarea firească a evenimentului care a avut loc ieri, prin anunțul investiției a unui miliard de euro în infrastructura școlară preuniversitară și duală din România. Vreau să mulțumesc domnului ministru că a venit personal să ne explice ce înseamnă tot acest ecosistem de combatere, prevenție și tratare a cancerului în România și să anunț, de asemenea, că prezentarea dumnealui va fi ulterior continuată și completată de președintele Comitetului de prevenire a cancerului din Parlamentul României, dl. deputat și profesor Patriciu Achimaș și de dl. conferențiar dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății. Domnule ministru, mulțumim și vă ascultăm.
Alexandru Rafila: Mulțumesc. Bună ziua, tuturor. E o bună oportunitate să facem cunoscută activitatea oamenilor care lucrează în Ministerul Sănătății, în Casa Națională de Asigurări de Sănătate şi în comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății care au lucrat pentru elaborarea și pentru implementarea normelor la Planul Național de Combatere și Control al Cancerului. O chestiune pe care am discutat-o în repetate rânduri și o să vedeți din prezentare că este o evoluție, ne dorim cât mai rapidă, dacă se poate, în ceea ce privește accesul pacienților atât la măsuri de prevenție, la detecția precoce, la diagnostic și la tratament și, nu în ultimul rând, la paliație, pentru că România are în continuare un deficit serios în ceea ce privește acordarea îngrijirilor paliative pentru pacienții aflați în boli terminale, dintre care foarte mulți sunt pacienți oncologici. Câteva dintre elementele pe care vi le voi prezenta astăzi deja le cunoașteți, ele au făcut subiectul și altor prezentări pe care le-am făcut de-a lungul timpului. E vorba despre pachete de servicii sau de investiții în domeniul oncologiei, care nu fac altceva decât să ușureze accesul pacienților la acest tip de servicii. Și mă refer, în primul rând, la un program monitor care are două faze și permite evaluările imagistice de înaltă performanță, fără un timp foarte lung de așteptare; sunt gratuite. De asemenea, se decontează integral serviciile medicale efectuate în centrele publice și private, cele de internare de zi. Nu în ultimul rând, aș spune, mai ales în calitatea mea de om de sănătate publică, faptul că am reușit să extindem substanțial programul de vaccinare împotriva infecției cu virusul papiloma. Cred că este un lucru foarte bun, iar includerea acestui vaccin într-un sistem de decontare va permite, pe de o parte, un acces mai bun pentru tinerele până la 18 ani, dar și pentru femeile care pot avea, chiar dacă parțial compensată, o bună parte din costurile acestui vaccin, care este un vaccin scump și cred că este important ca vaccinarea să se extindă și să putem să avem o bună protecție împotriva unei infecții care produce cancerul de col uterin aproape în totalitate. De asemenea, un lucru pe care ni-l dorim, tot așa, să-l aducem în atenția dvs. este cel al medicației inovative, care a fost introdusă într-un ritm accelerat în ultimul an. Practic, anul trecut am avut de două ori mai multe medicamente inovative introduse în listă decât în anul precedent. Mai mult, o să vedeți, mai ales după aprobarea actelor normative de azi, dezvoltăm ceva neobișnuit pentru România. Este vorba de un fond pentru inovație, care va permite accesul la medicație de ultimă generație pentru mai multe categorii de pacienți, iar pacienții oncologici poate vor fi principalii beneficiari din punct de vedere numeric. Un alt lucru pe care ni-l dorim și o să revin și asupra lui cu anumite precizări: dotarea centrelor de radioterapie, un program pe care l-am încheiat în șapte orașe importante din țară și pe care ne dorim să îl extindem inclusiv prin realizarea de centre care să poată să facă și stereotaxia, o metodă de radioterapie foarte modernă. Asta este o situație. La data de 30 iunie, știți bine că Planul Național de Combatere a Cancerului avea ca termen de realizare a normelor data de 30 iunie. S-au făcut multe lucruri, am mai făcut această prezentare exact în data de 30 iunie, respectiv servicii medicale pentru pacienții oncologici, care se pot acorda mult mai simplu, fără bilet de trimitere, extinderea serviciilor din ambulatoriu, prin introducerea a opt servicii noi pentru pacienții oncologici. Am elaborat noul program de testare genetică despre care s-a discutat așa de mult, care permite accesul la terapia personalizată și, cum vă spuneam, 16 medicamente noi sau care au indicații noi în tratamentul diferitelor forme de cancer. Evoluția există și în domeniul oncologie, iar dezvoltarea pachetelor de spitalizare de zi este esențială. Lucrul acesta, alături de accesul nebirocratic la investigația de tip PET/CT a fost, de asemenea, realizat. Tot la 30 iunie am adus în atenție, sub programul de diagnostic și monitorizare a afecțiunilor hematologice maligne, atât pentru copii, cât și pentru adulți, programul de testare genetică, care fusese introdus în noul contract-cadru, dar care nu putea să beneficieze de finanțare și o să vedem că datorită măsurilor adoptate de guvern, astăzi devine finanțabil. El este și mai extins. Testarea genetică a trecut de la patru forme de cancer – sân, bronho-pulmonar, ovarian și colorectal, la trei noi grupe de afecțiuni: rabdomiosarcomul, reticuloblastomul și tumori ale sistemului nervos central, tipuri de patologii pentru care există terapie personalizată. Și, nu în ultimul rând, aș spune, cu toate că, sigur, ne-am dori ca proporția pacienților care au nevoie de îngrijiri paliative să fie mică, din păcate, în România, îngrijirile paliative constituie în continuare o problemă din punctul de vedere al accesibilității. Oricum durata îngrijirilor paliative, inclusiv a îngrijirii la domiciliu și transportul pacienților pentru activitatea de tratare a cancerului sau pentru monitorizarea bolii oncologice sunt asigurate gratuit. Astea au fost lucrurile care au intrat în vigoare odată cu data de 30 iunie. Acestea sunt cele opt noi servicii la care făceam puțin mai devreme referire, servicii de diagnostic imagistic. Nu vreau să intru în detalii, ele sunt tehnice. Important este să înțelegem că mamografia în diverse variante din punct de vedere tehnic, RMN-ul, tomografia dentară specializată care poate să detecteze tumorile din sfera craniului și, de asemenea, limfoscintigrafia