Horațiu Moldovan: Bună ziua! Mulțumesc domnule ministru! Aș vrea să încep prin a vă expune câteva chestiuni de ordin general, foarte, foarte pe scurt. Așa cum au menționat și primul ministru și ministrul sănătății, sistemul sanitar se află într-un moment de cumpănă, în momentul de față, și nu doar din perspectivă bugetară. Nu doar din perspectiva faptului că, pe lângă cele 77 de miliarde de lei aprobate în bugetul FNUASS pentru anul 2025, practic, nevoia reală este de cel puțin 88, la care se adaugă încă 3 miliarde – datoriile istorice legate de concedii medicale, dar și din perspectiva relației medic și pacient.
Această relație medic-pacient are nevoie de o resetare. E nevoie de creșterea încrederii sau, mai bine zis, aș îndrăzni să spun, de redobândirea încrederii pacientului în sistemul sanitar și, în același timp, este nevoie de recâștigarea prestigiului profesional al medicului. Desigur, măsurile pe care le luăm, împreună cu Ministerul Sănătății, de eficientizare a cheltuielilor din sănătate sunt în același timp măsuri de creștere a calității actului medical, sunt măsuri care pun în centrul sistemului această asociere între pacient și medic. În acest sens, una dintre măsurile de ordin general, după care o să intru în particular pe fiecare dintre domeniile importante pe care le finanțăm din FNUASS, se referă la traseul pacientului prin sistemul medical. Astăzi, pacientul pleacă de multe ori din cabinetul medicului de familie într-o direcție care nu întotdeauna este foarte clară, nu întotdeauna știe unde și cui să se adreseze pentru a putea beneficia de un diagnostic și de tratamentul cel mai potrivit.
De aceea, noi împreună cu Ministerul Sănătății vom lucra la o platformă online, la un sistem centralizat de programări ale pacientului în sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel încât un pacient, dacă dorește să facă o anumită investigație, într-un anumit oraș, poate să vizualizeze foarte simplu acest lucru și chiar să-și facă o programare. Bineînțeles, știm că foarte multe spitale și clinici au sistemele de programări. Le vom face astfel încât acestea să fie interoperabile cu sistemul pe care îl creăm.
De asemenea, dintr-o perspectivă a unei mai bune comunicări și a creșterii transparenței utilizării banului public al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la fel cum, în momentul de față, orice pacient care primește un serviciu medical spitalicesc, primește un mesaj prin care i se solicită un feedback. Într-o manieră oarecum asemănătoare, în momentul în care un pacient beneficiază de un serviciu medical, la orice nivel – de la medicină de familie, ambulatoriu de specialitate, spital, dispozitiv medical, farmacie ş.a.m.d – va primi un mesaj, un sms sau un e-mail, în care este informat că i s-a realizat serviciul respectiv şi, desigur, va exista şi posibilitatea transmiterii unei informaţii suplimentare, precum decontul de care a beneficiat și, de asemenea, anumite mecanisme de feedback care pot să fie implementate. Sunt situații în sistemul de sănătate public și privat în care un medic, în momentul de față, se regăsește în trei contracte în mediul spitalicesc; vom reduce numărul de contracte de la trei la două. În ceea ce privește standardizarea unor proceduri medicale, ne îndreptăm atenția asupra standardizării unor proceduri în spitalizare de zi, lucru pe care l-am făcut cu peste 120 de diagnostice și proceduri terapeutice. Vom continua, împreună cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, aceste standardizări, astfel încât să eficientizăm utilizarea banului public.
La solicitarea Ministerului Sănătății și dintr-o analiză pe care am făcut-o din perspectiva sustenabilității sistemului public de sănătate, am ajuns la concluzia că va trebui să luăm o măsură împreună cu Ministerul Sănătății în ceea ce privește limitarea contractării în spitalizare continuă, cel puțin pe parcursul anului următor, cu mici excepții precum este paliația, unde se știe că avem nevoie de un număr mare de paturi în momentul de față. În ceea ce privește costurile reale ale spitalizărilor continue, noi în momentul de față lucrăm pe un sistem numit DRG, dar care nu reflectă întotdeauna sau nu reflectă mai deloc nu neapărat complexitatea cazurilor ci costurile aferente complexității cazurilor.
Din această perspectivă, începând cu anul următor, toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale, astfel încât, după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie și, astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică. În ceea ce priveşte anumite modalităţi prin care se crește, practic, indicele de complexitate a cazurilor sau indicele de case-mix în spitale, vom fi foarte rigoroși, pe lângă faptul că vom fi foarte atenți la aceste calcule, vom impune anumite limite foarte clare.
În ceea ce privește limitarea temporală și decontarea spitalizărilor de zi, în momentul de față există o normă de două ore care se aplică unui pacient care beneficiază de spitalizare de zi, la fel cum există o normă care se aplică unui pacient, mă rog, medicului care efectuează consultații în ambulatoriul de specialitate de 15 minute. Vrem să urmărim foarte bine că acest lucru se respectă în spitalele publice din România, pe parcursul unei spitalizări de maxim 12 ore pe zi. În ceea ce privește suma contractată de care beneficiază astăzi spitalele din România, fie că vorbim de spitalele publice, fie că vorbim de spitalele private, o să ținem cont în acea formulă de calcul de rata de utilizare a paturilor, de indicele de case-mix, de acel coeficient de complexitate, dar, de asemenea, vom ține cont și de istoricul internărilor pe care unitatea sanitară le-a avut.
