CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2017 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

Programa de pregătire în rezidenţiat
Specialitatea: Radiologie – Imagistică Medicală
Cunoştinţe teoretice
NOTĂ
Diagnosticul radioimagistic implică şi include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convenţională sau digitală, angiografie, ecografie – inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite şi indicate pentru diagnosticul unei anumite afecţiuni.
Diagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noţiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înţeleagă şi să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convenţională,
ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite şi indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare şi stadializare a afecţiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv şi să formuleze diagnostice
diferenţiale.
Capitolul I. Principii ale tehnologiilor imagistice
Partea 1. Radiologia convenţională
1. Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convenţională; radiaţia X: proprietăţi; factorii care influenţează calitatea imaginii şi doza de iradiere în radiodiagnostic.
2. Interacţiunea dintre radiaţia X şi materie, rolul acesteia în obţinerea şi calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convenţională; mecanisme de producere a radiaţiei X şi a imaginilor; structura,rolul şi funcţionarea filtrelor şi colimatorilor.
3. Principiile achiziţiei imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (în radiografia analogică), al grilelor  antidifuzoare şi influenţa acestora în calitatea imaginii obţinute şi în timpul de expunere; principiile achiziţiei
imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convenţională şi digitală.
4. Principiile radioscopiei; indicaţiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică;tehnici de îmbunătăţire a calităţii imaginii şi de reducere a radiaţiei în radioscopie.
5. Principiile şi particularităţile radiografiilor de ţesuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice.
6. Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) – definire şi explicare; biologia radiaţiilor – iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei şi calităţii imaginii pe care îl are modificarea kV şi mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii şi minimizarea dozei efective.
7. Valoarea relativă şi indicaţiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe şi sisteme;indicaţiile pentru folosirea substanţelor de contrast radioimagistice.
Partea a 2-a. Tomografia computerizată (CT)
8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector şi CT sursa – duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT – surse, recunoaştere.
9. Scara unităţilor Hounsfield, principiul de centru al ferestrei şi de lărgime a ferestrei; setările optime de centru şi lărgime de fereastră pentru diverse organe şi ţesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse
organe normale şi procese patologice.
10. Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile şi protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare a substanţelor de contrast şi a tehnicilor de reconstrucţie.
11. Protocoale de examinare CT pentru diverse organe şi procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor si kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucţie;
dozimetria CT.
12. Valoarea relativă şi indicaţiile examinării CT a diverselor organe şi sisteme; indicaţiile de utilizare a substanţelor de contrast CT pentru diverse organe şi sisteme.
Partea a 3-a. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)
13. Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvenţe de puls (spin-eco şi ecou de gradient) şi a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM.
14. Principiile de realizare şi principalele aplicaţii diagnostice pentru secvenţele IRM convenţionale (T2, T1,STIR, FLAIR, alte secvenţe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) şi susceptibilitate); aspectul ţesuturilor,
organelor şi a proceselor patologice în aceste secvenţe.
15. Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în
angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic.
16. Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala.
17. Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin).
18. Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C.
19. Artefactele în examinarea IRM: descriere, cauze.
20. Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme;contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de
siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical.
21. Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme.
Partea a 4-a. Ecografia (ultrasonografia)
22. Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate);impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii;
principiile fenomenului piezoelectric, frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric.
23. Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor;modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor.
24. Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power.
25. Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic
ecografic.
26. Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice.
27. Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare.
Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație.
28. Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional,
elastografie.
Partea a 5-a. Substanțele de contrast
29. Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice, de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase;
alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului.
30. Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos.
31. Principiile fiziologice, proprietățile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice, ultrasonografice și a celor folosite în IRM.
32. Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienţii diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc.

Partea a 6-a. Informatica imagistică
33. Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM, HL7 și IHE); metode e-learning (învățământ electronic); aspecte relevante ale
teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată.
34. Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție,transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție);
35. Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării
imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării);principiile cuantificării (imagistica cantitativă – ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile
de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune,înregistrare și afișare).
Partea a 7-a. Noțiuni de imagistică moleculară
36. Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de
imagistică moleculară (PET, microPET, microSPECT) și de imagistică optică (fluorescența, bioluminiscența).
37. Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară.
38. Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET.
Capitolul 2. Radioprotecție
39. Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse, proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de
măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie, radioscopie, CT, mamografie și radiopediatrie;
principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic.
40. Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale – definire și descriere; efectele stocastice,deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante.
41. Principiile de bază ale radioprotecției, conform ICRP; Conceptul ”As low as reasonably achievable (ALARA)”- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție, de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medicolegale.
42. Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală.
Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor X în scop medical.
Capitolul III. Neuroradiologie
Partea 1. Anatomie
43. Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim cerebral, coloana vertebrală, cordon medular și rădăcini nervoase).
44. Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral.
45. Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex, substanță albă, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne și nervi cranieni).
46. Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal,discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali).
47. Anatomia radioimagistică a vascularizaţiei craniene și spinale.
48. Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie.
Partea a 2-a. Anomalii congenitale și de dezvoltare
49. Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală,polimicrogiria, heterotopii (subependimală, subcorticală focală, laminară), lisencefalia, pahigiria,
(hemi)megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobară/alobară și semilobară); malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari,
spectrumul Dandy Walker și semnul „molarului” (sindromul Joubert)).
50. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur;leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută
severă și după hipoxie prelungită.
51. Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von HippelLindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare.
Partea a 3-a. Neurovascular
52. Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației “time is brain” în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT
și IRM la pacienții cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC, importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la
pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioară/ocluzie de arteră bazilară.
53. Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă / tromboza venoasă intracraniană.
54. Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA.
55. Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm.
56. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic
imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice.
57. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame
cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos.
58. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă.
59. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene.
Partea a 4-a. Neurotrauma
60. Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute.
61. Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral.
62. Diagnosticul radioimagistic şi semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene
63. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal.
Partea a 5-a. Tumori intracraniene
64. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare.
65. Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic,astrocitoamelor cu celule gigante.
66. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice,ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene.
67. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale.
68. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, micro- și macroadenoamelor glandei pituitare, al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală.
69. Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice / meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor.
70. Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor și
tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET).
71. Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/”neurinomul de acustic”/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial.
72. Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu.
Partea a 6-a. Boli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative
73. Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă.
74. Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor
tipuri de leukodistrofie cerebrală.
75. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer, precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemică și paralizia
supranucleară progresivă.
76. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică.
77. Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV);caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV.
78. Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei.
79. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale.
80. Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus şi herpes simplex.
81. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic(LES).
82. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora.
83. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie).

Partea a 7-a. Hidrocefalie
84. Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală, al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR.
85. Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR.
86. Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III.
Partea a 8-a. Coloana vertebrală
87. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vertebrale (spina bifida deschisă, spina bifida ocultă,meningomielocelul, sinusul dermal, diastematomielia).
88. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile.
89. Cauzele și diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse și al manifestărilor spinale din scleroza
multiplă.
90. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară.
91. Tumori spinale: clasificare, diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale, al meningioamelor spinale și al chordoamelor spinale.
92. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei.
93. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală;hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și
spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare.

Capitolul IV. Radioimagistica capului și gâtului
Partea 1. Anatomia capului și a gâtului
94. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavității bucale, faringelui și laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide și paratiroidelor, ale apexului toracic,
plexului brahial, orbitei și căilor vizuale, ale dinților și articulației temporomandibulare.
95. Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului,nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.
96. Anatomia descriptivă, radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde.
97. Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului.

Partea a 2-a. Anomalii congenitale
98. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate.
99. Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului,al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli.
100. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală).
Partea a 3-a. Osul temporal
101. Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză, boala Meniere,boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin).
102. Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos.
103. Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular.
Partea a 4-a. Baza craniului, scheletul facial și nervii cranieni
104. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom, macroadenom,craniofaringiom și chordom.
105. Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom,pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei
pterigopalatine.
106. Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă, plasmocitom,histiocitoza Langerhans, condosarcom și metastaze, neurofibromatoze I si II).
107. Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice.
108. Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei și maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere și keratochistelor odontogene.
109. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare.
110. Diagnosticul radioimagistic al patologiei nervilor cranieni.

Partea a 5-a. Orbita
111. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei.
112. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic / chiasmal,hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom
ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale).
Partea a 6-a. Glandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral
113. Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gușa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian).
114. Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroideși ale glandelor paratiroide.
115. Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker.
Partea a 7-a. Nas, nazofaringe și sinusuri paranazale
116. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică, sinuzite fungice, patologie nazosinusală: polipoza, mucocelul și granulomatoza Wegener) și
a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale.
117. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale – papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu
celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom).
118. Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme).
Partea a 8-a. Spațiul masticator, spațiul parotidian și spatiul carotidian

119. Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spațiul masticator (atrofia de denervare, hipertrofia musculară benignă și asimetrii ale plexului venos pterigoidian); abceselor din spațiul masticator; tumorilor
benigne și maligne ale spațiului masticator.
120. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese,sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne
și maligne ale spațiului parotidian.
121. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide,anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară);
diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom,neurofibrom).
Partea a 9-a. Cavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian
122. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenție, sialocel, sialadenită și ranula; inflamațiilor cavității bucale și orofaringelui; abceselor retrofaringiene.
123. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore.
124. Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT).
Partea a 10-a. Hipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali
125. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe și laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui, carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică, glotei și spațiului
subglotic și condrosarcomul laringelui); modificări radioimagistice post-operatorii și post-radioterapie ale hipofaringelui și laringelui.
126. Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene.
127. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze).

Capitolul V. Radiologia toracelui
128. Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragmă).
129. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei.
130. Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginilor analoge/digitale în radiologia toracelui.
131. Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic,vascular).
132. Cunoașterea aspectului radioimagistic, poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.
133. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice.
134.Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor pleurale.
135. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat.
136. Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară.
137. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși.
138. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială, venoasă).
139. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală.
140. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare.
141. Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.
142. Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale.
143. Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii.
Capitolul VI. Radiologia cordului și vaselor sanguine
144. Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare.
145. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM;principiile ECG – gating și bolus-tracking.

146. Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie, angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice și membre).
147. Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor
cardiovasculare.
148. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă.
149. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară.
150. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv.
151. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferenţial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite;diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale.
152. Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) în masele cardiace.
153. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului.
154. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare,
miocard hibernant/siderat).
155. Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei.
156. Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare.
157. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare.
158. Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare.
159. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice.
160. Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii
anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiența
valvulară venoasă, sindromul varicos și alte afecțiuni.
161. Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor
periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă.
162. Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele şi dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA, comparativ
cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei;diagnosticul MRA în patologia venoasă.
163. Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie.

Capitolul VII. Radiologia gastrointestinală și abdominală
164. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare;pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.
165. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi
biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.
166. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de
perete abdominal.
167. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.
168. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.
169. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastroduodenală.

170. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.
171. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.
172. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică;
diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.
173. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilo biliare.
174. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.
175. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.
176. Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală.
Capitolul VIII. Radiologia aparatului urinar și genital masculin
177. Anatomia radioimagistică a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și
cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii.
178. Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie.
179. Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale.
180. Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast
iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc.
181. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor.
182. Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare.
183. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare.
184. Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.
185. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar.
186. Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare.
187. Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor.
188. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei.
189. Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale,inflamații, tumori, derivații vezicale.
190. Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral.
191. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații, tehnică, agenți de contrast,doză, timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul.
192. Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne.
193. Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii): malformații, inflamații,tumori, traumatisme, patologie vasculară.
194. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie,traumatisme, tumori, impotența, priapismul.
195. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental.
196. Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene.

Capitolul IX. Radiologia în obstetrică și ginecologie
197. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali – anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin.
198. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf.
199. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine.
200. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei.
201. Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin.
202. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.
203. Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum.
204. Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.
205. Pelvimetria IRM – principii și măsurători.
206. IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale.
207. Histerosalpingografia – indicații, contraindicații, etape ale procedurii, complicații.
208. Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil).
209. Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar.
210. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității.
211. Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic.
212. Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin.

Capitolul X. Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală)
Partea 1. Noțiuni generale
213. Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomi radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni.
214. Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal.
Partea a 2-a. Traumatisme acute și cronice
215. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor;fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur – fracturi (accidentale sau
non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările, incluzând leziuni condrale și osteocondrale, precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress,
incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale.
216. Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza,vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros
regional, miozita osifiantă.
217. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial.
218. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.
219. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromioclaviculare și sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea și dislocarea
umărului.
220. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii.
221. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părților moi.
222. Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului,femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal.
223. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor,labrumului glenoidal și tendonului bicepsului.
224. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular.
12
225. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor încrucișate și colaterale.
226. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente.
Partea a 3-a. Infecții
227. Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii.
228. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal.
229. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular.
230. Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus).
231. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV.
Partea a 4-a. Tumori și leziuni pseudotumorale
232. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul și insulele osoase, osteomul osteoid, osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice).
233. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul,condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic).
234. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant, displazia fibroasă, fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign.
235. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing,
limfomul și leucemia), mielomul / plasmocitomul.
236. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale).
237. Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi.
238. Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don’t touch lesions): posttraumatice, variante normale și leziuni evident benigne.
239. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul;neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul.
240. Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul,sarcoamele de țesuturi moi.

Partea a 5-a. Afecțiuni hematologice
241. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia şi al mielofibrozei.
Partea a 6-a. Afecțiuni metabolice, endocrine și toxice
242. Diagnosticul radioimagistic al osteomalaciei.
243. Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică).
244. Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei.
Partea a 7-a. Afecțiuni articulare.
245. Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulațiilor periferice.
246. Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase
(piocianică și tuberculoasă).
247. Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide, incluzând artropatia cu pirofosfat, depozitele de hidroxiapatită, guta.
248. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic,
articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).
249. Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi.
Partea a 8-a. Afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și cap.XII, partea a 7-a –)

250. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza.
251. Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară și boala Ollier.
252. Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei.
Partea a 9-a. Afecțiuni diverse
253. Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calvé-Perthes și boala Scheuermann.
254. Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale.
Capitolul XI. Radioimagistica senologică
255. Embriologia, anatomia şi fiziologia mamară, a regiunii axilare şi a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calităţii; principiile achiziţiei digitale şi ale
prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziţionări şi incidenţe în mamografie.
256. Indicaţiile şi contraindicaţiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie,RM, medicină nucleară; avantaje şi limite; noţiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD,tomosinteză şi alte aplicaţii ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei şi spectroscopiei RM, substanţele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) – avantaje, indicaţii potenţiale şi limite.
257. Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactaţiei, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive.
258. Semiologie mamografică, ecografică şi prin rezonanţă magnetică a sânului.
259. Lexiconul standardizat şi categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune şi pacient(ACR BI-RADS® sau alte sisteme standardizate de clasificare).
260. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.
261. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniţă şi ale celor cu risc crescut.
262. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelaţii imagisticopatologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noţiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic şi morfopatologic mamar, clasificarea
biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.
263. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat.
264. Managementul clinic şi radioimagistic al pacientelor simptomatice: formaţiune mamară palpabilă,mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracţie
cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară.
265. Managementul clinic şi radioimagistic al patologiei mamare la bărbat, copil şi adolescent şi la femeia însărcinată sau în perioada de lactaţie.
266. Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum şi a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele şi dezavantajele examenului RM mamar preoperator.
267. Indicaţiile şi contraindicaţiile manoperelor intervenţionale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin,biopsia tru-cut, biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie).
268. Indicaţiile tratamentului chirurgical conservator şi ale ganglionului santinelă şi diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducţie/augmentare mamară şi reconstructie).
269. Indicaţiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant şi adjuvant) cu evaluarea clinică şi imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire); indicaţiile tratamentului radioterapic şi modificările
radioimagistice secundare acestuia.
270. Noţiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablaţie prin radiofrecvenţă,crioablaţie, electroporeză etc) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.
271. Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicaţiile pentru consiliere genetică, riscuri şi beneficii populaţionale şi individuale ale screeningului, inclusiv cele
legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiţia cancerului de interval, rate de supravieţuire şi de mortalitate, prevalenţă versus incidenţă,
supradiagnostic şi supratratament.

Capitolul XII. Radiologie pediatrică
Partea 1. Generalități
272. Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice;
cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală, precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM.
273. Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA („As Low As Reasonably Achievable”), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie;
vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante.
274. Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei, CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei.
275. Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți.
Partea a 2-a. Creier și măduva spinării
276. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii și adolescenți.
277. Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară.
278. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii intracraniane la sugari, copii și adolescenți.
279. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți.
280. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii și adolescenți.
281. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți.
282. Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale) la sugari, copii și adolescenți.
283. Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți.
284. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii și adolecenți.
285. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării.

Partea a 3-a. Cap și gât
286. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului, incluzând orbita, regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii și adolescenți.
287. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari,copii și adolescenți.
288. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.
289. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.
290. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari, copii și adolescenți.
291. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii.
Partea a 4-a. Torace
292. Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari, copii și adolescenți.
293. Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar,
atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți.
294. Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-născuți și sugari.
295. Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți.
296. Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari, copii și adolescenți.
297. Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți.
298. Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare, pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari, copii și adolescenți.
299. Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți.
300. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii și adolescenți.

301. Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți.
302. Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii și adolescenți.
303. Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația („relaxarea”) diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți.
Partea a 5-a. Cardiovascular
304. Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile  de arc aortic la sugari, copii și adolescenți.
305. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți.
306. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatorii/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.
307. Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.
308. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți.

Partea a 6-a. Abdomen
309. Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut.
310. Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nounăscut.
311. Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari.
312. Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nounăscuți, sugari, copii și adolescenți.
313. Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari, copii și adolescenți.
314. Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală
și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.
315. Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari, copii și adolescenți.
316. Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți.
317. Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari, copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale, precum și în complicațiile acestora la sugari, copii și adolescenți; contuziile abdominale ale
sugarilor, copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari, copii și adolescenți.
318. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți.
319. Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) la sugari,copii și adolescenți.
320. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți.
321. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari, copii și adolescenți.
322. Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul in potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și
adolescenți.
323. Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari, copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari, copii și adolescenți.
324. Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională.
325. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari, copii și adolescenți incluzând neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum și diagnosticele diferențiale.
326. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți.
327. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari, copii și adolescenți.
328. Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice.
Partea a 7-a. Aparat locomotor (musculoscheletal)
329. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari, copii și adolescenți
330. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel.

331. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului, incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze).
332. Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a șoldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.
333. Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza / alunecarea capului femural la copii; șoldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural.
334. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale.
335. Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia,osteogeneza imperfectă, afecțiuni congenitale metabolice) la copii și adolescenți.
336. Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți.
337. Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase.
338. Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți.
339. Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți.

Partea a 8-a. Diverse
340. Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans.

Capitolul XIII. Radiologie intervențională
Partea 1. Angiografia / flebografia diagnostică
341. Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal,  nervului femural, arterei și venei femurale); anatomia arterială și venoasă, precum și variațiile anatomice ale
arterelor periferice.
342. Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de
închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială.
343. Tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii.
344. Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie.
345. Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) și renale.
346. Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.
347. Principiile flebografiei membrului superior/inferior.
348. Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.
349. Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor;modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat.
Partea a 2-a. Intervenții vasculare
350. Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării preprocedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene.
351. Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană
periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară / inferioară).

352. Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării
după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice.
353. Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă;indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă;indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare.
354. Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare / permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile postprocedurale după introducerea filtrului de venă cavă.
355. Indicațiile pentru embolizarea (supra-)selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local,tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională / cu
microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-)selectivă; materialele pentru
embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură.
356. Indicațiile pentru efectuarea şuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS.

Partea a 3-a. Biopsie și termoablație
357. Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT și ecografie;acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine /acele cu calibru mare; căile de abord sigure
pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol (“core biopsy”);
îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia.
358. Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe.
Partea a 4-a. Aspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană
359. Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic, aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor.
360. Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit
înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală.
361. Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale,
inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului.

Partea a 5-a. Intervenții hepato-biliare
362. Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac “one-stick” precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan.
363. Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la
complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului.
Partea a 7-a. Intervenții genito-urinare
364. Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice, pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării și
tratamentele antibiotice.
365. Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane;
îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia.

Partea a 8-a. Intervenții diverse
366. Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni.
Bibliografie:
1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania – (sub red) Dudea Sorin M. -Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I
, Vol II, Ed. Medicala Bucuresti, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
– Revizie 2 iulie 2016 -PROIECT
Indrumator de abilitati practice, competente si aptitudini
urmand a fi dezvoltate in cursul pregatirii pentru specialitatea radiologie – imagistica medicala,in conformitate cu programa analitica Europeana de pregatire in specialitate.
I.Principii ale tehnologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie (6 luni)
I.A. Principii ale tehnologiilor radio-imagistice si ale imagisticii moleculare,
1. Abilitati practice
– Alegerea substantei de contrast optime pentru indicatiile clinice uzuale in toate tipurile de imagistica
– Efectuarea tratamentului de urgenta pentru reactiile adverse la substantele de contrast
– Identificarea pacientilor cu risc de nefrotoxicitate
– Luarea de masuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast
– Cunoasterea precautiunilor la diabeticii tratati cu Metformin ce necesita administrarea de contrast iv
– Cunoasterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate
– Identificarea pacientilor cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene
– Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologica
– Alegerea parametrilor optimali pentru aplicatiile comune CT
– Alegerea secventelor optimale RM pentru indicatiile comune de RM
– Alegerea traductorului corespunzator pentru organul examinat
– Alegerea parametrilor optimali in ecografie si evaluare Doppler
– Obtinerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului

2. Competente si aptitudini
– Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice
– Oferirea de decizii informate la achizitionarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie,respectand tehnologia imagistica, protectia radiatiei, respectiv restrictiile bugetare
– Oferirea de strategii de reducerea artefactelor in radiologia conventionala, radioscopie, CT, RM, ecografie
– Aprecierea efectelor proprietatilor aparatelor asupra calitatii imaginii si optimizarea calitatii imaginii pentru aparatura, in toate indicatiile obisnuite de examinare
– Aprecierea efectului proprietatilor inregistrarii si afisarii imaginii si optimizare calitatii imaginii pentru toate indicatiile obisnuite de imagistica
– Aprecierea impactului calitatii imaginii asupra performantei clinice si imbunatatirea calitatii imaginii la nivelul maxim posibil
– Conducere si consiliere pentru alcatuirea de programe de asigurarea calitatii

I.B. Radioprotectie
1. Abilitati practice
– Sa aleaga metoda imagistica optima, cu cea mai mare cantitate de informatie posibil a fi obtinuta conform principiilor fizicii radiatiilor.
– Sa aplice principiile fizicii radiatiilor pentru optimizarea protocoalelor si/sau sa aleaga protocolul optim de examinare pentru a obtine o imagine de calitate cu o doza de expunere minima
– Sa cunoasca si sa foloseasca metode de optimizare a contrastului si de reducere a radiatiilor imprastiate.
– Sa utilizeze termenii corecti de caracterizare a expunerii in fluoroscopie si CT, sa defineasca riscul de organ,riscul genetic si riscul de cancer.
– Sa foloseasca optiunile disponibile ale echipamentelor pentru imbunatatirea calitatii imaginii si minimizarea expunerii la radiatii a pacientului, dar sa cunoasca si limitele echipamentelor.
– Sa explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta sa il inteleaga, de fiecare data cand exista un risc sau cand pacientul are intrebari.
– Sa comunice cu medicul care a facut indicatia privitor la justificarea examenului radioimagistic si daca este necesar sa sugereze o alta investigatie.
– Sa optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare si prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, daca este cazul.
– Sa foloseasca protocoale specifice in radiopediatrie, tinand cont de varsta mica, riscul ridicat, vulnerabilitatea si patologia specifica.
– Sa aleaga cel mai bun compromis intre raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii si expunerea individuala la radiatii.
– Sa supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotectie de catre personal.
– Sa ajute la monitorizarea locului de munca si a personalului.
– Sa ajute la evaluarea, investigarea si urmarirea expunerilor la radiatii, a studiilor privind supravegherea sanatatii si la realizarea inregistrarilor.
– Sa recomande si sa foloseasca metodele de radioprotectie in radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie,radiologie interventionala, CT, mamografie, radiopediatrie).
– Sa se incadreze in nivelele de referinta in practica zilnica.
– Sa aplice standardele de calitate acceptabila a imaginii.
– Sa efectueze analize ale investigatiilor care au necesitat repetarea acestora
2. Competente si aptitudini
– Sa verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaste si corecta defectele tehnice
– Sa evite expunerea nenecesara la pacientele gravide.
– Sa comunice pacientului riscurile si beneficiile iradierii in cazul investigatiilor programate.
– Sa-si asume responsabilitatea pentru alegerea si efectuarea investigatiei care sa iradieze cel mai putin pacientul pentru obtinerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicatia.
– Sa-si asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici si protocolul de investigare in functie de caracteristicile individuale ale pacientului.
– Sa-si asume responsabilitatea adoptarii unui protocol individualizat optim in procedurile inalt iradiante (CT,radiologie interventionala).
– Sa supervizeze procedurile de control al calitatii echipamentelor.
– Sa aplice regulamentele organizationale, locale, nationale si internationale privind radioprotectia.

PRACTIC – in cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asista la efectuarea si interpretarea a cel putin:
– 350 examinari de radiologie conventionala diverse
– 200 examinari ecografice diverse
– 150 examinari CT diverse
– 100 examinari IRM diverse
II. Radiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine (9 luni)
II.A. Radiologia toracelui
1. Abilitati practice
– Sa aleaga si sa efectueze subsupraveghere tehnica de examinare cea mai potrivita in functie de problematica
clinica si indicatia clinicianului.
– Sa realizeze examinarea ecografica a pacientilor cu pleurezii.
– Sa efectueze sub supraveghere toate postprocesarile imaginilor din examinarile CT/RM din patologia toracica
(indicatii particulare).
– Sa optimizeze si sa adapteze protocolul CT in patologia toracica in vederea unui management corect al
expunerii medicale a pacientului.
– Sa recunoasca si sa indice modificarile de plasament in cazul dispozitivelor medicale utilizate in patologia
toracica.
2. Competente si atitudini
– Sa aiba responsabilitatea justificarii examenelor radioimagistice.
– Sa aleaga cea mai buna metoda pentru a evalua o anumita patologie toracica.
– Sa comunice cu pacientul cu scopul de a obtine acordul informat al acestuia in vederea efectuarii examenului
radioimagistic.
– Sa aleaga protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT și sa cunoasca indicatiile RM in evaluarea
patologiei toracelui.
– Sa aleaga protocoalele si procedurile standard de operare pentru a reduce doza incasata pentru examinarea
radiologica a toracelui si pentru a asigura obtinerea imaginilor de calitate optima.
– Sa conceapa un diagnostic specific de boala pulmonara.
– Sa interpreteze si redacteze un rezultat in examinarile radiologice conventionale, CT si RM ale toracelui.
– Identificarea cazurilor cand este necesara interventia urgenta in cazul descoperirii unor elemente patologice
toracice si comunicarea acestora la timp si corespunzator.

21
II.B. Radiologia cordului și vaselor sanguine
1. Abilitati practice
– Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular
– Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari de cardio-CT si accesul venos, in conditiile
premedicatiei realizate de cardiolog
– Sa aleaga parametrii optimi de achiziție in cardio-CT/coronarografie-CT
– Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in cardio-CT/coronarografie-CT
– Sa pregateasca pacientul pentru realizarea unei evaluari cardio- RM , incluzand accesul venos;
bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog
– Sa aleaga parametrii optimi de achiziție in IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizarii
bolusului de contrast cu achizitia propriu-zisa);
– Sa aleaga instrumentele optime de post-procesare in IRM-ul cardiac
– Sa cunoasca modalitatea de calculare a „scorului”de calciu in calcificarile coronariene
– Sa efectueza post-procesarea in imagistica cardio-vasculara: reformatare multiplanara (MPR), MIP, MinIP,
VRT in evaluarea cardio-vasculara si utilizarea instrumentelor de analiza a vaselor
– Sa realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari
2. Competente si atitudini
– Sa justifice examinarile imagistice diagnostice in evaluarea cardio-vasculara
– Sa alega metoda optima in evaluarea bolilor cardio-vasculare
– Sa comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile
imagistice diagnostice
– Sa aleaga protocoalelor imagistice optime in evaluarea cardio-vasculara: radiografica standard, ecografica,
CT si IRM
– Sa aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere in examenele radioimagistice cardio-vasculare
– Sa supravegheze personalul tehnic in vederea obtinerii unor imagini adecvate diagnosticului in toate
metodele radio-imagistice utilizate in evaluarea cardiovasculara
– Sa formuleze rezultatele evaluarilor radiografice in patologia cardiovasculara in corelatie cu indicatile clinice
comune si rare
– Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-CT si angio-CT in
corelatie cu indicatiile clinice curente
– Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele „sub supraveghere” ale examinarilor de cardio- CT si ACT in
cazurile clinice rare
– Sa interpreteze si sa formuleze sub supraveghere rezultatele examinarilor de cardio-RM si angio-RM in
corelatie cu indicatiile clinice curente
– Sa interpreteze si sa formuleze rezultatele „sub supraveghere” a examinarilor de cardio-RM ai ARM in cazurile
clinice rare
– Sa-si cunoasca limitele personale și sa obțina atunci când este necesara a ajutorului unui expert (medic
specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculara
– Sa identifice rezultatele urgente și / sau a unor „descoperiri” neașteptate la examenile imagistice cardiace și
vasculare și comunicarea acestor rezultate in timp util și în mod corect
– Sa comunice cu pacientii si rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinarilor imagistice cardiace și
vasculare
– Sa comunice cu medicii clinicieni „trimitatori” pentru a discuta rezultatele evaluarilor radio-imagistice
cardiace si vasculare
– Sa participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice in patologia cardiaca si vasculara

PRACTIC – in cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
– 400 examinari radiografice pentru patologie toracica, mediastinala, evaluarea circulatiei pulmonare
– 120 examinari CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plaman, pleura, mediastin)
– 50 examinari angio-CT de vase mari (protocoale pentru disectie/anevrism aortica, embolie pulmonara, sdr de VCS, angioCT periferic)
– 20 examinari cardio-CT/coronaro-CT
– 40 examinari ecografice pentru patologie pleurala / detectarea lichidului in pericard / evaluarea dimensiunilor cavitatilor cardiace
– 40 examinari ecografice vasculare periferice (artere / vene)
– 20 examinari IRMpentru afectiuni cardio-RM
– 10 examinari IRM pentru afectiuni toraco-pleuro-mediastinale
III. Radiologie gastrointestinala, abdominala, a aparatului urinar si genital masculin, în obstetrica si ginecologie(12 luni)
III.A. Radiologia gastrointestinala si abdominala
1. Abilitati practice
– Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat
– Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic
– Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior , cu substanță de contrast (pozitiva,dublu contrast)
– Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subţire şi enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere şi distensie al anselor intestinului subţire
– Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast
– Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, şi de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal
– Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominala și de a adapta in functie de caz, tipul de contrast injectat i.v. , doza si rata de injectare a acestuia, fazele de achizitie, eventuala utilizare a contrastului oral, cu
o doză cât mai mica posibil
– Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominala și de a adapta in functie de caz (protocol specific pentru ficat, cai biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median, etc) eventuala utilizare a tipului de contrast
injectat i.v., a dozei si ratei de injectare a acestuia, fazele de achizitie, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea incarcarii cu grasime / fier a ficatului
– Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subtire , rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic , inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal
– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon)
– Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală
– Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului

– Să asiste si sa efectueze colonografie-CT si enterografie-CT
– Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstructii MIP,MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune
– Sa asiste si/sau sa efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic
– Să asiste si/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic
– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată
– Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate
– Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar
– Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT
– Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice si mezenterice superioare
– Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială in tumorile hepatice
– Sa asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale
– Să asiste si /sau sa efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic
2. Competente si atitudini
– Sa justifice, examinările imagistice de diagnostic și/sau proceduri intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
– Sa aleaga cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale și/sau ale sistemului gastrointestinal
– Sa comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și /sau sistemului gastrointestinal
– Sa aleaga parametrii optimi pentru examinări radiografice, ultrasonografice, CT și IRM ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
– Sa aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului
– Sa supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate
– Sa evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală in scopul îmbunătățirii calității imaginilor
– Sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut
– Sa interpreteze și sa formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinărilor ecografice, si sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subțire,
rectului și canalului anal
– Sa formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST, WHO), aplicabile situației specifice
– Sa-si aprecieze propriile limite și sa identifice situatiile in care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului in imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal
– Sa identifice aspectele imagistice de tip urgente și/sau „descoperiri” imagistice neașteptate în evaluarile
imagistice abdominale și gastrointestinale și sa le comunice la timp și corect
– Sa comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluarii abdominale sau ale tractului gastrointestinal
– Sa participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice in patologia abdomenului și tractului gastrointestinal

III.B. Radiologia aparatului urinar si genital masculin
1. Abilitati practice
– Sa aleaga metoda de examinare cea mai potrivita in functie de problema clinica in imagistica urogenitala
– Sa aleaga mediul de contrast cel mai potrivit si utilizarea optima in functie de tehnica imagistica, problema clinica si varsta pacientului
– Sa identifice pacientii cu risc de nefrotoxicitate si / sau reactii adverse la contrast
– Sa ia masuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate si / sau reactii adverse la contrast; Sa aplice profilaxie la diabeticii cu metformin si contrast i.v.
– Sa identifice pacientii cu risc pentru fibroza sistemica nefrogena
– Sa realizeze examinarea ecografica a rinichiului, cailor urinare si pelvisului masculin, inclusiv scrot
– Sa obtina analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta si pe intregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei
– Sa realizeze UIV
– Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii
– Să stabilească planul unei examinări CTsi uro-CTla pacienţi cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substantei de contrast iodate şi să adapteze protocolul examinării pentru a obţine
imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere
– Să stabilească planul unei examinări IRMsi uro-RMla pacienţi cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanţei de contrast paramagnetice, sa o adapteze situatiei individuale in ceea ce
priveste rezolutia spatiala
– Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitala incluzand: MPR, MIP, MinIP, fuziune
2. Competente si atitudini
– Sa justifice examinarile imagistice urogenitale
– Sa aleaga cea mai buna metoda pentru evaluarea patologiei in imagistica urogenitala
– Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat
– Sa aleaga parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT si RM
– Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor
– Sa elaboreze / sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologica, inclusiv aplicarea contrastului, pozitionare, rezolutie spatiala si temporala, cu atentie sporita pentru reducerea dozei
– Sa elaboreze / sa supervizeze protocoale de examinare si proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologica, incluzand aplicarea contrastului i.v., rezolutiei spatiale si temporale
– Sa supervizeze si sa consilieze personalul tehnic astfel incat sa fie obtinute imagini optime ale sistemului urogenital
– Sa analizeze calitatea examinarilor uroradiologice si sa elaboreze strategii pentru ameliorarea calitatii imaginilor
– Sa interpreteze si sa formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, si sub supravegherepentru CT si RM in patologia urogenitala
– Sa formuleze sub supraveghererezultate a unor studii oncologice in radiologia urogenitala, in acord cu standarde internationale aplicabile la situatia specifica (RECIST, WHO)
– Sa isi recunoasca propriile limitari si sa identifice situatia cand este potrivit sa solicite asistenta in interpretare si formularea rezultatelor in uroradiologie
– Sa identifice modificari neasteptate sau care indica urgenta in imagistica urogenitala si sa comunice acestea in mod adecvat si la timp
– Sa comunice cu pacientii si cu familiile acestora in mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale
– Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital

III.C. Radiologia în obstetrica si ginecologie
1. Abilitati practice
– Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice şi obstetricale
– Alegerea substanţei de contrast funcţie de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică şi vîrsta pacientei
– Efectuarea ecografiei transabdominale şi/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică si la gravide
– Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei
– Planificarea examinarii CT pentru patologia ginecologică şi obstetricală cu o doză de iradiere cît mai mică
– Planificarea examinarii IRM pentru patologia ginecologică şi obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanţei de contrast si sa efectueze pelvimetrie la pacienta gravida
– Să observe şi/sau să efectueze sub supraveghere biopsii şi drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital
2. Competente si atitudini
– Justificarea examinărilor imagistice şi/sau procedurilor intervenţionale ale organelor de reproducere feminine
– Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină, cu cei mai mici parametri de iradiere
– Să comunice cu pacientul pentru a obţine consimţămîntul informat
– Alegerea metodei de elecţie pentru explorarea radiologica a pacientei gravide
– Interpretarea si raportarea radiografiilor, si sub supraveghere a rezultatelor CT şi IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere
– Intocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologica în concordanţă cu standardele internaţionale (FIGO, RECIST, WHO)
– Identificarea urgenţelor urogenitale şi comunicarea lor in timp optim
PRACTIC – in cele 12 luni aferente modulului III, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
– 40 examinari baritate ale tubului digestiv (esofag, TEGD, entero, irigo)
– 50 radiografii abdominale pt. abdomen acut
– 20 UIV
– 5 HSG
– 250 examinari ecografice abdominale
– 100 examinari ecografice dedicate aparatului uro-genital (cai urinare, Doppler renal, scrot, endocavitar,patologie ginecologica, sarcina)
– 300 examinari CT pentru patologie abdominala, retroperitoneala, pelviana
– 100 examinari RM pentru patologie abdomino-pelviana

IV.Neuroradiologie, radioimagistica capului si gatului (9 luni)
IV.A. Neuroradiologie
1. Abilitati practice
– Alegerea celei mai potrivite examinari imagistice in concordanta cu datele clinice, in neuroradiologie
– Alegerea celei mai potrivite substante de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu metoda tehnica imagistica si datele clinice, in neuroradiologie
– A asista /a efectua , sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii
– A asista /a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene
– A asista /a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic
– A asista /a efectua , sub supraveghere, tromboliza intraarteriala la pacientii cu AVC ischemic
– A asista /a efectua , sub supraveghere, recanalizarea mecanica la pacientii cu AVC ischemic
– A asista /a efectua , sub supraveghere, terapia interventionala la pacientii cu ocluzie acuta de artera bazilara
– A asista /a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene
– A asista /a efectua, sub supraveghere, angiografie spinala
– Alegerea si adaptarea protocolului de CT cerebral / spinal corespunzator fiecarei situatii clinice cu o doza de iradiere cat mai mica posibil
– Planificarea unor studii de perfuzie CT si IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast /numarul de achizitii efectuate)
– Planificarea unui examen IRM cerebral si spinal (tinand cont de situatia clinica / necesitatea folosirii substantei de contrast i.v. /rezolutia spatiala)
– Planificarea si efectuarea unor examene amanuntite CT si IRM (utilizand inclusiv perfuzia CT si IRM, DTI,imaginile IRM functionale si spectroscopia IRM)
– Realizarea adecvata a achizitiilor post-procesare in studiile neuroradiologice, inclusiv reformatarile multiplanare (MPR), MIP, MinIP,DTI, IRM functional si imagini de fuziune
2. Competente si atitudini
– Justificarea examenelor de diagnostic imagistic si/sau proceduri interventionale cerebrale si spinale
– Alegerea celei mai potrivite metode in evaluarea anomaliilor cerebrale si spinale
– Comunicarea cu pacientul in vederea obtinerii consimtamantului prealabil informat pentrul diagnosticul imagistic si al procedurilor interventionale cerebrale si spinale
– Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinarile radiologice, ecografice, CT si IRM cerebrale si spinale
– Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiatii pentru examinarile radiologice si CT cerebrale si spinale
– Schitarea unui algoritm imagistic rapid (in scop de „time saving”) si definirea procedurilor imagistice standard la pacientii cu AVC
– Schitarea protocoalelor imagistice si procedurilor standard de operare pentru examinarile CT cerebrale si spinale, inclusiv administrarea optima a contrastului i.v., pozitionarea, rezolutia spatiala si temporala
– Supravegherea si instruirea personalului tehnic pentru a asigura obtinerea imaginilor optime cerebrale si spinale
– Aprecierea calitatii examenelor imagistice in neuroradiologie si elaborarea strategiilor pentru a imbunatati calitatea imaginii
– Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT si IRM cerebrale si spinale
– Descrierea examenelor cerebrale oncologice in concordanta cu standardele internationale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecarei situatii in parte
– Aprecierea limitelor proprii si solicitarea unei asistente in interpretarea si elaborarea rezultatului imagistic cerebral si spinal
– Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgenta in examinarile cerebrale si spinale si comunicarea acestora in timp util
– Comunicarea cu pacientii si rudele acestora in vederea explicarii descoperirilor imagistice cerebrale si spinale
– Participarea si/sau managerierea unor conferinte multidisciplinare /comisii oncologice /conferinte neurovasculare pentru boli ale SNC si maduvei spinarii

IV.B. Radioimagistica capului si gatului
1. Abilitati practice
– Sa aleaga examinarea imagistica optima în funcție de situatia clinică în imagistica capului și gâtului
– Sa aleaga mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistica si situatia clinica
– Sa efectueze studiile functionale dinamice, inclusiv video fluoroscopie si a mecanismului de deglutitie
– Poziționarea corectă in investigarea imagistica ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale,inclusiv secvente speciale
– Sa efectueze explorarea ecografica inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor,ganglionilor limfatici și glandelor salivare
– Planificarea unei examinari CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos , rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast , cu o doză de iradiere cât mai scăzuta posibil
– Planificarea unei examinari CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinica individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială
– Planificarea unei examinari IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinica în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasa de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a
mediului de contrast și rezoluția spațială
– Planificarea unei examinari IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinica în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială
– Sa aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului si gatului, folosind ecografia, CT și IRM,in conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei
– Sa realizeze post-procesari adecvate a imaginilor in explorarea capului și gâtului ( MPR,MIP, MinIP, 3D,analiza vasculara, endoscopie virtuala și de fuziune)
– Sa efectueze radiografii dentare intra si extra-orale
2. Competente si atitudini
– Recomandarea justificata a examinarilor imagistice de diagnostic și / sau a procedurilor interventionale din regiunea capului si gatului;
– Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului si gatului
– Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obtinerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistica sau inainte de procedurile interventionale din regiunea capului si gatului
– Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografica, CT si IRM din regiunea capului si gatului
– Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului si gatului
– Sa elaboreze/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile CT din regiunea capului si gatului,inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous, rezoluție spațială și temporală
– Sa elaboreze/sa supervizeze protocoalele tehnice pentru examinarile IRM din regiunea capului si gatului ,inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasa de contrast , rezoluție spațială și temporal
– Supravegherea si educarea personalului tehnic pentru asigurarea calitatii imaginilor radiologice in examinarile regiunii capului si a gatului;
– Evaluarea calitatii imaginilor radiologice si stabilirea de strategii pentru imbunatatirea acestora
– Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra si extra-orale) si formularea rezultatelor pentru a examinarile ecografice si sub supraveghere a rezultatelor CT si IRM din patologia regiunii capului si gatului
– Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului si gatului in conformitate cu standardele internaționale (TNM)
– Sa isi aprecieze propriile limite si sa identifice situatiile in care este necesara obtinerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului si gatului.
– Identificarea unor situatii de urgenta sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinarile imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător
– Abilitati de comunicare cu pacientii pentru a le explica modificarile gasite in cursul explorarilor imagistice la nivelul capului și gâtului.
– Sa activeze in grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului si gatului

PRACTIC – in cele 9 luni aferente modulului IV, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
– 100 examinari radiologice ale coloanei vertebrale
– 100 examinari ecografice (ale circulatiei cerebrale – Doppler, ale glandelor salivare, tiroida, ganglioni)
– 400 examinari CT ale extremitatii cranio-cerebrale si coloanei
– 400 examinari IRM ale extremitatii cranio-cerebrale, gatului si coloanei
V. Radiologie interventionala (3 luni)
1. Abilitati practice
– Sa efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de baza
– Sa efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice
– Sa efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor
– Sa efectueze sub supraveghere,nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate
– Sa efectueze,sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel putin ale structurilor superficiale)
– Sa fie sigur in justificarea indicatiilor si sa detina cunostinte aprofundate ale contraindicatiilor pentru procedurile de radiologie interventionala uzuale
– Sa poata trata reactiile alergice, atat minore cat si majore la substantele de contrast iodate
– Sa efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotectiei in sala de radiologie interventionala
– Sa cunoasca tehnicile de hemostaza in zona inghinala
– Sa trateze posibilele complicatii post -angiografie din zona inghinala
– Sa efectueze ingrijirile pre- si post-procedurale corecte
– Sa interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzand atatat examenele arteriale cat si venoase-uzuale,inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic,renal si al vaselor membrelor inferioare
– Sa execute tehnica Seldinger de punctie arteriala si venoasa prin abord retrograd / anterograd,introducerea ghidului, a tecii si cateterului in zona inghinala
– Sa faca hemostaza la locul de punctie, inclusiv compresia manuala si prin folosirea dispozitivelor uzuale de inchidere
– Sa efectueze punctii arteriale cu abord alternativ brahial / axilar
– Sa poata folosi ghidurile, tecile si cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostica
– Sa execute tehnicile de angiografie cu substractie digitala, tehnicile de urmarire in bolus, road-mapping si tehnici de pixel shift
– Sa efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare
– Sa efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale
– Sa efectueze aortografii globale toracice
– Sa efectueze aortografii globale abdominale
– Sa efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide,vertebrale si subclavii
– Sa efectueze flebografii membre superioare/inferioare si vena cava inferioara
– Sa efectueze tratamentul de ingrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular
– Sa interpreteze testele de coagulare pre-procedurale si sa corecteze anomaliile
– Sa faca, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renala,angioplastii iliace si femuro-poplitee,prin abord anterograd si/sau retrograd
– Sa aleaga corect medicatia si dozele in timpul angioplastiei
– Sa efectueze, sub supraveghere, stentari arteriale ,prin abord anterograd si/sau retrograd
– Sa faca ingrijirea post-procedurala dupa stentarea arteriala
– Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere,flebografii si stentari venoase
– Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de vena cava permanent / temporar
– Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicatii cum ar fi hemoragii
acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV
– Sa trateze in mod eficient sindromul post-embolizare

– Sa observe si / sau sa execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)
– Sa execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin
– Sa identifice cai de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmeaza sa fie biopsiate,drenajul abceselor
– Sa trateze complicatiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul si hemoragia
– Sa observe si / sau sa execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid si drenajul abceselor
– Sa prescrie tratamentul antibiotic inainte de drenajul abceselor
– Sa execute tehnicile cu trocar si Seldinger de introducere a cateterelor
– Sa execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine
– Sa execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane
– Sa execute, sub supraveghere, drenaje /decompresii biliare percutane
2. Competente si atitudini
– Sa poata sa justifice indicatiile pentru procedurile de radiologie interventionala
– Sa aleaga abordul ideal pentru o procedura interventionala
– Sa comunice cu pacientul, in scopul de a obtine consimtamantul informat inaintea unei proceduri interventionale
– Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
– Sa cunoasca tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale,atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului(notiuni de baza de radioprotectie)
– Sa supravegheze si sa instruiasca personalul din subordine,pentru a se asigura ca ii este acordat suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale
– Sa stie sa foloseasca in conditii de siguranta anestezicele locale pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala
– Sa-si cunoasca propriile limite si sa identifice momentul cand este nevoie sa fie asistat in procedurile interventionale (sa solicite supervizare!)
– Sa gestioneze si coordoneze cu calm situatiile de urgenta in timpul procedurilor de radiologie interventionala
– Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor, in scopul de a le explica indicatiile,riscurile,reactiile adverse,posibilele complicatii,dar si beneficiile procedurii interventionale
– Sa participe si fie activ, sub supraveghere, in cadrul conferintelor multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri interventionale
– Sa selectioneze adecvat pacientii pentru o procedura interventionala solicitata, prin analiza istoricului,a imagisticii, valorilor de laborator, precum si a rezultatele propuse sau asteptate in urma procedurii
– Sa identifice pacientii care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate,cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina interna
– Sa identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potentiale sangerari, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburari de respiratie, sau reactii adverse la
medicamente in timpul sau dupa procedura
– Sa obtina consimtamantul, dupa prezentarea procedurii catre pacient, inclusiv o discutie legata de riscuri, beneficii si optiuni terapeutice alternative
– Sa aleaga metoda cea mai potrivita pentru o procedura interventionala
– Sa aleaga parametrii imagistici optimi pentru procedurile interventionale ghidate imagistic
– Sa foloseasca tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile interventionale , atat pentru pacient cat si pentru radiolog si restul personalului
– Sa supravegheze si sa invete personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat in timpul procedurilor interventionale
– Sa prescrie /indice in conditii de siguranta medicatia pentru managementul durerii la pacientii supusi unei proceduri de radiologie interventionala (in colaborare cu medicul ATI)
– Sa gestioneze corect pregatirea pre-procedurala, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagularii si rehidraterea intravenoasa pentru diferitele interventii radiologice
– Sa gestioneze corect monitorizarea pacientului in timpul interventiei radiologice si sa recunoasca anomaliile si semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atentie/tratament imediat in timpul procedurii
– Sa gestioneze corect ingrijirile ulterioare, dupa diferitele tipuri de interventii radiologice vasculare/nonvasculare, inclusiv sa cunoasca complicatiile, toaleta cateterului si urmarirea pacietului

Sa gestioneze sedarea si analgezia in timpul procedurilor interventionale complexe
– Sa reduca expunerea accidentala la sange si derivate in sala de radiologie interventionala
– Sa fie constient de propriile limite si sa indice momentul cand este necesar sa fie asistat in procedurile interventionale
– Sa gestioneze eficient coordonarea situatiilor de urgenta generate de si / sau in timpul procedurilor de radiologie interventionala
– Sa comunice eficient cu pacientii si rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii interventionale
– Sa fie activ la conferintele multi-disciplinare pentru pacientii cu posibile indicatii pentru proceduri de radiologie interventionala
PRACTIC – in cele 3 luni aferente modulului V, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
– 100 proceduri interventionale ghidate radioimagistic
VI. Radiologia musculoscheletala (a aparatului locomotor)(6 luni)
1. Abilitati practice
– Sa realizeze examinari ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afectiuni comune
– Sa planifice examinarea CT a pacientilor cu afectiuni musculo-scheletale si sa adapteze protocolul conform situatiei individuale, cu cea mai mica doza de iradiere rezonabila, conform principiului ALARA
– Sa planifice examinarea IRM a pacientilor cu afectiuni musculoscheletale si sa adapateze protocolul situatiei individuale
– Sa realizeze postprocesarea imaginilor achizitionate, incluzand reformatari multiplanare (MPR) si maximum intensity projections (MIP)
– Sa realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulara sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor
– Sa aleaga cea mai utila metoda imagistica de examinare in concordanta cu situatia clinca data
– Sa aleaga cel mai potrivit mediu de contrast si utilizarea sa optima in concordanta cu tehnica imagistica utilizata si cu problema musculoscheletala investigata
– Sa realizeze studii functionale, dinamice ale articulatiilor si coloanei vertebrale
– Sa realizeze o pozitionare corecta la radiografii pentru coloana verterbala si extremitati, inclusiv incidente speciale
– Sa realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal
– Sa realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, in cazuri usoare.
– Sa observe si/sau sa realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal in cazuri mai complexe
– Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale,conform principiului ALARA
– Sa planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal si sa o ajusteze conform situatiei individuale, in privinta rezolutiei spatiale si a utilizarii potentiale a contrastului intravenos
– Sa realizeze injectarea intraarticulara de substanta de contrast, inclusiv in sold, umar sau articulatia pumnului, in vederea realizarii artro-RM sau artro-CT
– Sa observe si / sau sa realizeze sub supraveghere discografii, injectii interfatetare articulare si vertebroplastii
– Sa realizeze cu incredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzand reformatari multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) si imagini de fuziune
2. Competente si atitudini
– Sa poata judeca/justifica examinarile imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.
– Sa aleaga cea mai potrivita metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
– Sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamanul informat al acestuia inaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal
– Sa aleaga parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
– Sa aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii si CT in cazul examinarilor musculoscheletale

– Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal
– Sa creeze protocoale imagistice pentru examinarile IRM ale sistemului musculoscheletal
– Sa supervizeze si sa invete presonalul tehnic pentru a obtine imagini potrivite sistemului musculoscheletal
– Sa interpreteze si sa raporteze radiografii, ecografii si sub supraveghere rezultatele examinarilor CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
– Sa isi cunoasca propriile limite si sa identifice situatiile in care are nevoie de ajutor in interpretarea si raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.
– Sa indentifice caracterele urgente / neobisnuite in examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp
– Sa comunice cu pacientii si rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice
– Sa participe si sa realizeze sub supraveghere sedinte multidisciplinare ce implica si afectiunile sistemului musculoscheletal
– sa justifice cu incredere studiile imagistice si / sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal
– sa aleaga cu incredere cea mai buna metoda pentru evaluarea afectiunilor sistemului musculoscheletal
– sa comunice cu pacientul pentru a obtine consimtamantul informat inaintea examinarilor imagistice sau procedurilor interventionale ale sistemului musculoscheletal.
– sa aleaga cu incredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
– sa aplice cu incredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii si CT
– sa creeze protocoale si proceduri operative pentru examinarile CT ale sistemului musculoscheletal, incluzand administrarea corespunzatoare a contrastului intravenos, pozitionarea, rezolutia temporala si spatiala
– sa supervizeze si sa invete personalul tehnic pentru asigurarea obtinerii unor imagini corespunzatoare ale sistemului musculoscheletal
– sa judece cu incredere calitatea examinarilor imagistice ale sistemului musculoscheletal si sa propuna strategii pentru imbunatatirea calitatii imaginii
– sa interpreteze cu incredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinari CT si IRM ale sistemului musculoscheletal
– sa interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular in concordanta cu standardele internationale (RECIST, WHO) aplicabile situatiei particulare
– sa realizeze propriile limitari si sa identifice cand este potrivit sa ceara asistenta in intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale
– sa identifice situatiile urgente si/sau descoperirile neasteptate din examinarile musculoscheletale si sa le comunice la timp si intr-o maniera potrivita
– sa comunice cu pacientii si rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate
– sa participe la conferintele multidisciplinare si sedintele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal

PRACTIC – in cele 6 luni aferente modulului VI, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
– 200 examinari radiologice ale aparatului locomotor
– 50 examinari CT ale aparatului locomotor
– 120 examinari ecografice ale aparatului locomotor
– 120 examinari IRM pentru aparatul locomotor
VII. Radioimagistica senologică (3 luni)
1. Abilitati practice
– Să facă o anamneză detaliată a pacienţilor referitor la patologia mamară şi a factorilor de risc relevanţi
– Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei şi structurilor asociate
– Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcţie de problema clinică
– Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare
– Să observe şi/sau să realizeze sub supraveghere puncţie aspirativă a chistelor care necesită evacuare
– Să observe şi/sau să realizeze sub supraveghere puncţie aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) şi biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic
– Să observe şi/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM
– Să observe şi/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic
– Să efectueze tratamente minim invazive (aspiraţie) în cazul abceselor mamare
– Să efectueze corelaţii imagistico-patologice în afecţiunile mamare
– Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector şi să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta
– Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor şi urmărirea acestora pină la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening
2. Competente si atitudini
– Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecţiunilor mamare pentru diferite indicaţii clinice
– Să justifice şi să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic şi/sau procedurile intervenţionale în patologia mamară, inclusiv minimizarea iradierii în mamografie şi alegerea parametrilor optimi pentru
mamografie, ecografie şi RM mamară
– Sa realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzand curbe de incarcare cu contrast, imagini de substractie la RM
– Să comunice şi să explice pacientului indicaţiile, modul de efectuare şi riscurile manoperelor intervenţionale, în vederea obţinerii consimţământului informat
– Să supervizeze şi să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obţinerea unor imagini de calitate optimă
– Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare şi să aplice procedurile de control al calităţii
– Să interpreteze şi să formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamară şi RM mamară, conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS®); această competenţă va fi obţinută în urma efectuării şi
elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puţin 800 mamografii, 500 ecografii mamare, 50 de examinări prin RM şi a 50 de manopere intervenţionale
– Să îşi recunoască propriile limitări şi să identifice situaţia când este potrivit să solicite asistenţă în interpretarea şi formularea rezultatelor
– Să comunice cu pacienţii şi cu rudele în drept ale acestora, să le comunice şi să le explice rezultatele radioimagistice în caz de patologie mamară
– Să recunoască leziunile urgente sau neaşteptate în toate tipurile de examinări mamare şi să le comunice la timp şi corespunzător
– Să participe activ şi să prezinte lucrări ştiinţifice, sub supervizare, la conferinţe multidisciplinare şi în comisii de specialitate pentru afecţiuni ale sânului
– Să recunoască şi să respecte rolul şi reponsabilităţile celorlalţi membri ai echipei de imagistică a sânului şi ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, să fie membru integrat al echipei în
planificarea investigaţiilor, tratamentului şi evaluării rezultatelor acestuia

PRACTIC – in cele 3 luni aferente modulului VII, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin:
-300 mamografii
– 300 ecografii mamare
– 15 examinari IRM mamare
– 15 proceduri interventionale
VIII. Radiologie pediatrica (6 luni)
1. Abilitati practice
– Organizarea si supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT si IRM pentru nou-născuti, sugari si copii.
– Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari si copii.
– Efectuarea de examinări ecografice la nou-nascuti,sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix
– Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă
– Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru:hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari si copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii si adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie
intestinală și volvulus, hernie inghinală.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii si adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii si adolescenți pentru durere pelvină acută.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii si adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale.
– Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie.
– Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți
– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți,sugari, copii și adolescenți
– Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale
– Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Organizarea si stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării in funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de
iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA)

– Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării in funcție de situațiile individuale si de vârsta pacientului, și luând de
asemenea in considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesitătii sedării si potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase
– Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând:reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă
(MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară
2. Competente si atitudini
– Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți

– Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Comunicarea cu pacientul și cu părinții/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat,înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii și Doppler, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți,sugari, copii și adolescenți
– Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți,sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere
– Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului
intravenos si optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, precum și a necesității sedării.
– Supervizarea si instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare, la nounăscuți, sugari, copii și adolescenți
– Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari, copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor
– Interpretarea corecta si elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinări CT si IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situațiilor specifice
– Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
– Recunoașterea corectă a unei situații de urgență și/sau a apariției unor aspecte neașteptate in cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod
adecvat și în timp util
– Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor.
– Comunicarea empatică cu copiii si adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.
– Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică, precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri.
PRACTIC – in cele 6 luni aferente modulului VIII, rezidentul asista si participa la efectuarea a cel putin: 100 de zile de activitate in serviciul de radiologie al unui spital / unor spitale cu servicii pediatrice (cel putin :
pediatrie, chirurgie pediatrica, ortopedie pediatrica, ATI, TINN, UPU ; recomandabil si servicii pediatrice de ORL, oncologie si/sau hematologie, neurologie/neurochirurgie, cardiologie/chirurgie cardio-vasculara).
Participarea la 20 de sedinte de discutari de cazuri cu prezentarea a cel putin 10 cazuri.

Efectuarea nemijlocita a 25 de radiografii si observare/participare la inca 75 de radiografii (incluzand radiografii de pulmon, cord, torace, abdomen, coloana vertebrala, craniu standard si in incidente speciale,
bazin, articulatii coxo-femurale si sacro-iliace, segmente de membre si articulatii, radiografii la pat in ATI,TINN si UPU).
Interpretarea a 300 de radiografii.
Efectuarea nemijlocita a 10 examene radioscopice ai observarea/participarea la inca 40 de examinari radioscopice (incluzand examinari pentru deglutitie, esofag, stomac, reflux gastro-esofagian, pilor, duoden,anomalii de rotatie intestinala si volvulus, ocluzie gastro-intestinala, invaginatie-inclusiv dezinvaginare).
Efectuarea nemijlocita a 50 de ecografii si observarea/participarea la inca 200 (incluzand examinari abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de parti moi, articulare, vasculare, in particular in caz de  invaginatie, volvulus, stenoza hipertrofica de pilor, stenoze duodenale, apendicita, displazie de sold, sinovita,patologie scrotala si testiculara, adenopatii, traumatisme, patologie neonatala cerebrala).
Efectuarea nemijlocita a 25 de examinari CT si observarea/participarea la inca 75 (incluzand examinari abdominale, toracale, cranio-cerebrale, vertebrale, de membre, cardio-vasculare, in particular in caz de
traumatisme, malformatii si displazii, patologie tumorala).

Efectuarea nemijlocita a 10 de examinari IRM si observarea/participarea la inca 40 (incluzand examinari cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre si articulatii, cardio-vasculare, in particular in
caz de patologie tumorala, patologie neurologica si neurochirurgicala, traumatisme articulare, osteonecroza aseptica).
IX. Imagistica hibrida(2 luni)
1. Cunostinte
De a descrie principiile fizice de baza incluzind structura atomica, radioactivitatea si dezintegrari radioactive.
De a fi familiar cu notiuni de baza privind producerea radionuclizilor, si caracteristicile dorite precum si mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor si a trasorilor PET
De a explica principiile timpului de injumatire biologic si efectiv.
De a intelege principiile cuantificarii studiilor PET inclusiv valoarea standardizata a captarii (SUV)
De a descrie principiile fizice de baza ale aparaturii utilizate in medicina nucleara , inclusiv gamma camera,camera SPECT ( single photon emission computed tomography) si PET ( positron emission tomography )
De a intelege principiile fizice de baza ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRM
De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor , inclusiv uniformitatea imaginii, sensibilitatea sistemului, rezolutia spatiala, linearitate, rata de numarare si calitatea imaginii.
De a intelege aspectele legate de radioprotectia in medicina nucleara si imagistica hibrida, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactiva, monitorizare, variante de echipamente, controlul calitatii si managementul securitatii /riscurilor.
2. Abilitati
De a efectua , sub supraveghere , administrarea radiofarmaceuticelor pentru urmatoarele tipuri de examinari scintigrafice : osoase, renale, pulmonare de ventilatie si perfuzie ( V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu
leucocite marcate, cardiace.
De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera, studii SPECT, studii PET, preferabil cu tehnici imagistice hibride.
De a aplica criteriile adecvate si indicatiile pentru procedurile de medicina nucleara si imagistica hibrida , sub supravegherea unui specialist de medicina nucleara
De a asista medicii trimitatori in solicitarea examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida pentru cele mai comune indicatii.
De a comunica cu pacientii in vederea informarii acestora despre procedura care li se va efectua si de a obtine acordul informal inainteaefectuarii procedurilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida
De a alege, sub supraveghere, protocolul imagistic optim in vederea realizarii unei examinari de medicina nucleara sau imagistica hibrida.
De a aplica , sub supraveghere , metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicina nucleara sau imagistica hibrida.
De a interpreta imaginile si a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida , sub supraveghere.
De a-si aprecia limitele si a identifica momentul adecvat cind este necesar de a cere asistenta in interpretarea si elaborarea rezultatelor examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida.
De a identifica rapid descoperiri neasteptate in timpul examinarilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida si de a le comunica cit mai repede si corect.

De a comunica cu pacienții si aparținătorii acestora in vederea explicarii rezultatelor examinarilor scintigrafice , sub supraveghere.
De a participa la intruniri clinice multidisciplinare si “ tumour boards” , sub supraveghere
Nota .
Modulul IX “ Imagistica hibrida” :
1. Are caracter informativ si NU confera competente sau atestari.
2. Modulul se poate efectua numai in Centrele Universitare care fac dovada ca detin sau ca pe raza teritoriala exista sisteme imagistice hibride (in sistemul public sau privat)
3. Coordonatorii acestui modul trebuie sa faca dovada ca lucreaza pe sisteme hibride SPECT/CT sau PET/CT (in sistemul public sau privat)
X. Modulul optional (4 luni)
– la alegere, oricare din modulele II – IX
– se urmareste consolidarea competentelor si abilitatilor practice aferente modulului care este repetat
– activitatea practica aferenta acestui modul reprezinta proportia pentru 4 luni a activitatii practice aferente modulului care este repetat.

Program
De desfasurare a stagiilor practice in cadrul pregatirii pentru specialitatea radiologie – imagistica medicala
In acord cu programa de pregatire in specialitate – revizie 2 iulie 2016
Modul nr.
Denumire modul Stagiu nr.
Continut Durata modul (luni)
Durata stagiu (luni)
Observatii
I Principii ale tehnologiilor radioimagistice si ale imagisticii moleculare, radioprotectie
1 Tema A. Radiologie conventionala si CT
– radiologie conventionala
6 1,5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat
* – modulul va contine cursuri de radioprotectie, management, comunicare
2 Tema A. Radiologie conventionala si CT
– CT 1,5
3 Tema B. Ecografie si IRM
– ecografie 1,5
4 Tema B. Ecografie si IRM
– IRM 1,5
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 1 si 2 , respectiv subiectele 1- 42.
II Radiologia toracelui, cordului si vaselor sanguine
5 Radiologie conventionala si CT
9 5 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat
6 Ecografie si IRM 4
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 5 si 6, respectiv subiectele 128 – 163.
III Radiologie gastrointestinala,abdominala, a aparatului urinar si
genital masculin, în obstetrica si ginecologie
7 Radiologie conventionala
12 1 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat
* ponderea in modul: abdomen 60%,
retroperitoneu, genital 40%
8 Ecografie 4
9 CT 4
10 IRM 3
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 7, 8 si 9, respectiv subiectele 164 – 212.

IV Neuroradiologie, radioimagistica capului si gatului
11 CT 9 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat
12 IRM 5
13 radiologie
conventionala si ecografie 1
Examen evaluarea cunostintelor – tematica capitol 3 si 4, respectiv subiectele 43-127
V Radiologie interventionala 14 radiologie interventionala
3 3
Examen evaluarea cunostintelor – tematica capitol 13, respectiv subiectele 341 – 366.
VI Radiologie musculoscheletala 15 Radiologie
conventionala si CT
6 3 Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de catre responsabilul local de pregatire in rezidentiat
16 Ecografie si IRM 3
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 – 254.
VII Radioimagistica senologica 17 Mamografie,
ecografie si IRM mamar 3 3
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271.
VIII. Radiologie pediatrica 18 Radioimagistica
pediatrica 6 6
Examen de evaluarea cunostintelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340.
IX. Imagistica hibrida 19 Imagistica hibrida 2 2
X. Optional 20 La alegere, oricare dintre modulele II –

VIII
4 4 Defalcarea pe stagii si succesiunea acestora se face in functie de
modulul ales, proportional fata de modului initial.
TOTAL 60 luni = 5 ani
* – Avand in vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat in practica clinica de rutina, NU trebuie inteles ca, in cursul stagiilor aferente
unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifica acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atentie particulara patologiei specifice modulului si se va organiza pregatirea teoretica specifica (cursuri, referate, prezentari de cazuri).
** – Cu exceptia primului modul, succesiunea modulelor este stabilita de catre responsabilul cu pregatirea in rezidentiat.

PROIECT
FIŞĂ POST REZIDENŢI RADIOLOGIE IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009
1. În anul I de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
b. Deprinde abilităţile de comunicare cu pacientul.
c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Învaţă modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală.
e. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
f. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
g. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional.
h. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri,congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
j. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează.
k. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare.
l. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
2. În anul II de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
c. Învaţă modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
e. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional.
f. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
g. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri,congrese, simpozioane, conferinţe, etc).

h. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează.
i. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare.
j. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările
ulterioare.
3. În anul III de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
e. Formulează independent rezultate de radiologie convenţională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convenţională privind examinări ale: scheletului, toracelui şi abdomenului fără administrare de substanţă de contrast.
Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
f. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional.
g. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
h. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 şi 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a competenţelor profesionale definite mai sus.
Art. 13 (3) „ incepand cu anul III de pregatire in specialitate, rezidentii pot fi inclusi in linia de garda, in afara programului normal de lucru, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda care detine calitatea de indrumator sau responsabil de formare, dupa caz”.
Art 13 (4) „ rezidentii care efectueaza garzi in afara programului normal de lucru sunt salarizati pentru aceasta activitatede catre unitatea sanitara unde efectueaza garda, cu respectarea prevederilor legale”.
i. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri,congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
j. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al  spitalului în care activează.
k. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare.
l. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările
ulterioare.
4. În anul IV de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:

a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
e. Formulează independent rezultate de radiologie convenţională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convenţională privind examinări ale: scheletului, toracelui şi abdomenului fără administrare de substanţă de contrast.
f. Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
g. In cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat sa ceara expertiza diagnostica a medicului titular (a responsabilului de formare).
h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional.
i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
j. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 şi 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a competenţelor profesionale definite mai sus.
k. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
l. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează.
m. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare.
n. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
5. În anul V de rezidenţiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a. Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
b. Învaţă conţinutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
c. Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (staţii de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
d. Asistă şi contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
e. Formulează independent rezultate de radiologie convenţională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convenţională privind examinări ale: scheletului, toracelui şi abdomenului fără administrare de substanţă de contrast.
f. Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală.
g. Formulează rezultate de computer tomografie si rezonanta magnetica. Are dreptul de a formula rezultate de CT/RM cranian, toracic, abdominal, pelvis, al coloanei vertebrale şi extremităţilor. Rezultatele CT/RM formulate în acest mod vor fi supervizate de medicul titular / responsabilul de formare.

h. Întreprinde toate acţiunile necesare şi legal obligatorii privind radioprotecţia individuală a personalului expus profesional.
i. Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare şi planificării stabilite de coordonatorul de rezidenţiat.
j. Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 şi 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 şi a competenţelor profesionale definite mai sus.
k. Participă la toate activităţile educaţionale organizate pentru formarea rezidenţilor (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri,congrese, simpozioane, conferinţe, etc).
l. Respectă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală şi al spitalului în care activează.
m. Îndeplineşte sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidenţiat sau responsabilul de formare.
n. are drepturile şi obligaţiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1141/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

PROIECT
Tematica examenului de specialitate – radiologie – imagistica medicala
– in corelatie cu programa de pregatire 2016-
1. Principii fizice si tehnice ale radiologiei conventionale (subiectele 1 – 5)
2. Dozimetrie, radiobiologie, indicatiile tehnicilor radiologie (subiectele 6 – 7)
3. Principiile fizice si tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8 – 12)
4. Principiile fizice si tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetica (subiectele 13 – 18)
5. Artefactele in IRM; substantele de contrast in IRM; valoarea si indicatiile IRM (subiectele 19 – 21)
6. Principiile fizice si tehnice ale ecografiei (subiectele 22 – 28)
7. Substantele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de actiune, reactii adverse, profilaxie (subiectele 29 – 32)
8. Notiuni de informatica imagistica (subiectele 33 – 35)
9. Notiuni de imagistica moleculara (subiectele 36 – 38).
10. Radioprotectie: principii, metode si management (subiectele 39 – 42)
11. Anatomie radioimagistica neuroradiologica (subiectele 43 – 48)
12. Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale si de dezvoltare a sistemului nervos central si manifestari extracraniene ale unor
sindroame cu determinism congenital (subiectele 49 – 51)
13. Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 – 59)
14. Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele 60 – 63)
15. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 – 72)
16. Diagnosticul radioimagistic al bolilor neurinflamatorii, neuroinfecțioase și neurodegenerative (subiectele 73 – 83)

17. Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 – 86)
18. Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 – 93)
19. Anatomia radioimagistica a capului si gatului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului si gatului (subiectele 94 – 100)
20. Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, baza craniului, scheletului facial, nervilor cranieni si orbitei (subiectele 101 – 112)
21. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale,
hipofaringelui, laringelui si ganglionilor limfatici cervicali. (subiectele 113 – 118, 125 – 127)
22. Diagnosticul radioimagistic al patologiei spațiilor masticator, parotidian și carotidian, a cavitatii orale, orofaringelui si spațiului retrofaringian
(subiectele 119 – 124)
23. Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic
al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 – 130)
24. Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal si complicațiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131, 132)
25. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afectiunilor pleurale; afecțiunilor
peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 – 135)
26. Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși
(subiectele 136, 137)
27. Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143)
28. Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139, 142)
29. Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor
pulmonari (subiectele 140, 141)
30. Anatomie radioimagistica si embriologie cardiovasculara; variante anatomice; tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă si a
vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale (subiectele 144 –
147)
31. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli
cardiace asociate diabetului zaharat si bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv. (subiectele 148 – 151)
32. Diagnosticul radioimagistic in: masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154)
33. Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare si inferioare (subiectele 155 – 158)
34. Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler, angiografie CT, angiografie
RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor si protezelor vasculare si al cordului operat (subiectele 159 – 163).
35. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv si glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea
organelor abdominale; tehnici radioimagistice si de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv si a glandelor sale anexe; indicatii si
contraidicatii ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv. (subiectele 164 – 166).
36. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului si duodenului (subiectele 168, 169)
37. Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subtire si gros (subiectele 170, 171)
38. Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului si cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic ; criteriile RECIST (subiectele 172, 173, 176).
39. Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).
40. Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excretiei renale a
substantelor de contrast; fiziologia mictiunii. Urografia intravenoasa: indicatii, tehnica, riscuri, precautii. Utilizarea substanțelor pe bază de
Gadoliniu la pacienții cu risc; precautii. (subiectele 177, 179, 180).
41. Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182).
42. Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale și ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183, 184).
43. Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal:
apect radioimagistic normal si diagnosticul radioimagistic al complicatiilor. (subiectele 185 – 187)
44. Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretor; patologiei vezicii urinare și uretrei masculine. Explorarea radioimagistică
a uretrei masculine (subiectele 188 – 191).
45. Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală
(subiectele 192 – 194)
46. Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 195, 196)
47. Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin si a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine
(subiectele 197, 198)
48. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale si endometriale; afectiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al
uterului operat (subiectele 199 – 202)
49. Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide.
Pelvimetria IRM – principii și măsurători. IRM fetal – principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 – 206)
50. Histerosalpingografia: indicatii, tehnica, complicatii; diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene,inclusiv modificari asociate cu sarcina,postpartum, postchirurgical; patologiei trompelor uterine; prolapsului genital. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității(subiectele 207 – 212).
51. Anatomia radioimagistica, variante anatomice si tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicatii,contraindicatii,
pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute si cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 – 226).
52. Diagnosticul radioimagistic al infectiilor aparatului locomotor (subiectele 227 – 231)
53. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor si leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 – 240).
54. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor hematologice, metabolice, endocrine si toxice ale aparatului locomotor; afectiuni de dezvoltare si
afectiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 – 244, 250 – 252).

55. Diagnosticul radioimagistic al afectiunilor articulare si al altor afectiuni a aparatului locomotor ( al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei
hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calvé-Perthes și boala Scheuermann;
calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 – 249, 253, 254).
56. Notiuni de embriologie, anatomie si fiziologie mamara si a structurilor asociate; tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii,
achizitia imaginilor, pozitionari, avantaje, indicatii, limite, utiulizarea substantelor de contrast (subiectele 255, 256)
57. Diagnosticul radioimagistic al sanului normal, variantelor anatomice si induse fiziologic ale sanului; semiologie elementara imagistica
senologica; lexiconul standardizat şi categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 – 259)
58. Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granita si maligne; al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 260-263)
59. Managementul clinic si radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienti (barbati, copii,
adolescente, sarcina, lactatie); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale şi a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 –
266).
60. Indicaţiile şi contraindicaţiile: manoperelor intervenţionale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului
chimioterapic si radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sanului tratat. Noţiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice
ghidate imagistic. Notiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 – 271)
61. Principii privind explorarea radioimagistica in patologia pediatrica: notiuni de dezvoltare anatomica in copilarie; principiul ALARA, cerinte
de radioprotectie si aplicarea lor practica; valoare, indicatiile si algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la varsta pediatrica; particularitati ale
administrarii substantelor de contrast la copii (subiectele 272 – 275)
62. Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, maduvei spinarii, capului si gatului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 276 – 291)
63. Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui si a aparatului cardiovascular la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 292 – 308)
64. Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 309 – 328)
65. Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor si a sindroamelor neurocutanate la pacientii cu varsta pediatrica (subiectele 329- 340)
66. Principii si tehnici de angiografie / flebografie diagnostică (subiectele 341 – 349)
67. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala vasculara (subiectele 350 – 356)
68. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara : biopsie, termoablatie, aspirație de fluide și drenaj al abceselor pe cale
percutană (subiectele 357 – 361)
69. Principii si tehnici de radioimagistica interventionala nevasculara: intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a
nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 – 366).

Bibliografie:
1. Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala din Romania – (sub red) Dudea Sorin M. – Radiologie Imagistica Medicala. Indrumator
de studiu pentru pregatirea in specialitate -Vol I , Vol II, Ed. Medicala Bucuresti, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *