Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior.
Ministerul Sanatatii
DEFINIŢIE:
Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea și de
supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor de sănătate ale
acesteia, de definirea și de implementarea strategiilor și politicilor publice din domeniul sănătății şi de evaluarea serviciilor de sănătate.
„Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate şi
organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate a populaţiei, aceasta include organizarea personalului şi a unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor,diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizică, socială şi profesională”.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara carora sunt prevazute si 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual.
La sfarsitul fiecarui modul de pregatire (cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator.
Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book),in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.
Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor socialadministrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR
Stagii de bază (modulele 1 – 5)
CONŢINUTUL STAGIILOR
1) MĂSURAREA ŞI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A
DETERMINANŢILOR EI – 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 70 ore didactice
1.1) Introducere în sănătatea publică:
• Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor
• Definirea domeniului sănătăţii publice
• Principiile metodei ştiinţifice
• Evoluţia conceptelor în sănătate publică
• Măsurarea stării de sănătate a populaţiei
1.2) Demografie:
• Statica populaţiei
• Mişcarea mecanică şi naturală: natalitatea, fertilitatea şi mortalitatea
• Metode de standardizare
• Tabele de mortalitate, speranța de viață sănătoasă
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
1) Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei 3 luni
2) Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni
3) Biostatistică și informatică 2 luni
4) Epidemiologie generală 3 luni
5) Managementul proiectelor in sanatate 2 luni
Stagii complementare (modulele 6 – 10)
6) Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională 2 luni
7) Igiena mediului în relație cu sănătatea publică 2 luni
8) Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni
9) Copiii și tinerii – particularități de dezvoltare și stil de viață 2 luni
10) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni
Stagii de profil (11 – 15)
11) Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile.
Populatii la risc. 5 luni
12) Bioetică 1/2 lună
13) Etica politicilor de sănătate la nivel populațional 1/2 lună
14) Managementul serviciilor de sănătate şi sociale 6 luni
1) Stagii practice de Sănătate Publică şi Management – se vor efectua
activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute,
Direcții de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de
Sănătate 12 luni
• ani de viaţă potenţial pierduţi
1.4) Morbiditate, incidenţa, prevalenţa
1.5) Calitatea vieţii
1.6) Modele de determinanţi ai stării de sănătate a unei populaţii:
• Factori biologici
• Factori de mediu
• Factori de stil de viaţă (comportamentali)
• Serviciile de sănătate
1.7) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o influenţează
• Criterii de alegere a metodelor de cercetare
• Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii
chestionarelor
• Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative
Tematica activităţilor practice 1.8) Introducere în sănătatea publică
• Identificarea surselor de informare ştiinţifică şi de date statistice relevante pentru sănătatea publică
• Citirea şi evaluarea critică a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice
• Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea şi susţinerea unei comunicări, redactarea unui articol ştiinţific
1.9) Demografie
• Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei
• Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare la
mişcarea naturală a populaţiei (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de
mortalitate, A.P.V.P., etc.)
• Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii
ale studiului stării de sănătate 1.10) Morbiditate
• Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea
morbidității
• Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli
• Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau
pentru un grup de boli
• Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacităţii într-o populaţiei
1.11) Factori care condiţionează starea de sănătate a unei populaţii
• Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţează
starea de sănătate a unei populaţii
• Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali
asociaţi sănătăţii
• Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a
populaţiei
1.12) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care influenţează
• Realizarea şi testarea unui chestionar
• Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ
2) METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2
luni) – 45 ore curs
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
2.1) Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate
2.2) Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori
2.3) Evaluarea nevoii de servicii de sănătate
2.4) Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate.
2.5) Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de
sănătate; planul de prelucrare şi analiză a datelor.
2.6) Pretestarea metodologiei
2.7) Planul de lucru
2.8) Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate
Tematica activităţilor practice
2.9) Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate
2.10) Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor
2.11) Întocmirea listei de variabile
2.12) Întocmirea protocolului de cercetare – elemente de bază
2.13) Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar,interviu)
2.14) Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor
2.15) Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
• Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice
• Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care
lucrează în sistemul de sănătate
• Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate –
indicatori de structură – proces – rezultat
• Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile
unei instituţii de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
• Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor
grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sănătate
3) BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ – 2 LUNI
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
3.1) Informatică
• Prelucrarea automată a datelor.
• Editarea de documente (text şi grafică)
• Baze de date
• Documentarea asistată de calculator
• Programe de comunicaţii
• Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS,
SAS,etc.
3.2) Biostatistică
• Indicatori de tendinţă centrală şi dispersie
• Eşantionaj şi inferenţă statistică
• Tipuri de distribuţii şi compararea statistică (teste parametrice şi
neparametrice)
• Regresia logistică
• Corelaţia şi regresia liniară
• Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice;
compatibilizare cu cerinţele U.E.
• Statistică superioară
Tematica activităţilor practice
3.3) Introducere în informatică
• Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere,
redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
• Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică și a mijloacelor
multimedia
• Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
• Realizarea unui format de baze de date și a unui dicționar de date
• Utilizarea unui program de calcul tabelar
• Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
3.4) Biostatistică
• Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă și de teste de comparare
statistică pentru analiza bazelor de date
• Realizarea de regresii și corelații statistice
• Analize de supraviețuire
• Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu
ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
• Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale şi redactarea concluziilor
• Proiectarea unui studiu pe eşantion
• Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în
articole ştiinţifice
4) EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni (70 ore curs)
Tematica lecţiilor conferinţă
4.1) Introducere in Epidemiologie
• Definiţie, scop, domenii de utilizare
• Istoric
• Concepte specifice utilizate in epidemiologie (expunere, efect,
cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protectie, epidemie, endemie,
pandemie, boală, etc.)
• Istoria naturala a bolii
• Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară şi
terţiară)
• Conceptul cauzalităţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate
(concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii)
• Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci,
triada epidemiologică )
4.2) Noțiuni de morbiditate
• Definiție, tipuri, măsurare, surse de informații
4.3) Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice
4.4) Epidemiologie descriptiva
• Caracteristici de persoana, loc, timp (definire variabile, utilizare)
• Tipuri de studii descriptive – scop, metodologie, utilizare, avantaje și
limite
4.5) Studii analitice
• Ciclul studiilor epidemiologice
• Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare)
• Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si
controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate si Odds Ratio,
avantaje şi dezavantaje)
• Studii analitice tip cohorta (definire cohorte şi grupuri expuse, design,
avantaje, dezavantaje)
• Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)
• Studii experimentale – tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje,
limite, exemple
• Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)
• Fazele studiilor clinice în populațiile umane
4.6) Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică
• Istoric, definiţie, utilizare
• Obiective
• Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de
laborator)
• Elementele unui sistem de supraveghere
• Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere
• Evaluarea unui sistem de supraveghere
• Atributele supravegherii
Tematica activităților practice
4.7. Analiza morbidității într-o populație
Curriclum in Sanatate publica si Management 8
4.8. Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație
4.8. Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu eccologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu
4.9. Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic
4.10. Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu
epidemiologic
4.11. Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic
5) MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
5.1) Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate
5.2) Ciclul de viață al unui proiect
5.3) Faza de identificare a proiectului – analiza de situație, tipuri de tehnici
5.4) Metode de identificare și de prioritizare în sănătate
5.5) Arborele de probleme
5.6) Scopul și obiectivele proiectului – definiții, tipuri de obiective, exemple,
caracteristici, arborele de obiective
5.7) Planificarea operațională a proiectului – instrumente
5.8) Resursele umane în proiect
5.9) Bugetul proiectului – elemente, modalități de alcătuire, reguli generale
5.10). Evaluarea proiectelor – scop, caracteristici, tipuri de evaluare
5.11) Programele naționale de sănătate – cadru legislativ, tipuri, componente,indicatori, puncte tari și puncte slabe
Tematica activităţilor practice
5.12) Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici
5.13) Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații
5.14) Realizarea unui arbore de probleme
5.15) Realizarea unui arbore de obiective
5.16) Realizarea planificării operaționale îa unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect
5.17) Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect
5.18) Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect
5.19) Stabilireametodologiei de evaluare a unui proiect
5.20) Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea
cerințelorspecifice ale finanțatorului
6) MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE
OCUPAȚIONALĂ – 2 luni
Tematica lecţiilor de conferinţă – 45 ore
6.1) Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe)
6.2) Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă
6.3) Mediul ocupaţional în relaţie cu sănătatea umană
6.4) Metodologia de cercetare în medicina muncii
6.5) Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale
6.6) Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe i obligații de raportare
Tematica activităților practice
6.7) Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securiattea în muncă
6.8) Analiza legislație naționale privind sănătatea și securitatea în muncă
6.9) Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională
7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2
luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
7.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sănătăţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
7.2) Radiaţii ionizante: iradierea naturală/natural modificată
tehnologic/antropică, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sănătăţii,
măsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane.
