Mihai Constantin : Vreau să continui sesiunea de informare publică prin a vă atrage atenția asupra investițiilor în sănătate, care s-au aflat și astăzi în atenția Guvernului, pentru a asigura oamenilor condiții mai bune de îngrijire în unitățile medicale. După evenimentul recent de lansare a caravanelor medicale pentru zone defavorizate la care ați fost invitat să luați parte, după semnarea contractelor pentru spitalele regionale de urgență din Craiova, Iași, Cluj și decizia legată de extinderea Institutului Clinic Fundeni,
Guvernul a aprobat astăzi Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești.
Prin ordonanță de urgență, are alocate în intervalul 2024-2030 fonduri de peste 13 miliarde de lei care vor fi cheltuite pentru realizarea de noi spitale orășenești, municipale, municipale de urgență și pentru dotarea și modernizarea altor unități sanitare. Acest program național cade sub sfera execuției și sub Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării și sub sfera Ministerului Fondurilor Europene. Dar vreau să-i mulțumesc domnului profesor Alexandru Rafila, ministrul sănătății, că participă la acest brief, pentru că trebuie să avem în vedere beneficiarul final, care sunt cetățenii ajunși în postură de pacient, mai devreme sau mai târziu, în sistemul medical românesc. Domnule profesor, mulțumesc.
Alexandru Rafila: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație. Pe scurt, e vorba despre o ordonanță de urgență mult așteptată, care face posibilă operaționalizarea unui împrumut de 2,6 miliarde de euro, adică 13 miliarde de lei, pentru construcția de unități spitalicești, fie în centre județene, spitale județene de urgență, spitale monospecialitate, institute sau la nivelul municipiilor sau orașelor. Sumele maxime pentru care se poate face aplicația sunt diferite, le-a prezentat colegul meu, două miliarde pentru spitalele din principale centre din țară – asta nu înseamnă că o să fie toate sau o să fie neapărat de două miliarde, asta e suma maximă – 350 de milioane de lei pentru spitalele municipale și pentru spitale orășenești, 250 de milioane de lei. Dvs știți că noi avem proiecte în derulare pe mai multe axe. Cea mai cunoscută este legată de PNRR. Acolo au fost aprobate 27 de proiecte de investiții. În plus, în cele trei spitale regionale Cluj, Iași și Craiova, centrele de mari arși, la Târgu Mureș, la Timișoara și la București, e normal ca și alte unități administrativ-teritoriale care au unități medicale spitalicești pe teritoriul lor să aibă o șansă în dezvoltarea infrastructurii spitalicești. Gândiți-vă că în PNRR, așa cum l-am găsit noi, 22 de județe din țară erau excluse și nu figurau pe lista unor investiții care ar fi putut să fie eligibile.
Așa că se va crea un echilibru la nivel național și se va asigura accesul oamenilor la servicii de sănătate până spre sfârșitul acestui deceniu, încât atât în orașele-municipiu sau cu reşedinţă de județ, în municipii, în orașe, asistența medicală să fie modernizată, iar ceea ce urmează să facem noi în perioada următoare, pentru că acest fond, dacă vreți, este gestionat de MIPE, dar Ministerul Sănătății este partenerul instituțional, trebuie să facem într-un timp foarte scurt, și o vom face, pentru că avem deja experiența de la PNRR, o hotărâre de guvern, vom iniția o hotărâre de guvern, care sigur trebuie adoptată de către guvern, în mod evident, care să stipuleze criteriile de eligibilitate, pentru că în mod natural aplicațiile vor fi sigur mai multe decât posibilitățile de finanțare, așa se întâmplă întotdeauna, dar avem o șansă să le alegem pe cele mai bune, pe de o parte, și să înlăturăm inechitățile care au existat în urma modului în care a fost inițial gândit PNRR, cel puțin în ceea ce privește unitățile spitalicești. Vă spuneam, nu mai puțin de 22 de județe din țară nu puteau să aplice pentru acest proiect de finanțare a spitalelor. Cred că asta este cel mai important. Continuăm, integrăm resursele din PNRR, din acest împrumut, resurse adiționale care vor veni din Programul operațional pentru sănătate, pentru ca de acolo să putem să facem, de exemplu, dotări, sau împrumuturile care s-au făcut la Banca Mondială. Importantă este integrarea tuturor acestor resurse și dezvoltarea cât mai uniformă a sistemului de sănătate la nivel național, pentru un acces echitabil la servicii.
