Mai mulţi medici, reprezentanţi ai Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, le-au solicitat parlamentarilor din Comisiile de sănătate modificarea legislaţiei în privinţa malpraxisului astfel încât să se încheie o asigurare colectivă a instituţiilor medicale pentru tot personalul angajat.
“În fiecare an, începând din 2002, orice medic român a plătit unor terţi, obligat de statul român, pentru asigurări, mai întâi între 125 şi 150 de euro (în perioada 2002 – 2003), iar apoi aproximativ 25 – 50 euro (în perioada 2014 – 2017)”, a afirmat preşedintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, dr. Victor Eşanu, la dezbaterea “Medicina încotro?”, la care au participat parlamentari din Comisiile de sănătate.
El a arătat că, în România, sunt aproximativ 70.000 de medici, inclusiv stomatologi, astfel încât, anual, pentru asigurări, “nişte terţi” au primit, pe gratis, numai de la medici, aproape 10 milioane de euro în perioada 2002 – 2013 şi, ulterior, 5 milioane de euro.
Dr. Eşanu a precizat că în alte state din Uniunea Europeană există modalităţi obligatorii şi facultative de asigurare şi de plată pentru poliţe de asigurare de răspundere civilă pentru medici, menţionând că, dacă asigurarea este obligatorie, atunci ea este plătită din fonduri publice. “Unele ţări obligă instituţiile medicale să se asigure, fie ele spitale publice sau private ori instituţii deţinute de medici (cabinete medicale). În Europa nu există obligativitatea ca medicii salariaţi să se asigure. Se asigură instituţia”, a declarat dr. Victor Eşanu, adăugând că, “pe lângă solidaritatea în plata asigurărilor de sănătate, există şi solidaritatea în faţa malpraxisului”.
Medicul a opinat că în România “textul de lege ar avea nevoie de o nouă lectură”. “De ce fiecare medic e obligat să plătească unor terţi pentru a profesa?”, a mai spus el. “Adică avem rugămintea să scoateţi din lege obligaţia doctorului de a se asigura pentru a profesa”, a completat dr. Dan Pereţianu.
Senatorul PSD Renică Diaconescu a afirmat că există deja un proiect de lege care reglementează această chestiune. “Avem deja un proiect. M-am dus de trei ori cu el. Cu cât îl amânăm mai mult cu atât producem un dezastru şi majoritatea plecărilor din ţară ale medicilor este tocmai că nu se simt în siguranţă. Un avocat te pândeşte şi orice pacient poate să te dea în judecată chiar dacă într-un an – doi câştigi procesul”, a spus senatorul.
“Mai devreme sau mai târziu va trebui să rezolvăm această problemă a instituţiei. Indiferent că este Franţa, Polonia sau Ungaria, plata asigurării de malpraxis intră în procesul de negociere a condiţiilor de angajare. Dacă are nevoie de tine atunci îţi oferă un pachet mai mult sau mai puţin generos, în funcţie de necesităţile instituţiilor respective. (…) Trebuie să ajungem într-o primă etapă la finanţarea pe rezultate”, a precizat senatorul UDMR Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru sănătate.
Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa, la care este afiliată CFSM, a arătat că instituţia medicală trebuie să răspundă, deoarece medicul angajat nu a operat pe proprietatea sa. “Acum este ca şi cum medicul dintr-o instituţie este pe propria lui proprietate şi este răspunzător direct având un contract de proprietate, ceea ce este incorect. El este un angajat al unei instituţii care are responsabilităţi legate de acest lucru. Legat de problema respectivă există soluţii în legislaţia naţională din alte domenii cum este în justiţie sau la poliţie, care prevăd că pentru o persoană angajată în aceste instituţii, cât timp este în funcţie, în spital, un pacient, nu poate să îl dea în judecată ca persoană fizică, poate să dea în judecată instituţia. (…) Nu văd de ce în domeniul medical, pentru că discutăm de instituţii publice, nu discutăm de un medic care şi-a desfăşurat un mic business medical legat de acest lucru, ci discutăm de un serviciu general care se face conform prevederilor constituţionale pentru cetăţeni. Adică în malpraxis, din punctul acesta de vedere, trebuie definit mai bine, dar trebuie înţeles că medicul care a operat nu a operat el la societatea lui, a operat el într-o instituţie, deci instituţia răspunde“, a explicat Hossu, adăugând că instituţia, dacă va considera că medicul a greşit, poate să se întoarcă să recupereze banii de la medic. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.