7.3) Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete.
Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătăţii umane,
măsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive.
7.4) Igiena solului: relaţia între structura fizică, compoziţia chimică şi biologică şi sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică şi biologică a solului şi efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
7.5) Igiena apei: nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, şi modalităţi de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
7.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării.
7.7) Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratării apei. Compoziţia minerală a apei în relaţie cu sănătatea. Poluarea chimică a apei şi efecte asupra sănătăţii: patologia hidrică neinfecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere.
Poluarea biologică a apei şi efectele asupra sănătăţii: patologia hidrică
infecţioasă. Măsuri de prevenire şi combatere.
7.8) Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere.
7.9) Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale.
Conceptul de „oraş sănătos”. Dezvoltarea socio-eonomică a mediului rural.
7.10) Spaţiul de locuit în relaţie cu sănătatea umană: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianţa termică, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire şi combatere.
7.11) Cerinţe de igienă în unităţile medico-sanitare.
7.12) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătăţii, măsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
7.13) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate:impact asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
7.14) Poluarea transfrontalieră şi probleme globale de impact asupra mediului şi sănătăţii umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice şi efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversităţii speciilor, despăduririle,deşertificările, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase.
Tematica activităţilor practice
7.15) Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer.
Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
7.16) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de
expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
7.17) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
7.18) Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreaţională, reziduală).
Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăţilor organoleptice,
fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
7.19) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologică a apei.
7.20) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale şi locale cu apă potabilă.
7.21) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei.
7.22) Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relaţie cu apa potabilă.
7.23) Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
7.24) Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătăţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioară).
7.25) Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
7.26) Metodologia cercetării expunerii populaţiei la radiaţii ionizante.
7.27) Metodologia cercetării condiţiilor de igienă din unităţile medico-sanitare.
7.28) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sănătate într-o
comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenţie
operativă în cazul unei calamităţi sau catastrofe.
8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU
SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
8.1) Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România.
8.2) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie–nutriţie–sănătate, trebuinţe nutriţionale, aporturi
recomandate.
8.3) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnică, efectele consumului neadecvat).
8.4) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar,
tulburările comportamentului alimentar.
8.5) Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat.
8.6) Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) – etiopatologie,epidemiologie, profilaxie
8.7) Calitatea nutriţională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouă; legume, fructe;cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice şi nealcoolice)
8.8) Poluarea chimică a alimentelor – efecte asupra alimentelor și
consumatorilor, măsuri de profilaxie.
8.9) Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie.
8.10) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente.
8.11) Igiena unităţilor cu profil alimentar.
8.12) Legislația națională privind igiena alimentației
Tematica activităţilor practice
8.13) Aprecierea calităţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetării.
8.14) Strategii de control a securităţii sanitare a alimentelor în unităţi alimentare.
Principii de evaluare a riscului în unităţi alimentare, sistemul de analiză a
riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical
Control Points).
8.15) Evaluarea stării de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
8.16) Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie.
Tipuri de anchete.
8.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort:copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.
8.18) Principii generale de dietoterapie.
8.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente.
8.20) Elaborarea unei intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţională, intervenţie nutriţională în teren
(şcoală, colectivităţi locale, parteneriate public/privat ).
9. COPIII ŞI TINERIII – PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI
STIL DE VIAȚĂ – 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 45 ore
9.1) Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman,principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, acceleraţia creşterii sau tendinţa seculară.
9.2) Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali,dinamica proporţiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta.
9.3) Dezvoltarea neuropsihică şi factorii care o influenţează: ereditatea, mediul, educaţia.
9.4) Dezvoltarea neuropsihică în relaţie cu activitatea intelectuală: condiţionare reciprocă; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolară, tulburările de învăţare;problematica instruirii şi educării copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale,comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
9.5) Dezvoltarea neuropsihică şi relaţiile interpersonale în colectivităţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi.
9.6) Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiveducativ de grupe de vârstă: la antepreşcolari (0 – 3 ani și preșcolari (4 – 7 ani), la elevi şi studenţi.
9.7) Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice,consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară,handicapul fizic şi psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate,măsurile de prevenire şi combatere.