Domnul ministru făcea referire la indicatorii de management, sau indicatorii de performanță ai managerului, indicatorii de performanță ai șefului de secție, toți acești indicatori, mergând mai jos până la nivel de medic, vor fi practic raportați obligatoriu caselor de asigurări de sănătate și, bineînțeles, spitalele vor avea posibilitatea într-o dovadă de transparență totală să publice aceste date pe paginile proprii de internet. La capitolul medicamente, dacă spitalele înseamnă, din punct de vedere al efortului bugetar în acest an, 34 de miliarde de lei, medicamentele înseamnă peste 21 de miliarde. Dacă domnul ministru a exemplificat unele măsuri structurale în ceea ce privește finanțarea spitalelor, la fel trebuie să ne adresăm practic fiecărui capitol bugetar, dar în special celor care reprezintă o cotă foarte mare din FNUASS.
Astfel, în ceea ce privește medicamentele, lucrăm împreună cu Ministerul Sănătății și cu alți parteneri instituționali la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de stabilire a prețului de decontare și de rambursare a medicamentelor. Dorim, practic, să facilităm, să grăbim accesul medicamentelor pe piața din România și implicit pe lista medicamentelor compensate și gratuite în special a medicamentelor generice, după cum menționa și prim-ministrul, pentru că astăzi acest lucru se întâmplă într-o perioadă de timp inacceptabil de lungă comparativ cu media europeană. De asemenea, din perspectiva partăjării prețului medicamentelor, există diferite practici la nivel internațional. În România există trei mecanisme, așa-numite mecanisme de price sharing, clawback, cost-volum și cost-volum-rezultat. Dacă în ceea ce privește mecanismul de clawback, FNUASS beneficiază, practic, de 15 sau 25% din valoarea medicamentelor pe care o rambursează, în ceea ce privește contractele cost-volum-rezultat, practic, bugetul țării plătește doar acele tratamente care vindecă pacientul. În schimb, pentru contractele de tip cost-volum, practic, producătorul medicamentului vine și contribuie cu o sumă undeva de 25-30%, pe baza volumelor pe care le vinde, însă noi am propus un nou mecanism, un mecanism hibrid între cost-volum și cost-volum-rezultat, astfel încât să putem să cuantificăm și pentru contractele sau pentru o parte din contractele cost-volum să putem să cuantificăm și un beneficiu clinic al pacientului, astfel încât să putem să introducem mai mulți pacienți în cadrul acestor mecanisme de finanțare și implicit de rambursare și de decontare a medicamentelor.
De asemenea, lucrăm și la nivel de detaliu în sensul în care am constatat că sunt o serie de medicamente foarte ieftine care sunt pe listele de medicamente compensate sau gratuite, care dacă le-am trece, o parte dintre ele care sunt foarte, foarte ieftine și nu înseamnă un efort semnificativ din perspectiva pacientului, pot să fie trecute pe nivele inferioare de rambursare, lăsând loc medicamentelor mai scumpe, inovativelor sau genericelor scumpe pe aceste liste, medicamente care astăzi nu se regăsesc pe lista medicamentelor compensate și gratuite. De asemenea, există în România un mecanism încetățenit, la care apelează din nefericire pacienții cu afecțiuni grave, care nu pot să beneficieze, conform legislației în vigoare, de ultimele medicamente, cele mai noi medicamente, care pot să trateze sau să stopeze o anumită boală și apelează la decizii ale instanțelor, care de cele mai multe ori sunt la nivel de ordonanțe prezidențiale.
Dorim să reglementăm acest aspect, astfel încât să dăm o șansă egală tuturor și celor care astăzi apelează la aceste mecanisme și pacienților care nu apelează la aceste mecanisme și în același timp, dorim să ni-i facem parteneri în acest demers și să cointeresăm atât producătorul medicamentului respectiv, pentru că astăzi acele medicamente sunt plătite de către statul român fără să fie purtătoare de clawback, dorim să cointeresăm producătorul în acest sens și dorim să cointeresăm medicul care să ne ofere practic rapoarte sau feedback-uri periodice în legătură cu îmbunătățirea stării de sănătate a pacientului, astfel încât să putem să continuăm aceste tratamente.
În ceea ce privește asistența medicală primară, în momentul de față există o combinație, un mix de plată, plata per capita și plata per serviciu în ceea ce privește decontul medicilor de familie, pe care Casa de Asigurări de Sănătate îl realizează. În momentul de față, 35% din sumele decontate medicilor de familie sunt în plata per capita și 65% sunt în plata per serviciu. Dorim practic să creștem nivelul de decontare al serviciilor medicale pentru că dorim să stimulăm realizarea serviciilor medicale și vreau să menționez, să fie foarte clar acest lucru, îl vom face în cadrul bugetului acordat, practic, nu se vor duce bani din segmentul medicinei de familie în alt segment, în același buget practic vom inversa această balanță sau vom crește ponderea plății per serviciu în detrimentul plății per capita la 20-80%. Şi ca să fie și mai clar, vreau să transmit medicilor de familie că veniturile nu vor scădea, decât a medicilor de familie care vor avea peste 4.500 de pacienți. Cei care vor avea peste 4.500 de pacienți vor avea o scădere globală de 11%, cei care vor avea sub 4.500 de pacienți vor avea o creștere globală a veniturilor de până la 11%, pentru că noi practic dorim prin această măsură o creștere a calității servicilor medicale.