planară sunt disponibile gratuit pentru pacienții oncologici. Ce s-a întâmplat astăzi? Pentru că toată lumea aștepta această ședință de guvern, astăzi s-au adoptat două acte normative. În primul rând, o ordonanță de urgență care a deblocat banii, ca să ne înțelegem, și permite finanțarea unor activități care deja erau prevăzute în contractul-cadru și, în paralel, Guvernul României a aprobat o hotărâre de guvern privind programele de sănătate, inclusiv Programul de oncologie. Care sunt cele câteva elemente care sunt aduse la zi și devin operaționale multe dintre normele Planului național de control al cancerului? E vorba de un pachet de testări gratuite extinse pentru diagnosticul și monitorizarea cancerului, operaționalizarea banilor despre care vă spuneam că este deja la Casa Națională de Asigurări Sănătate pentru testarea genetică și ați văzut care sunt tipurile de pacienți oncologici care beneficiază de acest tip de testare și, implicit, de tratamentul personalizat. Decontarea serviciilor de radioterapie avansată – stereotaxia este o astfel de metodă, care protejează, dacă vreți, pacientul oncologic și oferă un beneficiu terapeutic superior, și, nu în ultimul rând, despre ce discutam puțin mai devreme, s-a creat un fond pentru inovație, care trebuie să aibă niște principii de funcționare și mai ales de includere a diverselor tipuri de medicamente de care pot beneficia pacienții mai repede față de metoda clasică de introducere a medicamentelor în listă. Deci și românii vor avea acces la medicamente inovative mult mai repede, iar pacienții oncologici vor fi principalii beneficiari. De asemenea, astăzi am dezbătut în ședință de guvern, în primă lectură, două hotărâri de guvern care completează acest pachet de norme, ele probabil vor intra în dezbatere și în aprobare săptămâna viitoare. Ele se referă la reorganizarea și ierarhizarea rețelei de oncologie pe baze regionale, adică se referă la centrele de competență și care oferă acces integrat pacienților cu boli oncologice. Însă colegii mei, domnul profesor Achimaş și domnul profesor Schenker vă vor explica puțin mai multe despre aceste lucruri. Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile acordate pacienților oncologici. Un lucru foarte important, dezvoltarea de centre integrate de oncologie pediatrică și, în sfârșit, traseul pacientului specific fiecărui tip de cancer. Vreau să vă spun de la început că nu este doar vorba despre o decizie administrativă, ci de un parcurs, pentru că noi, în perioada care a trecut, am făcut o evaluare a resurselor umane, a echipamentelor care există la fiecare unitate medicală, încât să știm dacă realizăm această rețea de centre oncologice, ce tip de servicii poate oferi fiecare, unde putem să ajutăm, cum putem să completăm resursele umane în fiecare dintre aceste centre. Şi mai există câteva elemente deosebit de importante. E vorba de programele de screening pentru principalele patologii oncologice care beneficiază de o astfel de politică de sănătate. E vorba despre col uterin și cancerul mamar, le cunoaște toată lumea, în plus, cancerul rectal, cel bronhopulmonar și de prostată, dezvoltarea Registrului național de cancer. În momentul de față nu avem un astfel de registru, ca să putem să ne adaptăm politicile de sănătate. Există, practic un singur registru funcțional la Cluj, un registru regional. Planul de dezvoltare a serviciilor paliative, vă spuneam că ne preocupă în cel mai înalt grad, oferirea acestor servicii care, în momentul de față, nu răspund nevoilor reale în România. Încurajăm. Și măsura pe care am luat-o deja la Ministerul Sănătății, împreună cu Casa Națională Asigurări de Sănătate, a fost să scoatem paturile care realizează servicii paliative din numărul total de paturi aprobate pentru România, încât să încurajăm înființarea de astfel de centre. Si, nu în ultimul rând, de asemenea, o măsură mult așteptată, acordarea de servicii psihologice pentru pacienții oncologici. Toate documentele tehnice care stau la baza acestor propuneri care au fost incluse în aceste proiecte de hotărâre de guvern, care au fost în prima lectură, sunt realizate, în mare parte, din punct de vedere tehnic, de către experții din Comisia de oncologie sau de către alte grupuri de lucru, dacă ne referim la îngrijirile paliative. Si ultimul slide din prezentarea mea se referă la accesul la fonduri internaționale care să poată să completeze efortul pe care îl face România- și pentru diagnostic, și pentru tratament, și pentru prevenție, și pentru îngrijirile paliative. E vorba de Programul sănătate sau Programul Operațional pentru Sănătate, este cunoscut. El este în valoare pentru România de circa 4,5 miliarde de euro, iar prevederea din Planul național de control al cancerului, ca minim 20% din toate programele să revină domeniului oncologiei, va fi cu siguranță respectată și depășită. De asemenea, există fonduri europene de circa 3,5 miliarde de euro finanțate de Uniunea Europeană, care se referă la diverse domenii. În următorii 7 ani va fi această finanțare care este legată de diagnosticul, tratamentul, prevenirea cancerului și, nu în ultimul rând, de cercetarea în domeniul oncologic. De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență am realizat și realizăm investiții în infrastructură -achiziția de caravane mobile pentru screening-ul de cancer de col sau screening-ul de cancer mamar. Ele oferă o foarte bună accesibilitate întregii populații, pentru că nu discutăm de pacienți, screening-ul îl faci atunci când nu știi dacă o persoană este bolnavă. Și, nu în ultimul rând, din nou aș menționa și proiectele Băncii Mondiale pe care le-am făcut în domeniul radioterapiei și pe care le vom continua, încât stereotaxia să devină accesibilă sau alte metode de iradiere care sunt terapeutice să devină accesibile și în zona publică, nu numai în zona privată, cum este în momentul de față. Vă mulțumesc pentru atenție și o să-i rog pe colegii mei să vă prezinte detalii tehnice legate de câteva dintre temele pe care le-am enumerat. Mulțumesc frumos!
Mihai Constantin: Mulțumesc, domnule ministru! Și am să vă invit din nou pentru a răspunde, cu siguranță, eventualelor întrebări de la colegii de la presă prezenți aici. Dar domnul profesor Patriciu Achimaș continuă prezentarea acestui pachet. Vă rog, domnule profesor.
Patriciu Achimaș Cadariu: Vă mulțumesc! Bună ziua, domnule ministru, doamnelor și domnilor! Într-un context complicat, cu o amenințare a unui număr tot mai mare de paciente și pacienți oncologici și cu un orizont de așteptare extrem de mare dat de existența unei legi specifice, ne-am întâlnit cu domnul premier Marcel Ciolacu și ne-am gândit cum să procedăm pentru a soluționa această problemă. Vreau de la bun început să mă adresez tuturor pacientelor și pacienților de cancer, societății civile, organizațiilor non-guvernamentale care au luptat și luptă pentru binele pacienților. Să spunem că pacienții de cancer sunt copiii noștri orfani acum și trebuie să gândim în așa fel încât să nu creăm o categorie specială, dar să ne gândim la rezolvarea problemelor lor și, în același timp, să îi chemăm să ne dea de fiecare dată feedback-ul. Care a fost soluția găsită împreună cu. domnul prim-ministru, cu domnul ministru și cu toți colegii. A fost foarte simplu – a fost aceea de a ne putea uita în ochii pacientelor și pacienților noștri, așa cum o facem în spital în fiecare zi și apoi când ei revin la control. Modelul este cel european, așa cum am mai spus-o. Aplicarea lui trebuie să fie aceeași, nu există o altă soluție. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă etapizarea pe 5 ani. Înseamnă o prioritizare de activități și, evident, înseamnă reevaluare periodică în funcție de progres, înseamnă a vedea feedback-ul și a acționa prin corecții, acolo unde este nevoie. Suntem în contextul în care finanțarea europeană ne ajută. Și atunci când bugetul este unul care nu satisface întru totul nevoile, să ne uităm cu mare atenție la această finanțare și aici este și un proiect finanțat prin PNRR, Centrul național de competență în cancer, unde am creat deja o rețea națională, și ale cărui rezultate vor deservi în mod direct pacientele și pacienții din România. Cu alte cuvinte, vom susține și va fi un mecanism care va ajuta la implementarea Planului național de control și combatere a cancerelor. Și, cum spuneam, trebuie să facem o prioritizare. Este evident, și nimeni în Europa sau în lumea asta nu a făcut un prim plan de cancer peste noapte. E un program, așa cum am spus-o de la bun început, pe 5 ani de zile, dar există o prioritizare. Și decizia luată în unanimitate a fost să ne gândim la cei mai micuți dintre pacienții noștri. Să nu spunem dacă avem de toate ci dacă le avem pe toate într-un singur loc. Pentru ca micuții să nu mai fie plimbați dintr-o parte în alta și pentru că aparținătorii lor să-și poată conserva toată energia pentru a-și susține copilașii. Si, de aceea, pe primul loc a fost dezvoltarea centrelor comprehensive de oncologie pediatrică. Ne-am uitat apoi la cei care, din păcate, pierd bătălia cu boala aceasta. Dacă dovezile medicale ne spun că până la 70% dintre pacienții oncologici au nevoie la un moment dat de îngrijiri paliative în evoluția bolii lor, realizăm că în țara noastră, raportat la stadiile avansate de boală, s-ar putea ca această nevoie să fie mult mai mare. S-au găsit, se identifică și liniile de finanțare și un lucru foarte important este că pornim această acțiune la nivel național şi cred că trebuie să facem un apel și la administrațiile locale care au spitale în subordine, să vedem acele secții care nu au activitate în mod particular şi cum pot fi ele convertite pentru a-i susține pe pacienții în nevoi. Nu în ultimul rând, dorim să oferim servicii de calitate și asta înseamnă ca pacienții să știe exact ce primesc acolo unde se duc, fiindcă altfel vom spune da, facem plan de cancer, rezolvăm management-ul pacientului oncologic oriunde. Nu este așa. Trebuie să vedem exact cum putem să-i oferim fiecărui pacient ce se poate mai potrivit. Deci, atunci când ajunge într-un centru să știe exact ce primește, nu să fie doar o poveste frumoasă. Vă mulțumesc foarte mult și cred că pornim la un drum lung, cu multe opintișuri va fi, dar sunt convins că vom ajunge la finalul lui cu bine. Vă mulțumesc foarte mult.
Mihai Constantin: Mulțumesc, domnule profesor. Am să-l rog să continue această prezentare pe domnul dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de oncologie din cadrul Ministerului Sănătății.
Michael Schenker: Vă mulțumesc. Bună ziua. După datele prezentate de către domnul ministru și de către domnul deputat, o să vă prezint și eu câteva dintre măsurile care vor fi implementate ca norme în cadrul Programului național de combatere și control al cancerului. O să intru foarte pe scurt în câteva mici detalii, să înțelegeți despre ce este vorba. După cum vedeți, vor fi elaborate standarde de certificare a calității investigațiilor care sunt efectuate pe parcursul diagnosticului oncologic. Ce înseamnă asta? Vor fi elaborate un set de proceduri care vor asigura calitatea acestor investigații. Cu ajutorul colegilor din alte specialități, vom realiza un manual al calității acestor servicii în așa fel încât practic fiecare unitate sanitară, fiecare laborator specializat va avea la îndemână acest set de recomandări care sunt de luat în seamă și de utilizat de către toate aceste unități sanitare. De asemenea, vor fi folosite formulare standard la nivel național, formulare standard pentru investigațiile care sunt folosite pentru diagnosticul cancerului. Adică, indiferent unde sunt efectuate aceste investigații, în ce oraș, în ce unitate sanitară din țară, datele care vor fi prezentate, care vor face parte din acele rapoarte, vor fi similare. În felul acesta, se va face un pas mare către obiectivul pe care îl avem de a omogeniza, de a aduce la același nivel cât mai repede serviciile medicale din toate regiunile țării, din toate unitățile sanitare pe cât posibil, bineînțeles, în funcție de criteriile de competență ale fiecărei unități sanitare. Vor fi elaborate seturi de recomandări pentru investigațiile care trebuie efectuate pentru diagnosticul fiecărui tip și subtip de cancer. În felul acesta, se va putea elabora schematizat traseul pacientului pentru fiecare din aceste localizări, din aceste tipuri și subtipuri de cancere. De ce este important acest lucru? Pentru că în felul acesta vom putea foarte ușor să definim intervale de timp cuprinse de la evenimentele cele mai importante din viața pacientului cu cancer, de la primul simptom, de la primul consult medical, până la stabilirea diagnosticului de certitudine, confirmare a diagnosticului oncologic și, respectiv, până la inițierea terapiei specifice. Iar aceste intervale vor fi utilizate pentru evaluarea calității, pentru evaluarea performanței acelor servicii medicale efectuate în anumite unități sanitare. Deci, ne vom raporta la acele intervale de timp, număr de zile, pentru a stabili dacă ceea ce se întâmplă într-o anumită zonă, într-o anumită regiune este bine sau nu. În felul acesta, vom putea să identificăm anumite deficiențe, anumite lipsuri în anumite regiuni, în anumite unități sanitare, în așa fel încât acest lucru să fie punctul de plecare pentru viitoare investiții, pentru viitoare măsuri care vor fi luate de la acel moment înainte. Nu în ultimul rând, așa cum vă spunea și domnul ministru mai devreme, vor fi introduse serviciile de psihologie clinică. Este o mare nevoie a pacienților noștri, este o necesitate veche a sistemului medical oncologic din țara noastră. Vor fi definite tipurile de servicii care vor fi efectuate în centrele oncologice și nu numai în centrele oncologice, pentru toate specialitățile care fac parte din acestea, nu numai oncologia medicală. Vor putea beneficia de intervenția psihologilor clinicieni și colegii din secțiile de radioterapie, din secțiile de hematologie, oncopediatrie, bineînțeles. Așa cum spuneau și domnul profesor Achimaș și domnul ministru, copiii sunt o prioritate și acest segment va fi un interes special. Acestea sunt câteva dintre măsurile care vor fi implementate foarte rapid în intervalul următor de timp, prin ordine de ministru. Urmează să ne desfășurăm această activitate cât vom putea de repede și să producem aceste rezultate. Vă mulțumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule președinte! Acum, pentru eventualele întrebări, l-aș ruga pe domnul ministru să ni se alăture și…
Alexandru Rafila: /…/ Amândoi suntem dacă mai sunt întrebări.
Mihai Constantin: E în regulă. Dacă aveți o întrebare punctuală pentru unul dintre vorbitori, să specificați acest lucru. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru Rafila. Săptămâna trecută, premierul Ciolacu v-a spus că sunteți în contratimp cu normele de aplicare la acest plan de combatere a cancerului și v-a solicitat să veniți cu aceste norme de aplicare. Înțeleg că astăzi au fost adoptate doar o parte din aceste norme de aplicare. Vă rog să ne spuneți când vor fi adoptate restul, ce mai trebuie, acel registru național…
Alexandru Rafila: Ați văzut că adoptarea acestor norme este un proces. O parte din ele au fost adoptate la 30 iunie, cum era stabilit în prevederile Planului național de combatere și control al cancerului. Astăzi am operaționalizat o parte dintre acele norme care nu puteau fi aplicate din cauza imposibilității de finanțare și am extins serviciile de radioterapie pentru pacienții oncologici. De asemenea, a intrat în vigoare, a putut să fie operaționalizat Programul național de oncologie care introduce testarea genetică și, implicit, terapia personalizată. Săptămâna viitoare, au fost deja în primă lectură cele două hotărâri de guvern care completează întreg cadrul normelor acestui plan, dar…
Reporter: Care, care? Vă rog să…
Alexandru Rafila: Vi le-am prezentat. Sunt două slide-uri. Vi le punem la dispoziție.
Reporter: Nu aţi spus ce…
Alexandru Rafila: Ba da, am spus. Sunt două slide-uri. Vi le-am pus la dispoziție.
Reporter: Registrul național de cancer, acela este?
Alexandru Rafila: Care începe cu Registrul național de cancer și mai sunt încă șapte măsuri, în afară de Registrul național de cancer. Sunt două slide-uri în care aveți principalele prevederi ale acestor hotărâri de guvern. Vreau să înțelegeți ceva și lucrul acesta l-a menționat și domnul profesor Achimaș. Acest Plan național de control al cancerului e un plan, nu este un document prin care noi adoptăm azi normele și de mâine lucrurile se schimbă în România spre perfecțiune. E un plan care durează cinci ani, e un proces. Noi facem legislația care permite accesul mai bun al pacienților. Atunci când putem să realizăm lucrurile imediat, o facem: acces mai bun la terapie genetică, acces la radioterapie, acces la medicamente. Dar constituirea unui nou sistem de tratament al pacienților oncologici care integrează serviciile medicale, fie că discutăm despre copii, fie că discutăm despre adulți, este un proces. În acest sistem, trebuie să pregătim resurse umane, trebuie să completăm dotarea ș.a.m.d. Deci, aceste norme pe care le aprobăm înseamnă de fapt începutul parcursului care, în decurs de cinci ani de zile…
Reporter: Tocmai, acest început trebuia să fie gata la 1 iulie și domnul Achimaș de luni de zile a atras atenția, dumnealui este și deputat PSD. Acum văd că nu mai spune nimic legat de această întârziere în aplicarea normelor de aplicare.
Alexandru Rafila: V-am prezentat o bună parte din aceste norme care au fost, am făcut și o conferință de presă cu acest subiect pe data de 30 iunie, la șase luni de la intrarea în vigoare a Planului Național de Control al Cancerului. Am continuat astăzi, după trei săptămâni de la acel moment, cu restul de norme care operaționalizează Planul Național de Control al Cancerului, iar săptămâna viitoare adoptăm ultimele două hotărâri care completează cadrul normelor.
Reporter: Şi aplicat integral când va putea fi acest plan?
Alexandru Rafila: Acest plan va fi aplicat integral, așa cum vă spunea și dl profesor, când putem să facem funcționale toate structurile care tratează ierarhizat pacienții oncologici. E un parcurs. Trebuie să pregătim medici, trebuie să dotăm spitale. M-aș fi bucurat dacă Guvernul României, Ministerul Sănătății avea o baghetă magică și dintr-o dată toate lucrurile se schimbau în România. Ca să faci îngrijiri paliative trebuie să impulsionezi. Noi am impulsionat deja prin faptul că am scos paturile de paliație din structura numărului total de paturi. Avem un proiect care se numește PAL-PLAN. Este făcut împreună cu cei care fac îngrijiri paliative și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Criteriile, poate, de exemplu, în PAL-PLAN – și o să rog imediat pe colegii mei să vă precizeze, poate sunt prea înalte. Ce vrem să facem? Să tratăm perfect pacienții care au nevoie de paliație sau să tratăm cât mai bine posibil pacienții de paliaţie? Astea sunt câteva lucruri pe care încerc să vi le explic, ca să înțelegeți că e vorba de un proces, nu este vorba doar de o decizie administrativă. Mulțumesc frumos
Reporter: Dle ministru, de ce a durat atât de mult să fie adoptat acest plan, atât timp cât exista un vechi plan cu care, la un moment dat, n-aţi fost deloc de acord, ați vrut să veniți cu propriul dvs plan, însă vedem că astăzi aprobați vechiul plan… De ce am avut această întârziere?
Alexandru Rafila: Numai o secundă. Nu e vorba de aprobarea unui plan. Planul a existat, el a fost aprobat de Parlamentul României și noi am venit cu o variantă a acestui plan, care a fost elaborată de comisia de experți a Ministerului Sănătății. Acest plan este perfectibil. Eu sunt convins și n-o să mai fiu eu la Ministerul Sănătății, vor fi alți colegi la Ministerul Sănătății, poate unii dintre cei prezinți aici, în sală, dar acest plan va fi perfectibil. E bine să ai la dispoziție un instrument care a fost realizat de către specialiști care să poate să-ți ofere la un moment dat soluții care sunt rodul experienței lor profesionale. Despre asta este vorba. Faptul că noi nu am fost capabili să operaționalizăm acest plan datorită unor elemente de natură financiară – modul de finanțare, faptul că banii erau la Casa de Asigurări și acolo scria că trebuie finanțat de la Ministerul Sănătății – programul de oncologie dintotdeauna, toate programele curative sunt la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Am făcut acest pas, cred că scopul important este cel legat de îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru pacienții oncologici. Asta trebuie să fie filosofia. Faptul că există și o altă variantă a acestui plan, care e făcută de oncologi, nu e făcută de mine, nu poate decât să ofere o posibilitate de updatare, de evoluție și pentru Planul Național de Control al Cancerului, care sunt convins că nu va rămâne definitiv exact în această formă. El poate să evolueze.
Reporter: Dar au existat acuzații că nu ați dorit să comunicați pe partea aceasta de adoptare a planului, chiar au existat acuzații în spațiul public și în parlament vi s-a făcut această acuzație, tocmai de-asta a ajuns până în momentul în care vi s-a cerut să-l adoptați așa cum era sau măcar o parte din el.
Alexandru Rafila: Nu, dar nu este vorba de adoptarea planului. Planul, încă o dată vă spun, el a fost adoptat de Parlamentul României, nu de Ministerul Sănătății. Noi discutăm acum despre realizarea normelor și aplicabilitatea acelui plan.
Reporter: Bună ziua, Cătălina Mănoiu, Antena 3 CNN. Domnule ministru, vă rog să ne spuneți concret ce se întâmplă? Pentru că în momentul de față pacienții așteaptă chiar și câteva luni pentru o investigație imagistică. Dacă am lua ca termen ziua de astăzi, după ce s-au aprobat actele în guvern, cu cât s-ar scurta acest timp de aşteptare.
Alexandru Rafila: Eu o să-l rog pe dl profesor Schenker să vă spună din punct de vedere tehnic. Eu cred că sunt și informații mai vechi. Noi avem aceste două programe care permit accesul la investigații imagistice. Mai mult, Ministerul Sănătății împreună cu Casa au desființat ordinul ministrului – exista un ordin al ministrului sănătății – care întârzia accesul la PET-CT, de exemplu, o investigație imagistică foarte performantă. Oamenii așteptau o lună sau două luni. În momentul de față, timpul de așteptare s-a redus, pentru că această comisie a fost desființată și orice medic oncolog poate să trimită pentru această investigație pacientul și lucrul ăsta se realizează într-un timp mult, mult mai scurt. Vă rog, domnule profesor.
Michael Schenker: Sigur. O să-mi permit să vă răspund eu la această întrebare, pentru că fie sunt, într-adevăr, cum spunea domnul ministru, ceva informații mai vechi pe care le aveți, fie sunt situații punctuale. În momentul de față și asta vă spunem din activitatea noastră de zi cu zi, adică ieri, săptămâna trecută, pot să vă spun că am recomandat sau am văzut rezultate din investigații imagistice efectuate de pacienți în intervalul pe care ni-l doream, adică de câteva zile din momentul în care noi am eliberat formularul special de trimitere către această investigație, fie că este vorba de computer tomograf, fie că este vorba de rezonanță magnetică. Acum, bineînțeles, mai sunt altfel de situații organizatorice. O rezonanță magnetică poate să dureze o oră și ceva. Intervalele de programare depind foarte mult și de aglomerarea care survine la anumiți prestatori de aceste servicii de imagistică. Eu cred că sunt situații punctuale, situații care țin de managementul local și de organizarea locală a instituțiilor respective, țin de managementul centrelor oncologice și de felul în care, cu cât adaptarea fiecăruia în funcție de numărul de pacienți pe care îi ai în grijă, de a trimite către mai mulți furnizori de investigații imagistice sau să aglomerezi un singur furnizor. În momentul de față sunt destul de mulți, cel puțin în centrele universitare sunt facilități de diagnostic imagistic suficient de multe. Cel puțin în Craiova și cred că și în celelalte orașe mari, situația este destul de bine în momentul de față, cel puțin de când a fost implementată această măsură, Monitor 2, noi putem să ne monitorizăm pacienții noștri pe care îi avem în tratament specific oncologic, așa cum recomandă ghidurile internaționale, la două-trei luni de zile pentru pacienții care sunt în curs de terapie specifică, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. Iar în ceea ce privește investigația PET/CT, tomografie cu emisie de pozitroni, într-adevăr, lucrurile au intrat, de două luni sunt într-o situație, zic eu, foarte bună, pentru că pacienții noștri pot beneficia fără niciun fel de întârziere. Înainte exista necesitatea acelei aprobări din partea comisiei specifice de la Casa Națională, nu de la Ministerul Sănătății, pentru decontarea investigației. Acum, investigația se întâmplă numai în baza recomandării medicului specialist, există criterii elaborate în acest sens de către grupul de lucru de la Ministerul Sănătății. Aceste criterii fac parte și ele, bineînțeles, tot ca norme ale a Planului Național de Combatere a Canceului așa cum este normal. Şi vizavi de acest lucru aș dori să să punctez și eu o idee, apropo de ce a spus domnul ministru prima dată și de ce a spus și domnul profesor Achimaș, Planul de cancer nu se poate implementa peste noapte. Nu putem astăzi să aprobăm niște măsuri și de mâine, cum spunea domnul ministru, lucrurile să se schimbe radical. Este vorba practic de o reformă a sistemului oncologic. Asta aduce Planul național de cancer, Legea 293 de anul trecut asta statuează – practic o reformă, începutul unei reforme, nu o reformă cu totul, pentru că lucruri de făcut vor mai fi cu siguranță și în momentul în care vom încheia de pus în aplicare acest Plan de cancer. Plus mai este o o nuanță de termeni. Acum s-a venit cu documentele care statuează măsurile care vor fi implementate. Noi de mâine va trebui sau de când vor fi toate actele publicate va trebui să implementăm Planul de cancer, măsurile respective. Deci, practic, Planul de cancer a venit cu măsurile care trebuie luate.
Reporter: Aș mai avea o întrebare, dacă se poate. Sunt pacienți oncologici care reclamă că nu au acces la medicamentele necesare, cei care au posibilitatea merg, se tratează în afară, însă cei care nu rămân în țară. Ce spuneți despre această situație pe care o avem de ani de zile?
Michael Schenker: Dacă îmi permiteți, aș răspunde tot eu la această întrebare. În momentul de față, pe lista medicamentelor gratuite care constituie Programul național de oncologie al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate există medicamente pentru toate tipurile de cancer, există medicamente inovatoare. Din fericire, la acest capitol stăm mult mai bine decât foarte multe alte țări din Uniunea Europeană…
Reporter: O precizare, vă rog. Puteți garanta că niciun pacient oncologic în momentul de față nu este în situația de a nu găsi medicația necesară? Pentru că nouă ne sunt semnalate în mod frecvent astfel de cazuri.
Michael Schenker: Deci, sunt situații, la fel cum am spus și cu investigațiile imagistice, sunt situații punctuale care țin foarte mult și de managementul…
Reporter: Ce facem cu aceste situații punctuale?
Michael Schenker: Bănuiesc că sunt reevaluați managerii acelor instituții și se…
Reporter: Noi nu am văzut astfel de… Mă scuzați, nu am văzut astfel de reevaluări și vă rog să ne vorbiți și despre felul în care se va da acest feedback, dar și despre cum, ce efecte va produce această evaluare periodică de care vorbim.
Alexandru Rafila: O să încerc eu să precizez și o să dau voie și domnului profesor Achimaș, care vrea să vină cu câteva completări la întrebările care au fost puse. Există o responsabilitate evidentă, și aici nu se referă numai la managerii institutelor oncologice sau ai spitalelor unde există secții de oncologie, de a asigura medicația pentru pacienți. Unii reușesc mai bine, alții nu reușesc sau reușesc mai puțin bine. Dvs știți că s-a schimbat managerul la Institutul Oncologic din București tocmai pentru că a fost o astfel de evaluare. Doamna secretar de stat Pistol a fost președinta comisiei. Acolo am avut semnale, chiar acum, după schimbarea managementului, că au întârziat achizițiile de medicamente. Sunt situații pe care încercăm să le gestionăm împreună cu Direcția Farmaceutică, pentru că avem o monitorizare permanentă a discontinuităților în aprovizionare. Dar problema este alta, că una este să nu existe medicamente pe piață, mai există și astfel de situații, pentru că sunt medicamente foarte vechi, care nu se mai produc nici în statele care au acele fabrici, dar există și situații în care medicamentele sunt disponibile pe piață, însă spitalele nu le achiziționează, și acolo, într-adevăr, este o problemă de management. V-am dat un exemplu la cel mai mare institut oncologic din România. Mulțumesc frumos. Domnule profesor…
Patriciu Achimaș-Cadariu: În completare sau la răspunsul uneia dintre întrebările pe care le-ați adresat: dacă e mai bine sau mai rău. Adevărul este că nu știm și vă și explic de ce nu știm, dar vom ști. V-am prezentat în primul meu slide modul în care se face reevaluarea periodică. Informațiile pe care le aveți, în mod evident, provin din evaluările care au fost făcute de societăți profesionale, societăți de pacienți, firme, în urmă cu…, deci cu date care proveneau din anul trecut. Periodic, raportat la progresul planului, se vor face astfel de reevaluări. Și aș explica încă un lucru dacă ați văzut în Planul de cancer sunt evident obiective asumate. Sunt niște ținte, nu, nu e vorba doar de o…, inclusiv ținte care privesc scăderea mortalității și a incidenței în unele locuri. Ei bine, țintele acelea sunt asumate pe final de plan, adică undeva la cinci ani de zile, în măsura în care totul s-ar parcurge în pasul așteptat. În ceea ce privește medicamentele, că aici am o oarecare experiență din perioada când am fost manager, într-adevăr, a fost o epocă în care Ministerul Sănătății ajuta spitalele mutând medicamente dintr-unul într-altul. Nu mai este cazul acum. Deci, în mod direct este vorba de sistemul de achiziții, farmacia spitalului și, nu în ultimul rând, managerul, dar evident că tot acest lanț trebuie și el să se uite în ochii pacienților de cancer. Deci, dacă farmacistul nu face cererea și achiziția nu face achiziția, atunci, cum să spun, cu toții împărtășim lucrul ăsta. Dacă premierul își asumă să se uite în ochii pacienților de cancer, atunci cred că și farmacistul care trebuie să facă asta și omul de la achiziții și toți trebuie să participăm la acest efort comun.
Reporter: O singură întrebare, domnule ministru. La Obregia, de acolo am primit o înregistrare, a fost difuzată în spațiul public, un pacient avea viermi în răni. Într-adevăr, era o înregistrare mai veche, dar recent sunt și declarațiile unui medic de acolo care spune că situația nu s-a schimbat și că sunt nereguli. Aș vrea să vă întreb dacă veți trimite Corpul de Control acolo.
Alexandru Rafila: Am și făcut acest lucru. Într-adevăr, era o imagine din 2020. Sigur, sunt probleme. Nu eram eu ministrul sănătății în 2020, dar, sigur, nu pasăm în niciun fel responsabilitatea unei astfel de situații. Am primit și noi această sesizare. Direcția de Sănătate Publică s-a deplasat acolo cu Inspecția Sanitară de Stat. Am raportul și pot să vi-l pun la dispoziție cu plăcere, după această conferință de presă. Aceste nereguli, care erau sesizate de către un angajat de acolo, nu au fost confirmate. Existau materiale sanitare și medicamente în cantitate suficientă și am acolo chiar și declarațiile celor care lucrau în sectorul respectiv. Se referea la ambulatoriul instituției respective. Nu au sesizat discontinuități în aprovizionare la Spitalul Obregia. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Sonia Teodoriu, Euronews. Domnule ministru, în afară de țintele asumate în acest plan, aș vrea să vă întreb concret. De exemplu, în privința aparatelor de imagistică, știm că acolo este cea mai mare nevoie, se așteaptă chiar și luni de zile pentru un RMN sau pentru….
Alexandru Rafila: Am discutat puțin. Numai o secundă. Am discutat puțin și v-a explicat și domnul profesor, v-am explicat și eu că această chestiune, în care se așteaptă luni de zile ca să ajungi la o investigație de imagistică, noi nu avem cunoștință, poate să fie o situație excepțională în anumite zone care poate sunt supraaglomerate sau accesul pacienților care poate locuiesc într-o zonă izolată este dificil, însă o să vă răspund imediat și cu cifre concrete. Vă rog.
Reporter: Vreau să vă întreb: concret, unde se fac primele investiții, când anume, în ce centre, în ce spitale, când se întâmplă acest lucru?
Alexandru Rafila: Avem un slide aici, slide-ul dinapoi, ai trecut de el de două ori. Așa. Deci, noi am finalizat șapte centre de radioterapie, da, astea sunt de radioterapie, nu de imagistică – Craiova, București, Galați, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. În ceea ce privește investițiile în imagistică, anul trecut, din suma alocată Ministerului Sănătății, care a fost de circa 600 de milioane de lei, și anul acesta, când am avut aproape 500 de milioane de lei ca bani de investiții, am alocat spitalelor din țară, acolo unde pacienții oncologici pot să meargă să facă investigații sume importante. Avem o mapare a tuturor acestor aparate existente în România și vă dau un simplu exemplu, că am fost săptămâna trecută la Timișoara: Spitalul de Pneumologie din Timișoara a primit cel mai performant RMN din zona de vest a țării. Unul dintre motivele pentru care alocăm bani pentru imagistică, la toate spitale, indiferent în subordinea cui sunt, că sunt la municipalități sau sunt în subordinea consiliilor județene sau a Ministerului Sănătății, este legată exact de această creștere a accesului la servicii de imagistică. Deci, facem lucrul ăsta în mod constant și consecvent și am făcut-o pe parcursul ultimilor 2 ani. Mulțumesc!
Reporter: Aș vrea să spuneți, după aprobarea acestui plan, care este prima investiție pe care o faceți și unde?
Alexandru Rafila: Planul Național de Control al Cancerului, nu știu dacă ați urmărit prezentările noastre, nu se referă la investiții. Eu aș spune că cea mai mare investiție pe care o facem și la care am fost acum la inaugurarea lucrărilor este Institutul Regional de Oncologie din Timișoara, o instituție de care vestul țării ducea lipsă. Ştiţi bine că avem, în afară de București, doar două institute naționale de oncologie: cel de la Cluj-Napoca și cel de la Iași. Avem și centre private care nu percep sume suplimentare pacienților și vreau să le mulțumesc, mi se pare o abordare responsabilă pentru pacienți, le oferă același tip de servicii, dar noi avem o responsabilitate, ca și stat, să oferim instituții publice, pentru că până la urmă o chestiune privată poate să dispară în funcție de decizia proprietarului, dar un spital public, nu. Faptul că la Timișoara – și ne-am luptat foarte mult încât acest Institut Regional de Oncologie de la Timișoara să fie aprobat și să fie construit –a început construcția, cred că… Acolo e o construcție veche. Este aceeași situație ca și la Iași, practic începe construcția pe un schelet care se transformă în institut regional de oncologie. La Iași am avut exact aceeași situație. Nici eu nu credeam, când am văzut scheletul de la Iași, că se va transforma vreodată în spital care funcționează. Avem aceeași situație și la Timișoara și, practic, acum, după această etapă de semnare a contractelor din PNRR, urmează construcția care trebuie să se finalizeze până la jumătatea anului 2026, dar în afară de această investiție în infrastructură, mai sunt secții de oncologie pe la alte spitale din Constanța, de exemplu, sau Craiova, sunt secții de oncologie care se vor face, dar una este să dezvolți o mare investiție, care durează câțiva ani… Noi trebuie să oferim de acum acces pacienților la servicii și atunci încercăm prin dotări, din investiții de la minister sau din alte fonduri externe, să completăm ceea ce există în momentul de față.
Reporter: Tot pe același slide văd deblocarea programului de vaccinare anti-HPV. Ați vorbit în luna martie despre compensarea vaccinului. De când se va întâmpla acest lucru?
Alexandru Rafila: Ea devine operațională din această toamnă.
Reporter: De când exact?
Alexandru Rafila: Probabil luna septembrie, septembrie-octombrie va deveni operațională, pentru că nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba și de alte tipuri de vaccinuri de interes pentru public, cum e vaccinul gripal sau vaccinuri pentru pacienții cu boli cronice. E o schimbare și aici totală de sistem. Știți bine că… În primul rând, că nu era niciun sistem pentru pacienții cu boli cronice, își cumpărau vaccinurile și păcat că nu sunt cei de la Asociația Pacienților cu Boli Cronice aici să vă spună ce eforturi financiare trebuiau să facă ca să se vaccineze. Din această toamnă, sigur că depinde foarte mult și de fluxurile financiare, dar vă garantez că în această toamnă vaccinul HPV va fi compensat și, ceea ce este cel mai important, va fi compensat, parțial e adevărat, și pentru femeile între 18 și 45 de ani, și pentru băieți.
Reporter: Și pentru băieți. Şi în ce proporție va fi compensat, dacă spuneți că…
Alexandru Rafila: Astea sunt deja chestiuni de natură tehnică. Cu siguranță cei care beneficiază, respectiv fetele până la 18 ani, vor avea o compensare integrală, iar pentru celelalte categorii, nu știu, luați o cifră de 50%, pur informală.
Reporter: În ceea ce privește celelalte investiții, spuneți-ne nu mi-e încă clar unde se duc banii, în ce aparate, ca să fie foarte clar unde se fac primele cheltuieli în acest plan…
Alexandru Rafila: Se fac permanent cheltuieli. Adică, credeți că noi anul trecut, pentru că n-am avut Planul Național de Combatere a Cancerului aprobat, dar asta nu înseamnă că nu am făcut investiții în echipamente de radioterapie sau în echipamente de imagistică. Politica noastră este să dotăm cât mai multe centre care tratează pacienți oncologici din toată țara. Avem o listă lungă de investiții, tot așa, putem să v-o punem la dispoziție, să vedeți câte spitale din țară au beneficiat de investițiile Ministerului Sănătății, deci nu este o chestiune care începe de mâine…
Reporter: Dar nu vorbeam de trecut. Vorbeam de investiţiile viitoare.
Alexandru Rafila: Numai o secundă. E o chestiune care continuă. Anul ăsta n-am așteptat șase luni, am dat bani pentru echipamente imagistice încă de la începutul anului.
Reporter: Sunt 11 județe unde pacienții oncologici care au nevoie de îngrijire paliativă nu beneficiază de acest lucru. Vă bazați pe sprijinul ONG-urilor în aceste județe. Care va fi situația după aprobarea acestui plan, cât de repede se va debloca acest lucru?
Alexandru Rafila: Nu știu dacă ați reușit să urmăriți toată prezentarea mea. Eu v-am spus că, la nivel național, doar 20% dintre pacienții oncologici și în general pacienții care au nevoie de îngrijiri paliative, beneficiază de acest tip de îngrijire. O implicare a ONG-urilor – și aveți ca și exemplu HOSPICE Casa Speranței, care furnizează multe din aceste servicii și, mai mult, oferă și modele de bună practică. Noi lucrăm împreună cu ei direct în acel PAL-Plan, Planul de paliație. Dânșii, dacă vreți, învață și autoritățile locale cum să facă acest lucru. Noi am putut să luăm inițial doar o măsură administrativă, cea de a scoate aceste paturi din numărul total de paturi, încât să poată înființa secții noi de paliație. E o problemă care ține foarte mult de autoritățile locale. De asta facem aceste trainiguri în PAL-Plan, încât ei să înțeleagă că acolo unde au structuri medicale sau vor să înființeze noi structuri medicale sau unde au structuri medicale care poate nu-și mai regăsesc locul, ei pot să le transforme în centre de paliație. Se decontează la un nivel satisfăcător aceste servicii, iar ceea ce am putut noi să facem în mod concret a fost să creștem modul de decontare și durata îngrijirilor paliative care se desfășoară la domiciliu și inclusiv să asigurăm și transportul gratuit al pacienților.
Reporter: Dar primul centru paliativ…
Michael Schenker: Mulțumesc. Haideți să continuăm.
Reporter: Era o întrebare…
Michael Schenker: O să revenim, o să revenim. Dar observ nerăbdarea la colegii dvs. Vom reveni.
Reporter: Ultima întrebare. Primul centru paliativ după aprobarea acestui plan când îl construiți și unde?
Alexandru Rafila: Doamnă, nu îl construim noi. Deci, încă o dată, deci eu de asta v-am rugat totuși să urmăriți oarecum și prezentările și eventual să studiați Planul național de control al cancerului. Noi încurajăm diversele tipuri de autorități care au în proprietate unități sanitare să dezvolte acest tip de îngrijiri prin măsuri administrative: scoatem paturile de sub incidența numărului total de paturi, oferim finanțare. Deci aici nu este vorba despre o listă de centre de paliație care începând de mâine se construiesc. Este un mecanism care încurajează toți operatorii care furnizează îngrijiri medicale să dezvolte îngrijirile paliative. Și aici ai mecanisme financiare, ai mecanisme prin care le oferi posibilitatea să organizeze în afara numărului de paturi, ştiți că totdeauna România are un număr de paturi fix, nu poate să-l crească, trebuie să înceapă să-l scadă și astea sunt în afară, tocmai ca să-i încurajăm. Vreau să vă spun o experiență personală: foarte multe dintre instituțiile religioase din România dezvoltă centre de paliație. Mitropolia Craiovei dezvoltă centru de paliație și îi ajutăm în acest sens. Episcopia Romanului dezvoltă astfel de centre de paliație. Am discutat cu ei și îi sprijinim. Oricine vrea să dezvolte un centru de paliație… Dar să nu uităm un lucru: trebuie să menținem un standard de calitate. Adică una este să impui niște măsuri care fac ca nimeni să nu poată să obțină decât excepțional o autorizație, dar o calitate a îngrijirii trebuie și mai ales o monitorizare a modului de acordare a asistenței medicale, ca să nu ajungem în situații similare cu cele care au fost prin județul Ilfov. Mulțumesc frumos.
Reporter: Domnule ministru, dacă îmi permiteți o întrebare pe un alt subiect. Zilele acestea are loc o reuniune informală a miniștrilor sănătății din Uniunea Europeană. Voiam să vă întreb de cine este reprezentat ministerul pe care îl conduceţi.
Alexandru Rafila: România este reprezentată de domnul ambasador George Bologan, ambasadorul României în Spania. Participă o colegă de la Ministerul Sănătății care a dus toată documentația tehnică necesară susținerii poziției României. Fie că discutăm de politicile medicamentelor în Uniunea Europeană, fie că discutăm despre digitalizare sau alte subiecte care sunt acolo.
Reporter: E vorba de un secretar de stat din minister?
Alexandru Rafila: Nu este vorba de un secretar de stat. Eu trebuia să particip la această reuniune la care faceți dvs referire. Având în vedere multitudinea de sarcini din acest moment, am renunțat la deplasare și o colegă care oricum trebuia să participe se ocupă de transmiterea documentației…
Reporter: Puteţi să daţi mai multe detalii – ce funcție are?
Alexandru Rafila: Da, este directorul de cabinet al ministrului sănătății. Mulțumesc frumos.
Reporter: Domnule ministru, dacă am trecut la alte subiecte, vă rog să îmi permiteți să vă întreb despre situația de la Centrul Robănescu. Câtă vreme va funcționa centrul pe generatorul pus la dispoziţie…?
Alexandru Rafila: Nu mai funcționează pe generator. Astăzi am luat legătura cu…, de fapt de ieri am luat legătura și am încercat să găsim o soluție sustenabilă până se realizează două lucruri acolo, că sunt o dată reparațiile și ancheta pe care o desfășoară Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, împreună cu poliția și cu Parchetul. Este vorba despre alimentarea de la spitalul din imediata apropiere, pe care îl cunoașteți cu toții, Spitalul Marie Curie. /…/
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