9.8) Cerinţe normative de igienă privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul,planificarea şi organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de
ergonomie şcolară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile şi materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitară a personalului, asistenţa medicală, menţinerea stării de igienă,alimentaţia colectivă. Norme specifice pentru creşe, leagăne de copii,grădiniţe, şcoli, universităţi.
Tematica activităţilor practice
9.9) Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii
dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al
dezvoltării fizice în sistem sigmal şi de percentile.
9.10) Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnoză.
9.11) Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnă în creşe,
grădiniţe, şcoli şi universităţi. Aprecierea reuşitei şcolare.
9.12) Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolară şi profesională.
9.13) Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
9.14) Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivităţi, aprecierea stării de nutriţie.
9.15) Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri.
9.16) Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii şi tineri.
9.17) Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină şcolară
9.18) Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri
10)EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE – 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 90 ore curs
10.1) Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile
10.2) Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan
național
10.3) Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile
10.4) Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de
manifestare)
10.5) Focar epidemiologic(definiţie, factori condiţionali, forme de
manifestare)
10.6) Procesul epidemiologic (definiţie, factori si forme de manifestare)
10.7) Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui
raport de epidemie)
10.8) Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea)
10.9) Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase
Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita
epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita,hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B
Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze,
infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută,
holeră, Rottavirus
Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina
Boli cu transmitere predominant parenterală: infecţia cu
HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C
Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu
transmitere vectorială
Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecţiile cu
Chlamydia
Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza
Parazitoze
10.10) Infecţii nosocomiale -particularități, tendințe și politici
europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de
prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate
actului medical.
Tematica activităţilor practice
10.11) Sistemul informaţional în bolile transmisibile
10.12) Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravităţii,
potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
10.13) Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacităţii şi
acceptabilităţii diferitelor activităţi epidemiologice, de profilaxie şi
combatere
10.14) Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii
epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare
speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia
supravegherii active a purtătorilor de germeni
10.15) Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare
şi transport de produse biologice şi de mediu:
Tehnici de recoltare
Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse
situaţii epidemiologice pentru implementarea măsurilor
antiepidemice şi privind căile de transmitere
10.16) Planificarea, organizarea şi desfăşurarea tehnică a măsurilor
DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din
teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD:
Tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul
agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice);
controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie: activitatea şi tehnica
sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea
eficienţei sterilizării)
Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen
vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţă epidemiologică,
biologică şi ecologia lor
Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent
patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanţă epidemiologică,
biologică şi ecologia lor
10.17) Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală
transmisibilă:
Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară şi definitivă
Măsuri pentru îngrădirea şi lichidare focarului epidemiologic declarat
Urmărirea focarului epidemic până la lichidare
Curriclum in Sanatate publica si Management 15
10.18) Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de imunoprofilaxie a
populaţiei – imunoprofilaxia profilactică activă şi pasivă
10.19) Legislaţie sanitară (legi, regulamente, norme , instrucţiuni
referitoare la activitatea antiepidemică şi de igienă, apărarea sanitară a
graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice
internaţionale, sondaje)
10.20) Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea
planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli
infecţioase
10.21) Program plan de măsuri de prevenire şi combatere a bolilor
transmisibile în situaţii neaşteptate (calamităţile naturale şi mişcare
migraţională nereglementată) şi bioterorism
10.22) Plan de control al infecțiilor nosocomiale / asociate actului
medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale
10.23) Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală
comunicabilă
11. ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR
NECOMUNICABILE. POPULATII LA RISC – 5 luni
Tematica lecțiilor de conferință 110 ore
Cadul general privind promovarea sănătății, educația pentru sănătate și
strategiile preventive
11.1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive.
11.2. Politici și documente internaționale de promovarea sănătății (OMS; UE)
11.3. Niveluri de prevenție și strategii de prevenție
11.4. Societatea civilă, drepturile omului şi promovarea sănătăţii. Politici
sănătoase şi alianţe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunităţii în
educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii.
11.5. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
11.6. Strategii preventive. Tipuri de intervenții pt modificarea stilului de viață
11.7. Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață
11.8. Elemente de marketing social.
11.9. Alfabetizarea în sănătate
Prevenirea bolilor necomunicabile
11.10. Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă
probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici
epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.
• Boli cardiovasculare si cerebrovasculare
• Tumori maligne
• Accidente
• Boli respiratorii cronice
• Boli digestive cronice
• Boli reumatismale
• Boli de nutriţie
• Boli psihice
11.11. Cadrul internațional de referință privind prevenirea și controlul
bolilor necomunicabile – OMS, UE.
11.12. Profilaxie, educaţie pentru sănătate, strategii de prevenire și control –
pe niveluri de prevenire
11.13. Surse de date pentru bolile necomunicabile. Registre de boli cronice
11.14.Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine
11.15.Screeningul in depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare)
11.16. Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening
11.17. Programe de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor
necomunicabile în România
11.18. Organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control
pentru bolile necomunicabile Populații la risc
11.19.Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor.
Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea
11.20.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și
tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi protecția
sănătăţii copilului.
11.21.Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri
11.22.Sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei
11.23.Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
11.24.Alte grupuri vulnerabile – persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice,persoane dependente, persoane cu dizabilități etc
11.25.Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
11.26.Nutriția și activitatea fizică.
11.27.Stresul ca determinant al stilului de viață
11.28.Violența ca determinant al stării de sănătate
Tematica activităților practice
11.1. Dezvoltarea de strategii preventive
Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia
ecologică
Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o
populaţie data
11.2. Strategii de implicare a comunităţii în educaţia pentru sănătate şi
promovarea sănătăţii
Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitară în
colaborare cu o organizaţie non-guvernamentală
11.3. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi
atitudinilor legate de sănătate
Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la
adolescenți
Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii
comportamentali şi sănătate pentru un public nespecializat
11.4. Utilizarea principiilor si metodelor epidemiologice in prevenirea si controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism şi nutriţie)
11.5. Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor
necomunicabile în România
11.6. Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România
11.7. Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de
screening
11.8. Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile / sub 5 ani
11.9. Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt,pentru reducerea mortalităţii infantile / sun 5 ani
11.10.Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți
11.11.Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi
practicile legate de planificarea familială şi educaţia sexuală a unei populaţii
11.12.Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)
11.13.Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu
11.14.Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vârstnice
11.15.Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale
vârstnicilor instituţionalizaţi
11.16.Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legătură cu consumul
abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
11.17.Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul
influenţării atitudinilor şi comportamentelor
11.18.Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență)
11.19.Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența
12. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 saptamani
Tematica lecțiilor de conferință – 20 ore
12.1. Introducere în Bioetică
1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioetică
12.2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)
12.3. Relaţia medic-pacient
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate
1. Drepturile pacienților (Consimţământul informat, Confidenţialitatea în
relaţia medic-pacient)
2. Relaţia medic-pacient minor
3. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacient
12.3. Greşeli şi erori în practica medicală
1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală
12.4. Probleme etice la începutul vieţii
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
12.5. Probleme etice la finalul vieţii
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
12.6. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane, genetică,
genomicp
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
4. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
5. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman genetică
Curriclum in Sanatate publica si Management 19
6. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
7. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
1. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii
genetice
Tematica activităților practice
12.7. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticăReglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui
Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în
condiţiile medicinii actuale
2.Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate
3.Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent
12.8 Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală
curentă
2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient
4. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri
5. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă
6. Rolul comitetelor de etică din spitale
12.9. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis, Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale
12.10. Discutarea problemelor etice la începul și la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete
12.11. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe, genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
13. MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL
POPULAȚIONAL – 2 SAPTAMANI
Tematica lecțiilor de conferință – 20 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea
principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a
cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea
ştiinţifică
7. Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii
8. Politici internaționale privind acoperirea universală
9. Politici privind accesul la servicii în România
Curriclum in Sanatate publica si Management 20
Tematica activităților practice
13.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete
13.11. Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din România
14. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE
– 6 luni
Tematica lecţiilor conferinţă – 130 ore
14.1. Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale
14.2. Planificare şi programare, organizare, funcția de resurse umane,
conducere și control în organizațiile din sănătate
14.3. Stiluri manageriale
14.4. Procesul de luare a deciziei
14.5. Conflict şi negociere
14.6. Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate
14.7. Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS
14.8. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată şi modalităţi de
finanţare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice şi private