Mihai Constantin: Mulțumesc. Dacă aveți întrebări pentru domnul ministru.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, voiam să vă întreb ce se întâmplă cu impozitarea concediilor medicale, pentru că executivul a spus în numeroase rânduri că ar trebui să fie eliminată această prevedere pentru femeile gravide…
Alexandru Rafila: Am o rugăminte, mă scuzați. Urmează acum dl ministru Boloș, cred că o să mă ajute foarte mult la formularea unui răspuns. Acea ordonanță, și cred că împreună putem să răspundem întrebării dvs într-un anumit timp, acea ordonanță reprezenta niște măsuri fiscal-bugetare, nu niște măsuri pentru sistemul de sănătate. Cred că trebuie o abordare echilibrată. Aici eu aș menționa un lucru care cred că este foarte, foarte important. În atribuțiile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate există foarte clar stipulat că dânșii au datoria să controleze modul în care se eliberează aceste concedii și nu se referă la controlul pacienților, ci la marii prescriptori de concedii medicale și probabil că o organizare mai bună și o intensificare a controalelor ar putea să ducă la o echilibrare a situației în ceea ce privește numărul de concedii medicale. Politica fiscală a României nu o face Ministerul Sănătății.
Reporter: Bun, dar până să îl întreb și pe dl ministru…
Alexandru Rafila: Politica fiscală a României nu o face Ministerul Sănătății.
Reporter: Voiam să vă întreb pe dvs în calitate de ministru al sănătății, dacă ați fi de acord cu eliminarea integrală a acestei prevederi, acestei impozitări sau doar pentru femeile gravide și bolnavii cronici?
Alexandru Rafila: Trebuie judecat cu precauție, pentru că, sigur, sunt boli cronice care sunt cu un impact foarte mare, inclusiv din punct de vedere afectiv, cum ar fi bolile oncologice; de femeile gravide nu mai discutăm că este o astfel de situație; Avem și urgențele medico-chirurgicale, poate are cineva un accident, de exemplu. Trebuie o evaluare făcută cu plătitorul. Plătitorul este Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Bugetul Casei este grevat de o datorie care a crescut, pentru că de la mai puțin de 1 miliard de lei am ajuns să plătim 6 miliarde de lei concedii medicale. Nu pot să spun că e mult sau este puțin, dar trebuie făcută o analiză, care să poată să ducă la decizia corectă. Nu se pot face exclusiv declarații, trebuie să avem un plan pe care să putem să vi-l comunicăm după ce cele trei instituții, respectiv Ministerul de Finanțe, Ministerul Sănătății și, bineînțeles, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, le au.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea o întrebare despre un alt subiect. Ați vorbit zilele trecute despre ploșnițe, mai exact, despre ce se întâmplă în Sectorul 5, spunând că nu aveți deocamdată o analiză despre ceea ce s-a întâmplat acolo și că ploștinele nu știu unde începe Sectorul 4 și unde se termină Sectorul 5. Cum a evoluat situația?
Alexandru Rafila: Dumneavoastră credeți că știu? Nu știu, poate că dumneavoastră aveți alte informații. Eu nu cred, dar mă rog. Da, e bine ca unitățile școlare care sunt în subordinea primăriilor, după cum știți, să ia măsuri pentru asigurarea igienei în școli. Igiena în școli e asigurată de către ei, dar să știți că e nevoie, din punctul meu de vedere, alături de igiena în școli și de o campanie de informare. De multe ori, circuitul acesta al insectelor, al paraziților care pot să ajungă în preajma copiilor este un mecanism care se rostogolește, pentru că aceleași condiții igienice trebuie respectate și la domiciliu și de aceea trebuie să existe mai multă implicare și din partea autorităților locale în soluționarea acestei probleme. N-a fost nimic malițios, dar, în mod evident, fiecare unitate școlară, respectiv inspectorat școlar, trebuie să poată să discute despre aceste probleme. Dacă apar probleme, sunt semnalizate în anumite școli.
Reporter: Dar ați primit un raport despre situația aceasta referitor la Capitală cel puțin?
Alexandru Rafila: Nu, nu am primit un raport și nu am avut sesizări. Dacă aș avea sesizări, evident că atunci aș putea să comentez. Mulțumesc!
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook , Instagram , YouTube , TikTok , Twitter .
