Ministerul Sănătăţii susţine elaborarea unei strategii naţionale pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin activitate fizică, în condiţiile în care România deţine primul loc pe plan european în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi un rol “fruntaş” în obezitate infantilă, a declarat, joi, la o dezbatere, secretarul de stat Horaţiu Moldovan.
“Ca să avem mai târziu adulţi sănătoşi, trebuie să ne deprindem copiii şi tinerii să facă mişcare. (…) Ministerul Sănătăţii susţine elaborarea unei strategii naţionale pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin activitatea fizică organizată, susţinută, educativă. România deţine primul loc pe plan european în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi un rol fruntaş, din păcate, în obezitate infantilă. Principala cauză de mortalitate în România este dată de bolile cardiovasculare“, a afirmat secretarul de stat, în cadrul unei dezbateri organizate de DC Media Group.
Potrivit lui Moldovan, sedentarismul trebuie combătut încă din copilărie. El a subliniat că în acest fel se pot diminua costurile legate de asistenţa medicală pentru patologia cardiovasculară, care sunt deosebit de ridicate la nivelul societăţii.
“Este nevoie şi noi chiar propunem, Ministerul Sănătăţii, un pact la nivel naţional între toţi actorii responsabili şi mă refer aici la autorităţile publice, la societatea civilă, la mediul de afaceri care să susţină promovarea sănătăţii, a sportului şi promovarea educaţiei prin sport”, a anunţat secretarul de stat.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a afirmat că trebuie depuse eforturi pentru îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate în ideea combaterii sedentarismului şi creşterii activităţii fizice.
“Noi ocupăm ultimele locuri, e adevărat, ca şi organizare şi funcţionare a sistemului sanitar şi ca şi calitate a serviciilor, însă, putem să depunem eforturi să îmbunătăţim partea aceasta de educaţie pentru sănătate în ideea combaterii sedentarismului şi creşterii activităţii fizice, astfel încât, atât prin influenţele personale, cât şi prin influenţele interpersonale, instituţionale sau comunitare să putem să schimbăm mentalităţi, atitudini, nivele de cunoştinţă şi chiar comportamente în populaţia noastră. (…) Creşterea procentului de persoane care vor practica activitatea fizică sau programele de combatere a sedentarismului, da, vor putea contribui atât la evitarea sau reducerea deceselor evitabile, la reducerea duratelor medii de spitalizare pentru principalele afecţiuni majore cu impact în sănătatea publică, respectiv cancere şi afecţiuni cardiovasculare“, a susţinut Cojan.
Ea a adăugat că medicina bazată pe dovezi arată că, pe lângă combaterea bolilor cardiovasculare, efortul, activitatea fizică contribuie la combaterea cancerului pulmonar, a celui de col şi a celui de sân.
“Ce recomandă specialiştii din domeniu pentru a ajunge la aceste rezultate – 150 de minute pe săptămână de efort fizic intens, asta înseamnă cel puţin 30 de minute pe zi din cele cinci zile lucrătoare de efort fizic intens, pentru populaţia între 18 şi 64 de ani sau 300 de minute pe săptămână de activitate moderată, care pot ajuta la reducerea indicatorilor de morbiditate şi mortalitate prin aceste afecţiuni majore în tabloul morbidităţii oricărei ţări“, a explicat preşedintele CNAS. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.
