Peste 200 de neurologi, cercetători ştiinţifici de top de pe patru continente, se reunesc, în aceste zile, la Poiana Braşov, în cadrul celei mai ample manifestări ştiinţifice educaţionale din domeniu, un adevărat “maraton al cercetării ştiinţifice medicale neurologice”.
Potrivit unui comunicat al organizatorilor, cadre didactice universitare, medici primari, specialişti sau rezidenţi, din 19 ţări din Europa şi alte trei continente se reunesc în cadrul a trei evenimente – 9thEuropean Teaching Course on Neurorehabilitation(6-7 iulie), 14th International Summer School of Neurology (8-10 iulie) şi 3th EAN Task Force on Rare Neurologic Diseases Teaching Course (11-12 iulie) – care vor da continuitate programelor ştiinţifice medicale, al căror concept şi dezvoltare se derulează sub egida Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR), Institutul RoNeuro, Centru de Cercetare şi Diagnostic din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).
Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, vicepreşedinte al The World Stroke Organization (WSO), prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, preşedinte al SSNN şi al EFNR şi membru corespondent al Academiei Române şi prof. dr. Ovidiu Bajenaru – Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române.
Speakerii sunt reprezentanţi de marcă ai marilor centre universitare din SUA, Rusia, Germania, Italia, Israel, Marea Britanie, Suedia, Austria, Slovenia, Elveţia, Ungaria, Hong Kong, Coreea de Sud, Egipt, Vietnam, Ucraina, Uzbekistan, Republica Moldova şi România.
Un accent deosebit se va pune, în cadrul dezbaterilor, pe programele, competenţele medicale şi strategiile de dezvoltare din sfera neurorecuperării şi al rolului fundamental în eficientizarea tratamentelor şi metodelor de recuperare a pacienţilor cu afecţiuni neurologice.
De asemenea, în cadrul manifestării ştiinţifice, o altă componentă esenţială este reprezentată de ramura bolilor neurologice rare, dar şi de noutăţi aduse în tratarea Accidentului Vascular Cerebral (AVC), a Traumatismelor Cranio Cerebrale sau a bolilor Alzheimer sau Parkinson, a menţionat sursa citată.
“Am putea considera această manifestare ca fiind un adevărat maraton al cercetării ştiinţifice medicale neurologice, atât prin numărul mare de participanţi, cel al domeniilor neurologice abordate, dar mai ales prin valoarea lucrărilor ştiinţifice ce vor fi prezentate de către autorii lor, cercetători din mari centre universitare de pe patru continente ale lumii” a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).
Bolile neurologice afectează, în prezent, aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni, iar în ţara noastră însumează peste 70.000 de bolnavi. Potrivit studiilor, numărul pacienţilor ce suferă de Boala Parkinson se poate dubla până în 2030.
În ceea ce priveşte accidentul vascular cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. Conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.
România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenţa AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârsta 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
Scleroza multiplă sau “boala cu 1000 de feţe” este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât şi la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populaţia tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani. La nivel mondial, există aproximativ 2,1 milioane de pacienţi cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii şase ani, ajungând la circa 600.000.
O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismul cranio-cerebral de care suferă, anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii, după bolile cardiovasculare şi depresie.
În Europa 1,6 milioane de pacienţi sunt internaţi anual cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceştia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere – 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere. Anual, în ţara noastră, se înregistrează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.
Despre boala Alzheimer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa zisa boală a uitării. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.
În ce priveşte bolile rare – care sunt definite ca fiind cele care afectează un număr mic de persoane în comparaţie cu populaţia globală şi pentru care, în proporţie de 80%, originea este genetică – alcătuiesc, astăzi, un capitol vast, ce cuprinde între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii. În Europa, o boală este considerată rară atunci când afectează una din 2.000 de persoane, fiind estimaţi aproximativ 246.000 de pacienţi.
În România, din numărul total de oameni afectaţi de boli rare, 75% se estimează ca fiind copii, iar 9 din 10 bolnavi nu sunt diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi greşit, în timp ce doar aproximativ 7.500 de pacienţi sunt înregistraţi şi integraţi clinic, în contextul în care alte mii de persoane afectate nu se prezintă la medic, conform sursei citate.