De asemena, o măsură pe care am și discutat-o, de fapt, cu medicii de familie și în momentul de față ea, oricum, este prorogată, exista mai demult o prevedere, confort căreia exista o regularizare la 11 luni. Adică, cu alte cuvinte, ceea ce nu se cheltuia din bugetul medicinii de familie se împărțea în luna 12-a. Lucrul acesta nu se mai întâmplă de câțiva ani și, practic, vom renunța definitiv la acest mecanism, fără ca banii să dispară din sănătate, ci ei vor rămâne în bugetul FNUASS și vor fi redirecționați către serviciile medicale oferite medicilor de familie.
De asemenea, una dintre problemele importante pe care medicii de familie le-au semnalat în ultimii ani, atât Ministerului Sănătății, cât și Casei de Asigurări de Sănătate, se referă la posibilitatea de a fi înlocuiți pe perioadele în care absentează de la cabinet, din diverse motive, cel mai frecvent, concediu medical sau concediu de odihnă. În momentul de față există o procedură foarte complicată și dorim să simplificăm la maximul posibil sau la minimul posibil această procedură, în sensul în care vom oferi posibilitatea ca în situația în care medicul de familie este în concediu, pacienții acestuia să poată să fie investigați, consultați de oricare medic de familie la care aceștia se adresează și, bineînțeles, acel medic de familie să fie și plătit pentru serviciile pe care le prestează.
De asemenea, cum a menționat și domnul ministru, dorim să facem trecerea din spitalizare continuă spre spitalizare de zi din punct de vedere a ponderii cheltuielilor și din spitalizare de zi în ambulatoriu de specialitate și în ceea ce privește medicina de familie. Aici vom veni cu o serie de măsuri și la nivelul cabinetului medicului de familie și la nivelul ambulatoriului de specialitate, astfel încât, odată cu punerea în funcțiune a noii platforme informatice a asigurărilor sociale de sănătate, să putem să cuantificăm cazul rezolvat la nivelul medicului de familie și la nivelul medicului din ambulatoriul de specialitate, astfel încât să venim, practic, cu stimulente de ordin financiar, dacă cazurile acestea sunt rezolvate la nivelul medicului de familie și medicului din ambulatoriul de specialitate, economisind astfel o sumă mult mai mare cu spitalizarea continuă.
În ceea ce privește flexibilitatea programului medicului din ambulatoriul de specialitate, domnul ministru a menționat un element foarte important care va fi completat de un alt element care este, practic, pretabil în special pentru medicii care activează astăzi în sistemul privat în ambulatoriul de specialitate. Astăzi, noi practic obligăm medicul din ambulatoriul de specialitate să lucreze într-un singur loc, iar dacă doreşte să-şi deschidă un cabinet într-o altă localitate, într-un sat, într-o comună, practic nu poate să facă acest lucru decât în cadrul aceluiaşi contract. Dăm posibilitatea medicilor din ambulatoriul de specialitate să își fracționeze norma săptămânală în maxim două contracte, pentru că vrem, în felul acesta, să venim în sprijinul pacienților din zonele defavorizate, din zonele izolate, unde, practic, nu se justifică, din punct de vedere al managementului unui cabinet, un program de 35 de ore pe săptămână, nu sunt atât de mulți pacienți, dar, totuși, ne interesează absolut fiecare pacient și vrem să-i oferim posibilitatea medicului din ambulatoriul de specialitate să-și deschidă cabinete cu fracțiuni de normă și în zonele cu adresabilitate mai scăzută.
De asemenea, în situația în care colegii noștri din spital vor înțelege apelul domnului ministru și vor coborî în ambulatoriul de specialitate al spitalului public, venim și cu un lucru pe care ni-l cer de ani de zile, și anume posibilitatea încheierii unui contract cu fracțiune de normă pe zona privată cu Casa de Asigurări de Sănătate, repet cu condiția ca programul în ambulatoriul de specialitate al spitalului să fie practic acoperit la maxim.
De asemenea, avem o serie de investigații în ceea ce privește analizele de laborator și imagistica, decontate în acest moment pentru pacienții cu boli cronice, dar realitatea ne-a arătat că, prin anumite mecanisme, am neglijat pacienții cu boli acute. Vrem să prioritizăm investigațiile medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală pentru pacienții acuți, fără să-i neglijăm pe pacienții oncologici, la care investigațiile de tip monitor vor rămâne practic nelimitat, în cuantum nelimitat, indiferent de bugetul alocat investigațiilor paraclinice și, de asemenea, pentru pacienții cu alte boli decât cele oncologice, vom oferi posibilitatea monitorizării o dată pe an a acestor afecțiuni.
În ceea ce privește efectuarea investigațiilor imagistice, există mai ales cele care necesită expunere la radiații ionizante, radiografii, computer-tomografii, desigur ele au și efecte adverse și vom introduce practic un lucru absolut normal, și anume recomandarea acestor investigații să respecte ghidurile și protocoalele în vigoare la nivel național. De asemenea, pentru toți furnizorii de investigații, de analize de laborator și analize imagistice se va introduce obligativitatea de a comunica rezultatul în cazul analizelor de laborator, precum și buletinul, adică rezultatul investigațiilor imagistice, dar și obligativitatea de a oferi acces la imaginile brute, oferite prin investigația CT sau RMN medicului prescriptor și, bineînțeles, pacientului prin oferirea unui user și unei parole odată ce aceste investigații vor fi efectuate. Și venind în sprijinul pacienților care efectuează astăzi investigații de înaltă performanță, dar primesc rezultatul investigațiilor după mult mai multe zile decât ar fi normal, aș spune, vom introduce o perioadă maximă, o durată maximă de trei zile în care un furnizor de servicii paraclinice va trebui să ofere pacientului rezultatul investigațiilor paraclinice; în caz contrar, nu vom mai achita acele servicii acelui furnizor.
De asemenea, dorim să punem în evidență și în valoare investițiile care s-au făcut în spitalele publice și, din perspectiva investigațiilor paraclinice de laborator, vom oferi un avantaj inițial spitalelor publice, ca prioritizare la contractare, fără să neglijăm, practic, accesul pacientului la aceste investigații. Va fi un mecanism dinamic care, dacă observă că, practic, spitalul public nu se mișcă la înălțimea așteptărilor, nu vine în sprijinul pacienților, deși i-am oferit acest avantaj la start, aceste fonduri vor fi redirecționate către cei care au adresabilitate. Din perspectiva altor măsuri care, practic, vor duce la anumite economii în bugetul FNUASS, intră și prelungirea duratei valabilității cardului de sănătate. În momentul de față, cardul de sănătate a expirat pentru o bună parte din populație și dorim, practic, să prelungim la 10 ani valabilitatea cardului, cu mențiunea că acest card va fi înlocuit cu cartea de identitate, cu noua carte de identitate. Acestea sunt principalele măsuri pe care, împreună cu Ministerul Sănătății, le luăm pentru eficientizarea cheltuielilor în Sănătate și pentru creșterea calității actului medical, cum a semnalat și domnul ministru, punând în mijlocul acestui sistem atât pacientul, cât și medicul. Mulțumesc!
Reporter: V-aș întreba ce se întâmplă cu acele medicamente… imunosupresoare. Înțelegem că multe dintre ele nu se mai găsesc în farmacii. Ce se întâmplă?
Horaţiu Moldovan: Poate-mi dați mai multe detalii, sau probabil vă referiți la întârzierile pe care Casa de Asigurări de Sănătate le-a avut în ceea ce privește plata medicamentelor către farmacii. Vreau să vă anunț că, astăzi, am reușit, cu sprijinul Ministerului de Finanțe, să acoperim integral toate costurile aferente lunii martie. Și de ce spun luna martie? Pentru că medicamentele se plătesc la 60 de zile. Practic, împreună cu Ministerul de Finanțe, ne focusăm pe luna aprilie, luna curentă pe care o avem de plată, și sperăm ca, în cel mai scurt timp, aceste întârzieri – care sunt de maximum 30 de zile peste cele 60 de zile, conform legii – să se reducă cât mai mult, astfel încât în câteva luni, în două-trei luni, să ajungem la normalitate. Ați observat și declarația prim-ministrului vizavi de rectificarea bugetară care se așteaptă pe Sănătate. Cu siguranță, nu vor rămâne medicamente neplătite și, cu siguranță, nu vor rămâne servicii medicale nedecontate în acest an.
Reporter: Ce se va întâmpla cu medicamentele inovative, în cazul în care pentru acestea apar medicamente generice compensate?
Horaţiu Moldovan: Se întâmplă ceea ce se întâmplă în momentul de față peste tot în lume, inclusiv la noi în România: în momentul în care expiră patentul unui medicament inovativ, are dreptul să intre pe piață medicamentul… sau medicamentele generice. Aceste medicamente generice au același efect, dar costurile sunt undeva la 30-40%. Nu înseamnă că va dispărea inovativul de pe piață, pacientul are în continuare posibilitatea să aleagă, în momentul în care ajunge la farmacie, oricare dintre aceste medicamente, inovativ sau generic, dar statul român va deconta pe denumirea comună internațională, care este cea mai mică dintre cele menționate.
Reporter: Pentru acei pacienți care sunt tratați cu medicamente pe contracte cost-volum, explicați-ne ce se va schimba.
Horaţiu Moldovan: Pentru pacienții care sunt tratați în momentul de față, nu se schimbă nimic. Se va schimba radical pentru cei care s-ar încadra, astăzi, să intre pe o astfel de medicație, dar nu pot din considerente bugetare. Vom crea spaţiu bugetar, astfel încât să includem mai mulți pacienți tratați prin mecanisme cost-volum, cost-volum-rezultat.
Reporter: Și se vor deconta în continuare?
Horaţiu Moldovan: Absolut.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, când vor intra în vigoare aceste schimbări? Și aș vrea să vă întreb dacă vă așteptați și la un blocaj în spitale, pentru că ați vorbit și despre regândirea salariilor pe care le primesc medicii. Am putea să vedem un exod al medicilor?
Alexandru Rogobete: Nu am vorbit niciodată despre regândirea salariilor pe care le primesc medicii.
Reporter: Premierul a vorbit…
Alexandru Rogobete: Am spus, același lucru l-a spus și premierul, că vom încerca să stimulăm plata pe performanță. Asta nu înseamnă că salariile o să scadă, ci pentru cei care au un număr mai mare de pacienți, respectiv pentru cei care desfășoară investigații medicale și manevre medicale de complexitate crescută, se va aplica o plată pe performanță. Nu ne așteptăm la un exod mai mare al medicilor – tocmai, așa cum am spus, aceste reforme vin în sprijinul celor care doresc cu adevărat să muncească în spitalele publice și să rămână în sistemul de sănătate din România.
Reporter: Când ar putea să fie implementate? – pentru că aveți o serie de măsuri.
Alexandru Rogobete: Ele sunt secvențiale. Primele vor intra în vigoare de la 1 august, o parte din măsuri și, sigur, până la finalul anului, celelalte. Vorbim aici de o primă ordonanță care modifică Legea 95, pe care ne propunem să o avem disponibilă până la finalul lunii august, și apoi actele normative secundare, hotărâri de guvern, ordine de ministru și așa mai departe. Deci, noi credem că, în această vară, toamnă, mai mult de jumătate din măsurile discutate vor intra în vigoare. Dar aș mai face o mențiune aici. În următoarele două săptămâni, vom avea întâlniri repetate cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți, cu asociațiile profesionale și cu restul instituțiilor din domeniul sănătății, sigur, pentru a ajunge la forma finală care să poată fi pusă în aplicare, pentru că despre reforme s-a tot discutat în ultimii 20 de ani în România, în special în sistemul de sănătate, însă puține dintre acestea au putut fi puse în aplicare. Din acest motiv, încercăm să ne întâlnim cu toți cei din sistem care le aplică, până la urmă, și care se întâlnesc cu ele, pentru a le da o formă și o nuanță, astfel încât să fie funcționale.
Reporter: Cât ne costă aceste măsuri? Pentru că, vedem, spuneați că sunt medici care vor primi bani în plus, sunt și pacienți care vor avea acces la alte medicamente, spunea domnul Moldovan, avem deja un deficit bugetar și mai avem nevoie de 10 miliarde de lei pentru plăți restante. Cât ne costă această reformă pe care o propuneți?
Alexandru Rogobete: Am început discursul prin a vă spune că reformele pe care le prezentăm astăzi se referă la eficientizarea sistemului de sănătate și la alocarea corectă a resurselor pentru pacienți și pentru personalul medical. Mulțumesc! Nu pot să vă dau o cifră, pentru că nu cifra, în momentul de față, contează, ci readaptarea…
Reporter: Domnule ministru, nu aveți bani la buget pentru aceste măsuri. Avem un deficit bugetar. Ați venit cu o reformă, ea cum se susține în perioada următoare?
Alexandru Rogobete: Reformele prezentate nu duc la creșterea bugetului sub nicio formă.
Reporter: Bună ziua! În ceea ce privește plata pe performanță, dumneavoastră ați amintit, spre exemplu, despre medicii care nu-și onorează programul la serviciu, dar ce alte criterii vor fi implementate? Adică cum veți stabili că un medic este performant sau nu? Și dați-ne un orizont de timp în care va fi implementat.
Alexandru Rogobete: Plata pe performanță este, de asemenea, o reformă prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență. O reformă absolut necesară, care trebuie dusă la îndeplinire până la mijlocul anului viitor, pe de o parte. Pe de altă parte, am spus că medicii care nu respectă programul la spitalul public, programul de lucru în sectorul public, vor fi sancționați de către managerul unității sanitare, care va beneficia de mult mai multe instrumente administrative în acest sens. Plata pe performanță se referă nu neapărat la numărul de pacienți, ci la complexitatea cazurilor în aceeași specialitate. Nu vom compara niciodată plata pe performanță între specialități, pentru că nu avem cum să comparăm activitatea unui medic cardiolog, de exemplu, cu activitatea unui neurochirurg, sau cu activitatea unui neurolog, sau cu activitatea unui medic de familie. Toate sunt importante, toate au rolul lor, iar performanța se va calcula în interiorul specialității, între unitățile sanitare și între echipele medicale.
Reporter: Ați mai declarat, dacă îmi permiteți încă o întrebare, faptul că avem spitale în România care au mai mulți șefi de secții decât pacienți, dar ați precizat că nu vom avea nici închideri de secții și nici concedieri. Cum veți echilibra însă balanță?
Alexandru Rogobete: Prin reorientarea servilor medicale pe care aceste unități sanitare le oferă pacienților și prin convertirea anumitor paturi de spitalizare continuă din anumite specialități în specialități – sau în nevoi – deficitare. Vorbim aici de paleație, vorbim de bolnavi cronici, vorbim de recuperare medicală și lista poate continua. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să ne explicați, în urma acestor reforme, se pare că cel mai mult vor avea de câștigat, vor fi favorizate spitalele cu mulți pacienți, unitățile mari. Ce facem cu spitalele din teritoriu, spitalele mici, cu pacienții de acolo? – dacă vor beneficia, pentru că medicii motivați se vor duce către spitalele mari, cu un număr mare de pacienți. Cum o rezolvăm în așa fel încât… Îmi explicați? – că asta încerc să aflu, ca să-i liniștim pe oamenii de acasă, dacă vor beneficia de aceleași servicii și de calitatea lor, așa cum intenționați să o faceți în special în zona acestor spitale mari.
Alexandru Rogobete: Măsurile nu favorizează pe nimeni, de fapt. Aceste măsuri vor stimula, ca și în spitalele mai mici, pacienții să fie internaţi și rezolvați din punct de vedere medical și să nu mai fie transferați în unitățile spitalicești mari și de urgență. Acesta sperăm, de fapt, să fie efectul acestor măsuri: de a stimula toate unitățile sanitare să trateze pacienții și să îi rezolve din punct de vedere medical, atât diagnostic, cât și tratament, la locul în care aceștia se prezintă.
Reporter: Și, în cazul medicamentelor, ne puteți spune dacă veți veni cu modificări pe modul de stabilire a prețului medicamentelor, astfel încât medicamentele generice să fie mai ieftine decât cele inovative? Înțelegem că acum sunt mai ieftine cu 10-15%. Și aici este o problemă pentru pacienți, dacă România va rămâne sau nu, în continuare, cu cel mai mic preț la un medicament, din cele 12 țări de referință.
Horațiu Moldovan: Deci, cu siguranță, în momentul în care am discutat despre un nou mecanism HTA, un mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale, deci implicit a medicamentelor, vom lua în considerare cele mai bune practici în acest sens. Și avem, aici, și suportul Băncii Mondiale și chiar în zilele următoare va fi, practic, concluzia unui proiect și a unei munci de mai mulți ani, pe care echipele ministerului cu ale Caselor de Asigurări de Sănătate și cu ale Băncii Mondiale și a altor experți le-au făcut pe zona aceasta. Și da, ideea este de a depăși această situație în care suntem în momentul de față, care a determinat, practic, plecarea unor medicamente, dispariția unor medicamente, dispariția unor producători de pe piața locală. În ceea ce privește prețul medicamentelor generice, în general, în lume, acestea sunt la o treime din prețul inovativelor. Dar, desigur, ele nu pot să rezolve tot, însă ceea ce pot să rezolve dorim să rezolve pentru cât mai mulți pacienți. Cu alte cuvinte vorbim despre același buget, dar despre pacienți mai mulți.
Reporter: Deci asta înseamnă că veți găsi niște mecanisme pentru ca prețul la medicamentele generice să fie mai mici cu 30% și nu cu 10-15%, cum ni se spune /…/?
Horațiu Moldovan: Sunt situații paradoxale astăzi, pe care nu le-am mai amintit, dar le vom corecta în acest pachet. Sunt unele medicamente inovative care sunt rambursate la 120% din prețul lor – au fost niște mecanisme de protecție împotriva dispariției acestora de pe piață. Am avut nişte discuţii foarte aplicate și foarte sincere cu producătorii și am spus că această situație trebuie remediată, trebuie să ajungem la un preț de 100%, ca pentru orice alt medicament, s-a înțeles acest aspect. S-a înțeles și faptul că furnizorii sau producătorii de medicamente vor trebui să vină – pe lângă acest mecanism de price sharing suplimentar, pe care l-am menționat – și cu o nouă contribuție, în funcție de volumul lor. Fie că vorbim despre aplicarea unei cote de suplimentare în ceea ce privește price sharing-ul pentru medicamentele cu un consum foarte mare, de exemplu peste 1% din creditele de angajament pe care le avem pe medicamente în România, în momentul de față, fie că vorbim despre alte mecanisme din cele de price sharing la care putem să lucrăm – și le vom discuta cu ei.
Reporter: Și o ultimă întrebare pe sistemul de coasigurare: câte persoane vor fi excluse de la coasigurare? Știți că s-a venit acum pe primul pachet cu acele excepții. Nu mai sunt 3,3 milioane persoane. Câte persoane vor trebui să plătească acea contribuție de 10% la nivelul celor șase salarii minime? Și care sunt categoriile în această sumă?
Horaţiu Moldovan: Raportul plătitori vs. neplătitori practic s-a inversat și sistemul, începând cu anul următor, va deveni sustenabil din această perspectivă. Deși au mai rămas anumite categorii scutite, dar marea lor majoritate sunt scutite în aproape toate țările – și vorbim despre copii, vorbim despre studenți și așa mai departe. E adevărat, sunt și pensionarii cu pensii de sub 3.000 de lei. Coasigurații sunt aproximativ 650 de persoane, în momentul de față, în România. Și, atenție, aici vreau să subliniez din nou faptul că este vorba despre persoane sănătoase, care nu au un handicap, sau nu au o patologie care să le împiedice să aibă o altă sursă de venit – o indemnizație, de exemplu. Iar aceste persoane au fost coasigurate de către cineva din familie, care avea un contract de muncă. Practic, ceea ce vor trebui să facă aceste persoane care aveau coasigurați, așa cum am mai spus-o și săptămânile trecute: să completeze acea declarație pe site-ul ANAF și, practic, să plătească o contribuție minimă, echivalentă unui salariu minim pe economie, pentru șase luni, beneficiind de 12 luni de asigurare medicală.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș vrea să faceți câteva clarificări în legătură cu plata reală a serviciile medicale. Prima întrebare ar fi dacă acest lucru va fi valabil și la spitalele publice și la cele private.
Alexandru Rogobete: În urma introducerii datelor de către spitalele publice în acel proiect pe care îl avem finanțat din banii europeni – caz pe cost – vom analiza timp de doi ani de zile toate datele introduse de către unitățile sanitare și, sigur, vom încerca să reactualizăm tarifele pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate le decontează unităților sanitare, astfel încât, în decurs de doi-trei ani din acest moment, să putem să ajungem cu o plată cât mai aproape de realitate.
Reporter: Deci și la privat.
Alexandru Rogobete: Pentru toate serviciile, în mod uniform. Toate serviciile medicale în mod uniform.
Reporter: Și așa ar ajunge, spuneți, pacienții ca în trei ani să nu mai plătească nimic nici la privat?
Alexandru Rogobete: Ele vor merge, aceste două măsuri merg complementar. Pe de o parte, se analizează costurile reale ale serviciilor medicale care sunt acordate atât în mediul public, cât și în mediul privat și, sigur, decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, tot treptat, se va reduce și coplata pe care pacienții o plătesc, în momentul de față, spitalelor private.
Reporter: Și reorganizarea spitalelor când va fi făcută efectiv? Și aș vrea să ne spuneți și dacă ați vorbit cu autoritățile locale, pentru că, de fiecare dată, cumva, aici este problema, primarii consideră că își anunță comunitatea că închid spitalele și vor pierde la următoarele alegeri. Deși nu vorbim de închiderea spitalelor.
Alexandru Rogobete: Mulțumesc pentru întrebare. Subliniez încă o dată, nu vorbim despre închiderea spitalelor sub nicio formă. Vorbim doar despre o reașezare și o reorganizare a tipului de serviciu medical pe care unele spitale din România, sigur, nu toate, le oferă. În 25 iulie vom avea un răspuns de la toate unitățile sanitare, pentru că am solicitat o analiză amplă atât a resursei umane din fiecare unitate sanitară și aici mă refer la numărul de medici per specialitate, inclusiv pe categorii de vârstă, pentru a putea anticipa în mod corect, real, numărul de posturi la rezidențiat care urmează să fie scoase în anii următori; respectiv, am solicitat tuturor spitalelor publice din România să ne transmită o serie de indicatori, și anume: numărul de pacienți prezentați în UPU sau CPU, numărul de pacienți care au fost admiși în unitatea sanitară per specialitate, numărul de pacienți transferați din unitatea sanitară la diferite intervale de timp, gradul de ocupare al paturilor și, sigur, o serie de mulți alți indicatori care o să ne ajute să avem o imagine de ansamblu a unităților sanitare în funcție de profilul și de gradul acestora. Și, utilizând aceste cifre, concrete până la urmă, vom regândi reclasificarea unităților sanitare publice din România.
Reporter: O singură întrebare mai am. V-ați exprimat nemulțumirea, puțin mai devreme, față de managerii de spitale. Spuneați că în unele spitale se poate, în altele nu se poate. Știm foarte bine că managerii de spitale, în special în țară, sunt puși pe criterii politice. Și aș vrea să ne spuneți, poate puteți să răspundeți amândoi, având în vedere că faceți parte din partide diferite, cum vă veți convinge partidele din care faceți parte să nu mai fie puși acești manageri pe criterii politice, ci pe criterii de competență?
Alexandru Rogobete: Eu cred că orice partid politic, indiferent de culoarea lui, vrea în unitățile sanitare, reprezentanți care să le aducă cinste și care să poată dezvolta unitatea sanitară pentru o grijă cât mai adecvată a pacienților din comunitatea respectivă.
Reporter: Răspundeți și dumneavoastră, vă rog.
Horațiu Moldovan: Eu cred că un primar, un președinte de Consiliu Județean dorește, în primul rând, să rezolve o problemă legată de sănătatea celor din raza administrativ-teritorială de care răspunde și cred că dorește, practic, să ofere ceea ce e nevoie, nu ceea ce nu este nevoie. Iar prin aceste măsuri, practic, managerii spitalelor vor fi, practic, încurajați să își redimensioneze, în anumite situații, probabil spitalele mici sau foarte mici, să-și redimensioneze actualele structuri la nivelul nevoilor reale de sănătate din zona respectivă. Şi dacă vor considera că este nevoie de mai multă paliație, vor putea să facă mai multă paliație, dacă vor considera că este nevoie să facă ginecologie, vor avea libertatea să facă ginecologie, în funcție de specificul patologiei locale.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, de ce în continuare pacienții trebuie să aștepte săptămâni sau chiar luni pentru analize de laborator sau pentru investigații de tip RMN, deşi iau bilet de trimitere? Spuneați că lucrați la o platformă prin care pacienții să poată vedea în timp real unde mai sunt locuri disponibile. Când va fi gata această platformă și cum va funcționa?
Alexandru Rogobete: Mulțumesc pentru întrebare! Sperăm că din această toamnă platforma va fi disponibilă, cel puțin pentru primele specialități. Încercăm gradual să o dezvoltăm pentru toate specialitățile, dar cu siguranță primele zone din sistem care vor fi disponibile în această platformă vor fi cele date de investigațiile de imagistică și radiologie medicală, adică RMN, CT și alte investigații de acest gen, respectiv cele pentru analizele de laborator.
Reporter: Bună ziua. Aș avea o primă întrebare pentru domnul ministru Rogobete. Ați anunțat astăzi, în pachetul de măsuri, două măsuri care îi vizează practic pe șefii de secție din spitale. Spuneți că vă doriți ca ei să nu mai fie numiți de instituții din afara spitalului, cum sunt universitățile de medicină și farmacie și spuneți că vă doriți ca ei să acorde în mod obligatoriu consultații în ambulatorii. Ştim că acest lucru în acest moment nu prea se întâmplă. Aș vrea să vă întreb dacă vă temeți de rezistența UMF la aceste măsuri și dacă credeți că le puteți face aplicabile și cum veți face acest lucru.
Alexandru Rogobete: Eu cred că, printr-un dialog echilibrat, o comunicare continuă și o strategie care să reașeze în mod corect sistemul de sănătate, cred că aceste lucruri sunt realizabile și am încrederea că universitățile vor colabora, așa cum au colaborat și până acum, cu Ministerul Sănătății, astfel încât această reformă importantă să poată fi dusă la bun sfârșit. Pentru că aici nu vorbim despre a limita universitățile, să recomande sau să propună, așa cum este legislația actuală, șefi de secție în anumite specialități, în anumite spitale clinice. Eu cred că împreună, dacă vom lucra la criterii de performanță, pentru aceşti șefi de secție, lucrurile într-un viitor apropiat vor sta mult mai bine, pentru că, până la urmă, se stimulează echipa medicală, echipa de coordonare a rezidențiatului și echipa, în special, la nivelul unui spital clinic, care este esențială.
Nu mă tem de rezistență, nu cred că vom avea o rezistență, pentru că comunicarea este echilibrată și gândită astfel încât să rezolve problemele din sistem. Nu vreau să se înțeleagă că universitățile de medicină sau universitarii sunt problema din sistemul de sănătate, sub nicio formă. Până la urmă, ei pregătesc viitoarele generații de medici și cred că, dacă stăm împreună, putem rezolva această situație și această reformă importantă.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare, dacă îmi permiteți.
Alexandru Rogobete: Vă rog…
Reporter: Spuneați că aveți nevoie de aproximativ un an, doi, trei, de acum încolo, pentru ca Casa de Asigurări de Sănătate să știe prețurile reale ale serviciilor medicale și să se facă acea uniformizare între sistemul public și sistemul privat. Știu că ambii sunteți de puțin timp în funcție. Aș vrea să vă întreb de ce credeți că nu s-a putut face acest lucru până acum, adică Casa de Asigurări de Sănătate nu cunoaște prețurile reale ale serviciilor medicale.
Alexandru Rogobete: În general, nu doresc să vorbesc despre ceea ce nu au făcut alte persoane, prefer să discut despre ceea ce facem noi și despre cum încercăm să ducem acest sistem într-o, dacă doriți, zonă mai bună pentru pacienți.
Reporter: Mulţumesc.
Alexandru Rogobete: Mulțumesc și eu.
Reporter: Bună ziua! În privința acestor servicii medicale neraportate și în privința internărilor fictive, aș vrea să ne explicați concret cum o să faceţi să combateți aceste fenomene. Adică, în timpul controalelor pe care le veţi face împreună cu CNAS, în spitale, pentru a vedea dacă s-au raportat sau nu s-au raportat toate serviciile medicale, vă veţi uita pe foile pacienţilor sau care vor fi indicatorii pentru a vedea dacă au fost efectuate servicii care nu au fost raportate sau poate au fost prea mult?
Alexandru Rogobete: Există o serie de metode de a verifica un act medical care s-a întâmplat. Vorbesc aici de o verificare retroactivă. Sigur, nu o să intru acum în toate detaliile medicale și tehnice, cum se verifică acest act medical. Sigur că rămân, în urma oricărei activități medicale, rămân așa-numitele dovezi medicale: investigații de laborator, investigații de imagistică, înregistrări în bazele de date informatice și lista poate continua. Acestea vor fi, în principal, metodele prin care…, o parte din metodele, generic vorbind, de control. Nu vom inventa controale noi. Aceste controale se fac oricum. Au fost identificate multe servicii fictive sau internări fictive înregistrate în sistemul Casei. Noutatea, dacă doriți, nu este modul în care facem controlul, ci sancțiunea, care este una, spun eu, care sper să descurajeze acest fenomen. Mulțumesc!
Reporter: Aceste practici sunt întâlnite mai des în spitalele mari sau în spitalele mici de provincie?
Alexandru Rogobete: În urma analizei pe care o vom face cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asupra indicatorilor de care am discutat, vom face public acest raport.
Reporter: Și mai am o întrebare. Înțelegem că sunt spitale, în aceste momente, care mai au bani doar de salarii; nu mai există bani pentru medicamente, pentru contracte de mentenanță, pentru dispozitive medicale. Dacă știți despre acest lucru și dacă ne puteți spune câte spitale sunt în această situație și ce puteți face în perioada următoare?
Alexandru Rogobete: Există unități sanitare care sunt într-o situație grea din punct de vedere financiar și bugetar. Nu pot să vă dau acum o cifră. Sigur că încercăm să venim în sprijinul lor prin programul „Acțiuni prioritare” care finanțează direct anumite categorii de pacienți critici, aici mă refer la ATI, AVC, infarct, neonat, traumă, arsuri și așa mai departe. Deja, astăzi, am semnat la Ministerul Sănătății o suplimentare din bugetul existent pentru anul 2025 și o realocare de fonduri între aceste programe, tocmai pentru a sprijini aceste spitale și a nu pune în dificultate pacienții. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, cheltuielile pentru sănătate în România sunt de 5,3% din PIB, media europeană fiind de 10%. Întrebarea mea este cum pot pacienții din România să primească servicii similare cu cele din țările care alocă 10-12% din PIB și de unde s-ar putea acoperi această diferență de la 5% la 10%. Mulțumesc!
Alexandru Rogobete: Întrebarea dumneavoastră este foarte bună și spune multe despre ceea ce s-a întâmplat în trecut în sistemul de sănătate. Menționez că, până nu demult în România, 6 milioane de oameni au contribuit la asigurările sociale de sănătate și au beneficiat 16 milioane, ani la rând. De aici, acest deficit bugetar și aceste restricții financiare în sistemul de sănătate, pe care sperăm ca, în următoarea perioadă, să le putem recupera, prin multele măsuri adoptate concomitent – creșterea plajei de contribuabili la asigurările de sănătate, eficientizarea sistemului prin măsurile pe care vi le-am prezentat în urmă cu scurt timp și printr-o reașezare a tipului de serviciu pe care unitățile sanitare îl oferă pacienților. Mulțumesc!
Reporter: Bună seara! O întrebare pentru doamna purtător de cuvânt se poate?
Alexandru Rogobete: Să înțeleg că pentru noi nu mai aveți întrebări. Vă mulțumim mult și vă dorim o seară excelentă. Și aș mai vrea să spun un lucru pentru pacienți. Cred că toți pacienții au nevoie de mai mult respect din partea sistemului, iar aceste măsuri, chiar dacă o parte din ele sunt grele pentru personalul medical și nu doar, ci pentru întreg sistemul, cred cu tărie că în viitorul apropiat putem recâștiga încrederea oamenilor în sistemul de sănătate. Mulțumim mult de tot! Seară plăcută!
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