14.9. Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea,organizarea (macro și microstructură, finanțarea)
14.10.Reglementarea sistemului de sănătate din România – cadru de referință,acte normative de bază
14.11.Finanțarea sistemului de sănătate în România
14.12.Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate,nivele de asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
14.13.Metode de plată a serviciilor de sănătate
14.14.Management organizaţional – structură, cultură, managementul
schimbării
14.15.Economia sanitară (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sănătate,costuri, metode şi tehnici de evaluare economică)
14.16.Evaluarae tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)
14.17. Managementul financiar ( alternative de finanţare ale sistemelor de
sănătate, metode de plată a furnizorilor)
14.18.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar
14.19.Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate
14.20.Integrarea in Uniunea Europeană (instituţii, sistem de drept, strategii,
politici și programe în domeniul sănătății publice)
14.21.Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare
14.22.Comunicare (în organizaţie, cu pacientul)
14.23.Sisteme informaționale și indicatori în sănătate
14.24.Sistemul informațional de sănptate din România
Tematica activităţilor practice
1. Analiza şi interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate
2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sănătate
3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate
4. Identificarea surselor de informaţii pentru măsurarea costurilor
5. Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de
sănătate şi în sisteme naţionale de sănătate
6. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu
7. Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o
instituţie de sănătate
8. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu şi cost/utilitate
9. Măsurarea inflaţiei specifice sectorului de sănătate
10. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate şi sistemului serviciilor de sănătate
11. Evaluarea activităţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din
sectorul sănătăţii
12. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sănătăţii
13. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorităţi de Sănătate Publică Judeţene sau a unui spital
14. Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate
15. Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii
16. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie
17. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului
18. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal
19. Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă
20. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populaţii vulnerabile
21. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie
22. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizării şi evaluării unui program de sănătate
23. Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România şi a schimbărilor legate de reformă
24. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor întro unitate sanitară
25. Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup
26. Compararea unor instituţii de sănătate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane
27. Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unităţi sanitare sau al unui judeţ
28. Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate
29. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări
30. Dobândirea unor deprinderi de bază de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor
15. STAGII PRACTICE – 12 luni:
Stagii practice de Sănătate Publică şi Management (12 luni): se vor efectua
activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății(Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Judeţene, Case de Asigurări de Sănătate Judeţeană, Institutul Național de Sănătate Publică.
Notă:
* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un
referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în
stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.
Examenul final pentru obţinerea specialităţii, va consta din trei (3)
probe:
1. probă scrisă
2. probă practică
3. susţinerea unei lucrări personale (de disertaţie)
** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susţinerea
examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor in elaborarea
listelor de materiale bibliografice si publicarea manualelor unice pe
specialitati.
SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT
4 ANI
STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINTA
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV
STAGIUL I.1. I.2. I.3. I.4. 1.5 II.1 II.1 II.3. II.4. II.5 III.1. III.2 III.3 III.4. IV.1 IV.2 IV.3 IV.4
DURATA
(luni)
3 2 2 3 2 2 2 2 2 4 5 1/2 1/2 6 3 3 3 3
Comisia Consultativa de Sanatate Publica
A Ministerului Sanatatii Publice,
Presedinte
Prof.dr. Petru Armean
1) Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei 3 luni
2) Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 2 luni
3) Biostatistică și informatică 2 luni
4) Epidemiologie generală 3 luni
5) Managementul proiectelor in sanatate 2 luni
6) Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională 2 luni
7) Igiena mediului în relație cu sănătatea publică 2 luni
8) Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni
9) Copiii și tinerii – particularități de dezvoltare și stil de viață 2 luni
10) Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) 4 luni
11) Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populatii la risc. 5 luni
12) Bioetică 1/2 lună
13) Etica politicilor de sănătate la nivel populațional 1/2 lună
14) Managementul serviciilor de sănătate şi sociale 6 luni
2) Stagii practice de Sănătate Publică şi Management – se vor efectua activităţi metodologice şi de conducere în unităţi sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Judeţene, Case Judeţene de Asigurări de Sănătate 12 luni
TEMATICA
PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
SPECIALITATEA SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT
I.PROBA SCRISA
1. Starea de sănătate a populaţiei: factori care o influenţează, modalităţi de măsurare, interpretarea rezultatelor.
2. Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode.
3. Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică.
4. Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică.
5. Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică.
6. Anchete epidemiologice de intervenţie: principii, metode, aplicaţii în sănătatea publică.
7. Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite.
8. Metode de cercetare a calităţii vieţii
9. Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC).
10. Medicina bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode.
11. Eşantionajul: principii, scheme de eşantionaj, avantaje, limite.
12. Natalitatea şi fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate.
13. Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalităţii, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate.
14. Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire şi combatere bazate pe noţiunea de risc, atribuţiile serviciilor de sănătate.
15. Morbiditatea şi consecinţele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuţiile serviciilor de sănătate, circuitul informaţiilor.
16. Screeningul şi alte examene medicale de masă: tipuri, condiţii de realizare, evaluare; evaluarea calităţii probelor de screening.
17. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode.
18. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate: metode.
19. Educaţia pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuţiile serviciilor de sănătate.
Marketingul social.
20. Teoria şi practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienţii).
21. Strategiile preventive: abordări, avantajele şi limitele diferitelor metode.
22. Sănătatea copiilor şi tinerilor: conţinut, probleme prioritare, atribuţiile serviciilor de sănătate.
23. Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice, grupuri vulnerabile ( şomeri, vagabonzi, alcoolici,victime ale violenţelor domestice, refugiaţi, romi, etc).
24. Alimentaţia raţională: conţinut, relaţii cu starea de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate.
25. Sănătatea mediului: probleme actuale, relaţii cu starea de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate.
26. Sănătatea ocupaţională: relaţiile mediu de muncă – stare de sănătate, atribuţiile serviciilor de sănătate.
27. Stilul de viaţă favorabil sănătăţii: componente, modalităţi de influenţare.
28. Îngrijirile primare de sănătate: conţinut, componente, unităţi medicale care contribuie la realizarea lor. .
29. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată.
30. Modalităţi de finanţare a sistemelor de sănătate.
31. Politici şi strategii de sănătate publică.
32. Structuri şi culturi organizaţionale.
33. Managementul calităţii în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic).
34. Managementul resurselor umane.
35. Principii, funcţii, metode în managementul serviciilor de sănătate.
36. Leadership şi stiluri de conducere.
37. Luarea deciziei, metode.
38. Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente).
39. Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori).
40. Economie sanitară (concepte, cererea şi oferta, pieţe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică)
41. Managementul frinanciar în sănătate.
42. Bioetica (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale).
43. Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice).
44. Comunicarea organizaţională.
45. Comunicarea în echipă.
46. Caracteristicile epidemiologice principale şi conţinutul programelor de intervenţie în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică ( boli cardiovasculare şi AVC, tumori, tuberculoza şi alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor).
47. Drepturile omului, dreptul la sănătate şi etica în sănătatea publică.
II.PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
1. Descrierea statistică a unui ansamblu de date şi sintetizarea acestuia.
2. * Alegerea şi aplicarea unor teste de comparare statistică .
3. * Determinarea şi interpretarea regresiei şi corelaţiei statistice.
4. * Măsurarea şi analiza natalităţii şi fertilităţii într-o populaţie definită.
5. * Măsurarea şi analiza mortalităţii într-o populaţie definită.
6. * Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică.
7. * Interpretarea funcţiilor unei tabele de mortalitate.
8. * Măsurarea şi analiza mortalităţii infantile într-un teritoriu.
9. Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică.
10. * Măsurarea riscului relativ şi atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice.
11. * Măsurarea validităţii şi reproductibilităţii unor probe de screening.
12. Evaluarea economică a unei activităţi de sănătate publică.
13. * Evaluarea performanţelor unor servicii spitaliceşti.
14. * Evaluarea performanţelor unor servicii medicale ambulatorii.
III. A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Susţinerea în faţa comisiei de examinare a unei lucrări personale în domeniul sănătăţii publice.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
1. Managementul serviciilor de sănătate – Abordare prin proiecte – ediţia a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă,
Universitară „Carol Davila, 2010, ISBN 978 973 708 446 0
2. Mihail Gr. Marcu, Dana Galieta Mincă – Sanatate publică şi management sanitar. Note de curs pentru învăţământul postuniversitar – Ed. Universitară « Carol Davila », 2003
3. Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin – Noţiuni de bază ale managementului organizaţional în sănătate – Ed. Universitară « Carol Davila », 2003
4. Bogdan Pana, Irina Duţa si alţii.- Ghid de comunicare şi marketing social – Ed. Universitară « Carol Davila », 2003
5. Enăchescu D, Marcu M.Gr. – Sănătate Publică şi Management Sanitar, Ed. All. 1997
6. Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. – Bazele Epidemiologiei, Ed. All, 1997
7. Vlădescu C – Managemrentul Serviciilor de Sanatate – Editura Expert 2000
8. Vlădescu C –coordonator- Sănătate Publică şi Management Sanitar – Editura Cartea Universitară,Bucureşti, 2004
_____________________________
*) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculator
