Tehnici de prelevare, fixare, transport si punere in lucru a biopsiilor si pieselor chirurgicale

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

 Ordin nr. 1217 din 2010

Anatomia patologică este prin definiţie o disciplină situată în centrul medicinii umane, cunoştinţele acesteia având la bază studiul macroscopic şi microscopic al maladiilor. Este foarte important diagnosticul macroscopic atât al pieselor operatorii cât şi al organelor prelevate la necropsie pentru sintezele anatomo-clinice şi pentru un diagnostic complet.

  1. Studiul macroscopic al biopsiilor. Prin biopsie se înţelege ansamblul de fragmente tisulare sau de organe prelevate fie prin puncţie cu ac sau cu trocare, fie prin metode endoscopice, fie de chirurg prin intervenţii laparascopice, pentru obţinerea unui diagnostic histologic, care constituie proba formală că o intervenţie chirurgicală a fost bine efectuată, că sub tratament s-a obţinut ameliorarea bolii, etc.
  2. Alfabetul şi gramatica anatomiei patologice sunt reprezentate de tehnica şi interpretarea necropsiei. Necropsia constituie încă cea mai importantă metodă de diagnostic, fiind ultimul control al actului medical. Efectuarea necropsiei arată: cât de complet a fost diagnosticul clinic (prezenţa unor afecţiuni mute clinic cum ar fi reactivarea tuberculozei la bolnavii în stadii terminale sau tumori maligne latente), cum a răspuns organismul la tratament, informaţii originale privind etiopatogenia bolii, eventuale leziuni importante pentru aparţinători (boli contagioase, ereditare sau iatrogene).  PARTEA I

Protocoale orientative de macroscopie

Tehnicile de macroscopie vor fi adaptate particularităţilor fiecărei piese în parte cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:

  1. descrierea macroscopică a piesei şi a tuturor leziunilor macroscopice
  2. prelevarea de fragmente din toate leziunile identificate macroscopic, pe cât posibil cu includerea în acelaşi fragment atât a ţesutului cu aspect macroscopic patologic cât şi normal
  3. prelevarea tuturor ganglionilor limfatici identificaţi în piesă
  4. prelevarea de fragmente de la nivelul marginilor de rezecţie
  • dacă leziunea identificată macroscopic se află la distanţă mare de limita de rezecţie (nu se poate include simultan, în acelaşi fragment, atât a leziunii cât şi a marginii de rezecţie), limita de rezecţie se poate recolta paralel cu planul inciziei

dacă leziunea este localizată în apropierea marginii de rezecţie se recomandă recoltare perpendiculară pe planul inciziei aşa încât, în urma examinării microscopice să se poate măsura distanţa dintre leziune şi marginea de rezecţie – în cazul patologiei tumorale, acest tip de abordare permite stabilirea integralităţii rezecţiei în limite de siguranţă oncologică

  1. AMPRENTE
  2. Se taie un fragment tisular de 10/10/3 mm;
  3. Se ţine cu pensa în aşa fel încât suprafaţa proaspăt tăiată să fie în sus;
  4. Cu cealaltă mână se atinge uşor o lamă (curăţată cu alcool) de suprafaţa tăiată, în mai multe locuri. Nu se comprimă ţesutul. Dacă suprafaţa atinsă este excesiv de udă şi sângerândă, se aruncă lama şi se repetă cu o alta până când amprentele sunt opace. Se prepară patru lame.
  5. Lamele se usucă rapid în aer fără a se încălzi. Uscatul fiecărei lame durează aproximativ 30 – 60 secunde; dacă durata este mai mare înseamnă că amprentele sunt prea umede iar rezultatele nu vor fi satisfăcătoare;
  6. În scop de standardizare se fixează, după uscare, cu alcool metilic şi se colorează cu: hematoxilină-eozină, Papanicolaou, Giemsa sau Wright;
  7. După pregătirea amprentelor, se fixează şi se trimite la histologie blocul de ţesut folosit pentru a corela datele obtinute.
  8. APENDICE

Apendicectomie

Apendicectomia constă în extirparea întregului apendice după secţionarea mezoului şi ligaturarea bazei apendicelui care îl leagă de cec.

Orientarea piesei:

  1. Se măsoară apendicele (lungime, grosime);
  2. Printr-o secţiune transversală efectuată la 2 cm de apex se împarte apendicele în două fragmente;
  3. Fragmentul proximal se secţioneaza transversal din 5 în 5 cm;
  4. Fragmentul distal se împarte în jumătate printr-o secţiune longitudinală;

Descrierea piesei:

  1. Lungimea şi diametrul maxim;
  2. Suprafaţa externă: se precizează prezenţa de fibrină, puroi, hiperemie, perforaţie, starea mezenterului;
  3. Peretele: leziuni difuze sau localizate;
  4. Mucoasa: hiperemică, ulcerată, etc.;
  5. Lumenul: obliterat, dilatat, conţinut: coproliţi, calculi, etc.;

Fig. 1. Apendice. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

—–

Secţiuni pentru histologie:

  1. O secţiune transversală în 1/3 proximală, în apropiere de limita chirurgicală; dacă există tumoră se marchează limita chirurgicală cu tuş de China şi se mai face o secţiune din ea;
  2. O secţiune transversală în 2/3 mijlocie;
  3. O secţiune longitudinală în 1/3 distală.
  4. ANALIZA CROMOZOMIALĂ

Recoltarea probelor

Analiza cromozomială a ţesuturilor excizate chirurgical (folosind tehnici directe sau indirecte) poate fi utilă în diagnosticul diferenţial dintre procesele reactive şi cele neoplazice. Ea poate demonstra defectele cromozomiale specifice asociate cu tipuri particulare de tumori. Se secţioneaza o piesă de ţesut viabil în stare proaspătă, cât mai curând posibil după excizia chirurgicală în condiţii sterile, şi se introduce într-o sticlă ce conţine mediu de cultură: RPMI sau DMEM; se trimite la laboratorul de genetică. Piesa trebuie să aibă 0,5 – 1 cm în diametru sau cât de mult ne permite mostra; dacă nu se poate trimite imediat la laborator se păstrează la frigider la 40C.

4.ANALIZA PRIN FLOW CYTOMETRY A PROLIFERĂRII CELULARE ŞI A CANTITĂŢII DE ADN

Se secţioneaza ţesutul viabil în cuburi de 0,5 cm3 cât mai curând posibil după excizie şi se introduce într-o sticlă ce conţine mediu de cultură (RPMI sau DMEM) şi se trimite la laborator; dacă transportul imediat nu este posibil se păstreaza temporar în frigider la 40C.

  1. ANALIZA RECEPTORILOR HORMONALI

Determinarea receptorilor pentru diferiţi hormoni steroizi (estrogeni, progesteron, androgeni) a devenit o tehnică bine conturată pentru evaluarea unor ţesuturi excizate chirurgical, în special pentru carcinomul mamar. Se corelează cu răspunsul clinic la terapia hormonală şi, după unii autori, cu răspunsul clinic la agenţi chimioterapici. In unele cazuri de cancer metastatic poate da indicaţii privind locul de origine al tumorii primare. Probele trebuie luate din carcinomul recurent sau metastatic, chiar dacă tumora de origine a fost analizată anterior, pentru a stabili prezenţa sau absenţa în continuare a receptorilor.

Sunt disponibile două metode: biochimică şi imunohistochimică pentru determinarea receptorilor hormonali tisulari. Prima, bazata pe analiza cu charcoal-dextran, utilizată timp de mulţi ani, a fost progresiv înlocuită de metoda imunohistochimică. Procedeul de procurare al ţesutului pentru analiza imunohistochimică este următorul:

  1. Examinarea ţesutului proaspăt, imediat după excizie; selectarea cu grijă a unei mostre, cu evitarea ariilor de necroză, ţesut adipos sau alte arii greu de examinat;
  2. Se ia o mostră de 1 cm în diametrul maxim sau cât de mare este posibil. Instrumentele trebuie să fie curate dar pot să nu fie sterile;
  3. Se îngheaţă rapid în azot lichid (– 70 0C), în izopentan sau cu spray de freon;
  4. Se stochează în congelator până la trimiterea la laboratorul de analiză;
  5. În scop de control se face examenul histologic al piesei din ţesutul apropiat celui recoltat pentru statusul hormonal;
  6. BIOPSIA

Interpretarea biopsiilor este una dintre cele mai importante îndatoriri ale anatomo-patologului. In biopsiile prin incizie, numai o porţiune a leziunii este luată şi de aceea manopera este strict pentru punerea diagnosticului. In biopsiile prin excizie, întreaga leziune este îndepărtată, de obicei cu o porţiune de ţesut normal şi de aceea procedeul serveşte atât pentru diagnostic cât şi ca tratament. Decizia pentru procedeul ales pentru biopsie depinde de mărimea leziunii; cu cât este mai mică, este mai logic să fie scoasă complet. Pericolul diseminării metastatice prin puncţia-biopsie (îndelung dezbătut în trecut) s-a dovedit a fi inconstant. Biopsiile se clasifică de asemenea după instrumentul folosit ca să le obţinem: bisturiu, cauter, ac sau endoscop. Dintre acestea cel mai puţin corespunzător pentru interpretarea microscopică este acela obţinut cu un cauter, deoarece acest instrument prăjeşte şi deformează ţesutul şi impiedică colorarea corespunzatoare.

  1. Cu cât leziunea e mai mare, cu atât vor fi luate mai multe biopsii: sunt incluse mai multe structuri deoarece uneori leziunile pot fi prezente numai focal.
  2. În tumorile ulcerate, biopsia din zona centrală ulcerată poate arăta numai necroză şi inflamaţie. Cea mai bună biopsie este cea luată de la periferie, deoarece include atât ţesut normal cât şi ţesut bolnav; totuşi biopsia nu trebuie să fie prea periferică pentru a nu se obţine numai ţesut normal.
  3. Biopsia va fi destul de adâncă pentru ca relaţia dintre tumoră şi stromă să fie corect evaluată. Epiteliul afectat de carcinom are tendinţa să se detaşeze de stroma subiacentă. Aceasta va fi evitată oricând este posibil prin manevrarea cu atenţie a ţesutului.
  4. Leziunile profunde sunt uneori însoţite de o reacţie importantă a ţesutului vecin, care poate fi caracterizată de: inflamaţie cronică, hiperemie, fibroză, calcificare, metaplazie osoasă. Dacă biopsia este prea periferică acesta poate fi singurul ţesut obţinut. Asemănător, într-o masă de ganglioni limfatici, un ganglion profund poate fi afectat de tumora malignă, în timp ce un ganglion superficial poate arăta numai hiperplazie nespecifică.
  5. Când se obţin mai multe fragmente de ţesut, toate se vor trimite la laboratorul de anatomie patologică şi toate vor fi examinate microscopic. Uneori cel mai mic sau mai putin expresiv fragment poate conţine elementele de diagnostic.
  6. Zdrobirea sau stoarcerea ţesutului cu pensa în momentul biopsierii, al examinării macroscopice de către patologist, sau în timpul includerii, vor fi cu grijă evitate. Artefactele rezultate fac adeseori imposibilă interpretarea biopsiei.
  7. Odată biopsia obţinută va fi pusă imediat într-un container, cu o cantitate potrivită de fixator.
  8. În funcţie de natura cunoscută sau nu a leziunii se va avea în vedere necesitatea unor studii speciale prin: amprentă, microscopie electronică, citogenetică, patologie moleculară, citometrie în flux şi altele.
  9. BIOPSIA CU AC

Orientarea piesei:

  1. Se scoate ţesutul din fixator fără a-l stoarce, cu o pensă (nu se folosesc pense cu dinţi); se manevrează ţesutul în aşa fel pentru a fi păstrat intact; nu se taie transversal, ci mai degrabă se rulează (eventual în casetă) dacă este prea lung.
  2. Căutaţi întotdeauna pe container, inclusiv pe interiorul capacului, să nu rămînă uitate mici fragmente tisulare.
  3. Dacă partea centrală a fragmentului tisular permite (fragment peste 1 cm lungime sau două fragmente tisulare) şi dacă se anticipează a fi utilă o colorare a grăsimii, se păstrează o porţiune de 3 – 5 mm în formol 10% .

Descrierea piesei:

  1. Lungimea şi diametrul porţiunii centrale; numărul fragmentelor; culoarea.
  2. Prezenţa omogenităţii sau lipsa ei.

Secţiuni pentru histologie:

Toate fragmentele primite (cu excepţia celui pentru coloraţii specifice).

  1. BUZA

Excizia cuneiformă (în “V”)

Orientarea piesei:

  1. Fixarea piesei pentru câteva ore în formol 10%;
  2. Se marchează marginile cu tuş de China;
  3. Se taie piesa (ca în desen);

Descrierea piesei:

  1. Mărimea piesei;
  2. Caracteristicile tumorii: mărime, formă (ulcerată, polipoidă), localizare (la nivelul joncţiunii roşului buzelor cu pielea sau la nivelul pielii), distanţa faţă de margini.

———

Fig. 2. Rezecţie buză. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Secţiune transversală prin centru;
  2. Marginile laterale, fără a le aranja (tunde).
  3. CULTURI BACTERIENE, VIRALE şi FUNGICE

De câte ori un fragment proaspăt este primit la laborator şi aspectul macroscopic, secţiunile la gheaţă şi evoluţia clinică sugerează un proces infecţios, trebuiesc efectuate culturi (dacă acest lucru nu a fost făcut în sala de operaţii).

Fragmentele mari:

Tehnici utilizate pentru fragmentele operatorii mari (plămân, splină, etc.) primite intacte, în stare proaspătă:

Tehnica nr. 1:

– cu o spatulă încinsă se arde o suprafaţă limitată la aria de unde se recoltează;

– cu o lamă sterilă se face o secţiune adâncă prin această suprafaţă sterilă;

– cu un bisturiu, forceps sau cu o foarfecă se secţioneaza o porţiune de ţesut din interior;

– fragmentul obţinut se aşează într-un vas steril.

Tehnica nr. 2:

– cu spatula încinsă se arde o suprafaţă limitată la aria de unde se recoltează;

– prin această suprafaţă sterilă cu o lamă se efectuează o secţiune adâncă;

– prin deschizătura obtinută se introduce un beţisor cu material steril la un capăt; acesta se împinge dincolo de secţiune, în ţesut, se recoltează şi se aşează apoi în mediul adecvat pentru a fi transportat;

  1. Pentru procesele chistice care necesită culturi de germeni anaerobi se aspiră 1 – 4 ml cu o seringă sterilă cu ac; se elimină bulele de aer din seringă şi se injectează proba într-un mediu anaerob; dacă un astfel de mediu nu este disponibil se pune un dop de cauciuc la capătul acului.

Fragmentele mici:

Tehnica nr. 1:

– dacă fragmentele sunt primite proaspete într-un vas steril cu cererea de a se efectua un examen bacteriologic:

– se deschide vasul, se secţionează o porţiune de ţesut cu instrumente sterile şi piesa obţinută se aşează într-un vas steril;

– restul fragmentului se foloseste pentru examenul histopatologic;

Tehnica nr. 2:

– dacă necesitatea efectuarii unei culturi devine evidentă după ce fragmentul proaspăt a fost manipulat într-un mediu nesteril, se procedează după cum urmează:

– se taie cu o lamă sterilă un fragment de 1/1/1 cm;

– se sterilizează o pereche de forcepsuri prin spălare în etanol şi apoi prin flambare;

– se ţine fragmentul cu forcepsul sterilizat şi se spală în soluţie salină sterilă;

– se aşează fragmentul într-un vas steril; forcepsul se sterilizează din nou şi se ridică fragmentul dintr-o altă porţiune;

– se repetă spălarea cu soluţie salină;

– se aşează fragmentul într-un vas steril.

Toate fragmentele:

  1. Fragmentele se trimit laboratorului de microbiologie cât mai curând posibil, după ce au fost obţinute şi identificate cu numele pacientului şi numărul buletinului de analiză; dacă fragmentul nu poate fi trimis imediat se păstrează în frigider la 40C.
  2. Se specifică culturile dorite şi organismele suspectate;

Cererile uzuale sunt următoarele:

obişnuit: includ germeni aerobi;

mai rar anaerobi, germeni acido-rezistenţi, fungi sau virusuri.

  1. După ce a fost luată mostra pentru culturi, se recomandă efectuarea unui frotiu dintr-o arie adiacentă, se fixează în alcool şi se efectuează coloraţii pentru microorganismele suspectate (Ziehl-Neelsen, Gram).
  2. DIAGNOSTICUL MOLECULAR

Prelevarea probelor

Evaluarea ţesutului folosind tehnici moleculare a devenit rapid un procedeu foarte important de diagnostic, în special pentru evaluarea cancerelor limfo-hematice şi ale copilului, precum sarcomul Ewing/ PNET şi neuroblastomul.

Se prelevează  1 cm3 de ţesut tumoral proaspăt (sau cât există la dispoziţie) se pune în vase Petri care au pe fund hârtie de filtru umedă (nu prea îmbibată) cu soluţie salină şi se trimite imediat celui mai apropiat laborator. Dacă nu este fezabil trensportul imediat, se îngheaţă la – 700C până la utilizare.

  1. ESOFAG

Esofagectomia

Întinderea esofagectomiei depinde de tipul şi localizarea leziunii. Majoritatea esofagectomiilor constau în extirparea porţiunii distale a organului urmată de anastomoza eso – gastrică.

Orientarea piesei:

Două opţiuni sunt valabile. Prima este utilizată în majoritatea cazurilor.

  1. Disecţia fragmentului în stare proaspătă; se deschide longitudinal de la un capăt la altul după marcarea cu tuş de China a marginilor, secţionând de partea opusă a tumorii; dacă este inclusă şi o porţiune de stomac, se deschide de-a lungul marii curburi în continuitate cu linia de secţiune a esofagului.
  2. se disecă grăsimea periesofagiană şi se caută ganglionii limfatici;
  3. prelevatul se divide în 3 porţiuni: adiacentă, proximală şi distală de tumoră (ultima poate include limfoganglionii cardio – esofagieni);
  4. fragmentul disecat se fixează cu ace pe un suport de plută, cu mucoasa în sus şi se aşează într-un vas larg ce conţine formol 10% , cu piesa în jos, pentru o noapte;
  5. se efectuează 2 fotografii tip Polaroid şi se identifică pe ele locul secţiunilor care au fost efectuate;
  6. după fixarea fragmentelor se marchează cu tuş de China, ambele capete ale mucoasei şi ţesutul moale din jurul tumorii;
  7. Se umple lumenul cu vată sau tifon impregnate în formol 10%. Se fixează o noapte: cu o foarfecă se efectuează secţiuni în partea opusă tumorii, apoi se completează divizarea prin secţiuni cu un cutit lung în partea opusă.

Descrierea piesei:

  1. lungimea şi diametrul sau circumferinţa fragmentului; dacă este inclus şi stomacul proximal se indică lungimea de-a lungul marii şi micii curburi;
  2. tumora: mărime, aspect (vegetantă, nodulară, infiltrantă, ulcerată, etc.); dacă este implicat circumferenţial întregul organ; profunzimea invaziei; extensia în stomac sau în organele vecine; distanţa faţă de ambele linii de rezecţie şi faţă de cardia;
  3. mucoasa: aspectul mucoasei non-neoplazice; distal de tumoră se poate recunoaşte mucoasa esofagiană; dacă se evidenţiază esofag Barrett se descrie lungimea segmentului şi aspectul mucoasei; se notează dacă lumenul este dilatat proximal de tumoră;
  4. perete: îngroşat, varice, etc.;
  5. stomacul, dacă este prezent: caracteristicile joncţiunii cardio – esofagiene şi ale mucoasei gastrice;
  6. ganglionii limfatici: numărul celor găsiţi, mărimea celui mai mare; dacă macroscopic apar invadaţi de tumoră;

Secţiuni pentru histologie:

  1. tumoră: 4 secţiuni longitudinale care să includă obligatoriu, o porţiune de mucoasa non – neoplazică, proximal de tumoară şi o alta, distal faţă de tumoră;
  2. mucoasa non-neoplazică: 2 – 3 secţiuni transversale, la diferite distanţe de marginile tumorii, proximal sau distal în funcţie de localizarea tumorii;
  3. stomacul, dacă este prezent: 2 secţiuni, una prin joncţiunea gastro – esofagiană;
  4. linia proximală de rezecţie: o secţiune;
  5. linia distală de rezecţie: o secţiunea
  6. ganglionii limfatici: adiacenţi, proximali sau distali de tumoră.

————–

Fig. 3. Esofagectomie. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

  1. EXTREMITĂŢI

12.1 Amputaţia în boala ocluzivă vasculară

Orientarea piesei:

  1. Extirparea mănunchiurilor vasculo – nervoase: femural, popliteu, tibial posterior şi a vaselor peroniere:
  2. se aşează extremitatea pe masa de disecţie cu suprafaţa posterioară în sus. Disecţia se efectuează mai repede dacă un asistent ţine fragmentul şi ajută la retracţia lambourilor;
  3. incizia longitudinală a pielii la nivelul liniei mijlocii a regiunii poplitee şi în cele 2/3 superioare ale regiunii tibiale posterioare;
  4. incizia oblică a pielii de la capătul de jos al primei incizii până la 2 cm sub limita posterioară a maleolei mediale;
  5. cu un bisturiu sau cuţit se secţionează pe întreaga linie de incizie ţesutul subcutanat şi fascia superficială;
  6. în regiunile femurală posterioară şi poplitee, separat, se face o disecţie fină şi atentă a muşchilor: semitendinos, semimembranos şi a capului medial al gastrocnemianului separându-i de bicepsul femural şi de capul lateral al gastrocnemianului; acestă manevră va expune nervii sciatic şi tibial posterior precum şi vasele femurale şi poplitee;
  7. adâncind inciziile descrise la punctele „b” şi „c” în regiunea tibială posterioară, secţionăm muşchii gastrocnemian şi solear şi tendonul calcaneului. Aşa cum am văzut, sub septul fascial intermuscular se află mănunchiul vasculo – nervos tibial posterior şi vasele peroniere.
  8. începând de la capătul lor superior se face disecţia şi excizia nervilor sciatic şi tibial posterior până la locul unde ultimul nerv se alătură vaselor poplitee;
  9. începând de la capătul lor superior se face disecţia şi excizia vaselor femurale şi poplitee până la locul unde ultimele dintre ele se alătură nervului tibial posterior;
  10. excizia în bloc a vaselor poplitee şi a nervului tibial posterior;
  11. se continuă cu extirparea întregului mănunchi vasculo – nervos tibial posterior până la porţiunea cea mai joasă a inciziei pielii şi se face o secţiune transversală la acest nivel. Manunchiul poate fi excizat împreună cu porţiunile fasciale şi musculare învecinate.
  12. în final, se face excizia vaselor peroniere împreună cu fibrele musculare invecinate; aceste vase sunt localizate în spatele peroneului şi al membranei interosoase, în interiorul fibrelor musculare ale flexorului lung al halucelui.
  13. Extirparea mănunchiului vasculo – nervos tibial anterior:
  14. se aşează extremitatea cu suprafaţa ei anterioară în sus;
  15. incizia longitudinală a pielii de la nivelul unui punct localizat între capul peroneului şi tuberozitatea tibiei la o distanţă egală între cele două maleole;
  16. cu un bisturiu sau cuţit, pe întrega linie de incizie, se secţionează ţesutul subcutanat şi fascia superficială;
  17. în porţiunea de mijloc a inciziei se secţioneaza cu o foarfeca sau cu un cuţit, fibrele muşchiului tibial anterior până la membrana interosoasă; se descoperă o parte a mănunchiului vasculo – nervos tibial anterior;
  18. printr-o disecţie fină sau mai puţin fină se separă masele musculare regionale în porţiunea superioară şi tendoanele în partea inferioară, astfel încât se evidenţiază toată lungimea mănunchiului vasculo – nervos tibial anterior;
  19. se secţionează transversal prin porţiunea inferioară a mănunchiului vasculo – nervos tibial anterior; se trage mănunchiul în jos şi se secţionează împreună cu o porţiune din muşchii adiacenţi şi membrana interosoasă; capătul superior al mănunchiului vasculo – nervos devine liber şi se trage în jos;
  20. Extirparea blocului tisular împreună cu vasele dorsale ale piciorului:
  21. se trasează un dreptunghi de 3 – 4 cm lărgime în partea dorsală a piciorului, extinzându-se de la partea inferioară a inciziei tibiale anterioare, până în porţiunea proximală a primului spatiu interosos;
  22. la nivelul dreptunghiului se secţionează pielea, ţesutul subcutanat, fascia superficială, tendoanele şi muşchii din regiune precum şi fascia profundă. Mai nou, se secţionează până la faţa dorsală a oaselor regiunii;
  23. cu un bisturiu sau cuţit se excizează întregul bloc tisular, se îndepărtează toate ţesuturile moi de pe linia osoasă; vasele se află în profunzimea acestei regiuni;
  24. Extirparea blocului tisular ce conţine vasele plantare mediale şi laterale:
  25. se aşează extremitatea cu faţa posterioară în sus;
  26. se trasează pe plantă un dreptunghi folosind următoarele repere anatomice: linia posterioară a maleolei mediale, partea medială a piciorului, baza oaselor metatarsiene şi partea laterală a piciorului. Limita transversală poate fi determinată aproximativ, împărţind planta în cinci;
  27. la nivelul dreptunghiului se secţionează pielea, ţesutul subcutanat, aponevroza plantară şi fascia, muşchii regionali şi tendoanele. De fapt se taie până la suprafaţa oaselor din regiunea plantară;
  28. cu o disecţie fină se îndepărtează întregul bloc tisular pentru a se realiza expunerea în întregime a oaselor şi a ligamentelor;
  29. blocul tisular se împarte printr-o secţiune longitudinală: jumătatea medială reprezintă blocul tisular al vaselor plantare mediale iar jumătatea laterală reprezintă blocul tisular al vaselor plantare laterale;
  30. Recoltarea fragmentelor de piele, ţesut moale şi os (dacă este cazul), cu arii de ulceraţie, necroză sau infecţie;
  31. Toate ţesuturile excizate se fixează în formol 10% o noapte. Mănunchiurile vasculo – nervoase se prind în ace pe o placă de plută;
  32. După ce mănunchiurile vasculo – nervoase au fost fixate bine, se secţionează transversal la fiecare 4 – 5 mm şi se examinează cu atenţie peretele şi lumenul vaselor;

Descrierea piesei:

  1. tipul amputaţiei; mărimea extremităţii;
  2. lungimea şi circumferinţa;
  3. aspectul pielii: ulcere (localizare, mărime, extindere), hemoragie, dermatită de stază;
  4. ţesutul subcutanat; muşchi; oase şi articulaţii;
  5. aspectul arterelor şi venelor mari; prezenţa aterosclerozei (gradul), trombozei, etc;

——–

Fig. 4. Amputaţii pentru boli vasculare ocluzive. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. piele: o secţiune;
  2. arterele şi venele mari, nervii, o secţiune de la fiecare nivel;
  3. muşchii scheletici, o secţiune de la fiecare nivel;
  4. oase şi articulaţii, o secţiune de la fiecare nivel.

12.2 Amputaţia pentru tumori osoase

Orientarea piesei:

  1. Înainte de amputaţie se studiază radiografiile;
  2. Se măsoară lungimea şi circumferinţa (inclusiv măsura circumferinţei la nivelul tumorii, dacă aceasta este vizibilă sau cunoscută);
  3. Determinarea prezenţei, poziţiei şi dimensiunilor biopsiei;
  4. Se cercetează grupele majore de ganglioni limfatici, se identifică şi se asează în vase separate;
  5. Cu un fierăstrău electric se secţionează transversal marginea proximală a osului;
  6. Se înlătură toate ţesuturile moi (până la periost) din jurul osului implicat cu un bisturiu, forceps şi foarfeci. Înainte de a acţiona se trec în revistă datele clinice şi radiografiile. Dacă pe radiografii sau în timpul disecţiei se observă extensia tumorală în ţesuturile moi se disecă în jurul acestor arii şi se menţine aceasta în continuitate cu osul. Dacă, din studiul radiografiei, tumora nu pare să implice articulaţia, se secţionează prin ea; dacă implică articulaţia, aceasta se lasă intactă şi cu un fierăstrău (electric) se face o secţiune transversală în osul adiacent neimplicat, la aproape 5-10 cm de articulaţie. Dacă există o incizie anterioară se iau mostre pentru examenul histologic de-a lungul întregii linii de incizie;
  7. Se secţionează longitudinal cu un fierăstrău (electric) fragmentul de os obţinut. În cele mai multe cazuri se preferă împărţirea fragmentului într-o jumătate anterioară şi una posterioară; în alte cazuri se recomandă secţiuni sagitale, laterale şi oblice. Tipul de os implicat şi localizarea tumorii pot determina care plan de secţiune dă cele mai multe informaţii;
  8. Se examinează secţiunile, se efectuează două seturi de fotografii Polaroid; pe unul din ele se identifică locul secţiunilor care au fost făcute;
  9. Se examinează în lumină fluorescentă dacă înainte de amputaţie a fost administrată tetraciclină (pentru a descoperi focare satelite);
  10. Se fac secţiuni paralele cu fierăstrăul (electric), tăind felii de aprox. 5 mm grosime; se efectuează radiografii ale secţiunilor; din piesele osoase rămase se efectuează secţiuni adiţionale care se fotografiază;
  11. Se disecă repede ţesuturile moi care au fost detaşate de osul implicat. Se secţionează sagital cu un fierastrău toate oasele mari care se află în porţiunea stângă a fragmentului şi se examinează cu atenţie căutând alte leziuni sau focare tumorale. Se deschid articulaţiile mari şi se examinează atent;

Descrierea piesei:

  1. Tipul amputaţiei; dimensiunile extremităţii;
  2. Lungimea şi circumferinţa extremităţii, inclusiv circumferinţa la nivelul tumorii;
  3. Aspectul, poziţia şi dimensiunile locului de biopsie;
  4. Caracteristicile tumorii:
  5. localizare; osul implicat: diafiza, metafiza sau epifiza; medulara, corticala sau periostul; dacă este prezentă linia epifizară şi dacă tumora trece de ea; dacă tumora afectează cartilajul articular şi cavitatea articulară; dacă se extinde în ţesuturile moi; dacă tumora ridică periostul; dacă incizia anterioară este prezentă şi dacă se evidenţiază extensia tumorii de-a lungul ei;
  6. trăsăturile tumorale: mărime, formă, culoare, limite, consistentă; dacă pare a fi formată din os, cartilaj, ţesut fibros sau mixoid, cu modificări chistice, hemoragice sau necroză;
  7. distanţa tumorii faţă de marginea osoasă a rezecţiei;
  8. Aspectul la distanţă de tumoră: eventuale leziuni satelite observate ca focare fluorescente la examinarea anterioră;
  9. Aspectul extremităţii restante dacă este anormal: piele, ţesut adipos subcutanat, muşchi, vase şi nervi mari, alte oase, articulaţii;
  10. Numărul ganglionilor limfatici găsiţi şi aspectul lor;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 4 secţiuni sau mai multe în funcţie de mărime şi extensie. Se recoltează din toate ariile care macroscopic au aspect diferit. Pe cât posibil, secţiunile efectuate trebuie să includă periferia tumorii, cortexul adiacent, măduva, linia epifizară, cartilajul articular, periostul şi ţesuturile moi;
  2. Locul inciziei anterioare (dacă este prezent): se fac secţiuni pe tot parcursul lui;
  3. Secţiuni din osul macroscopic neafectat, la jumătatea distanţei dintre tumoră şi marginea rezecţiei. Dacă tumora prinde capătul superior al osului se efectuează secţiuni din porţiunea mijlocie a osului proximal;
  4. Marginea osoasă a rezecţiei, un fragment;
  5. Se recoltează din orice arie de aspect anormal, oriunde în os, ţesut moale sau piele;
  6. Ganglionii limfatici: dacă macroscopic sunt normali se iau numai cei reprezentativi; dacă macroscopic sunt anormali sau dacă există suspiciuni clinice de metastazare ganglionară se pun toţi în lucru.

12.3 Amputaţia pentru tumori de ţesuturi moi

Orientarea piesei:

  1. Se trec în revistă studiile imagistice (CT, RMN) efectuate anterior amputaţiei;
  2. Se măsoară lungimea şi circumferinţa extremităţii inclusiv la nivelul tumorii;
  3. Se determină aspectul, poziţia şi dimensiunile locului biopsiei anterioare;
  4. Se cercetează grupul major de ganglioni limfatici, se identifică şi se aşează în vase separate.
  5. Se secţionează pielea şi se incizează cu atenţie ţesutul adipos subcutanat, muşchii, arterele şi venele majore, nervii din jurul tumorii evitând secţionarea ultimilor. Dacă este necesar se foloseşte drept ghid un atlas de anatomie. Se determină cât mai clar posibil relaţia tumorii cu următoarele structuri: piele, ţesut adipos subcutanat, muşchi, artere, vene, nervi, periost, os. Dacă este cazul se aplică marcaje pe piesele anatomice majore.
  6. După ce toate marginile tumorale au fost determinate se excizează întreaga arie cu un bisturiu sau cu o foarfecă, lăsând o margine de ţesut normal;
  7. Se conturează două opţiuni, ele fiind valabile pentru fragmentul astfel obţinut: prima este utilizată în majoritatea cazurilor. În ambele opţiuni, dacă este prezent locul inciziei anterioare, se iau mostre pentru examenul histologic.
  8. se împarte tumora în felii cu un cuţit lat şi ascuţit; se continuă disecţia cu bisturiul, foarfeca sau forcepsul pentru a determina interacţiunile tumorii cu structurile menţionate anterior; se aşează în formol 10% fragmentele recoltate din arii diferite, 24 ore;
  9. se aşează întregul fragment într-un vas larg ce contine formol 10%, se acoperă cu un prosop, se lasă în frigider la 40C o noapte; cu un cuţit mare şi ascuţit se efectuează secţiuni paralele; se fac 2 fotografii Polaroid şi pe una din ele se identifică locul secţiunilor;
  10. La nivelul extremităţilor restante se secţionează rapid ţesuturile moi, căutând alte focare tumorale sau alte leziuni;
  11. Cu fierăstraul se secţionează longitudinal oasele principale; se practică o secţiune prin aria în care osul este în contact cu ţesutul moale tumoral; se examinează extensia tumorală sau alte leziuni;
  12. Se deschid articulaţiile principale şi se examinează.

Descrierea piesei:

  1. Tipul amputaţiei; dimensiunile extremităţii;
  2. Lungimea şi circumferinţa extremităţii, inclusiv circumferinţa la nivelul tumorii;
  3. Aspectul, poziţia şi dimensiunile locului biopsiei anteriore;
  4. Caracteristicile tumorale:
  5. localizarea primară: ţesutul adipos subcutanat; compartimentele musculare (care anume); fascii;
  6. extensia tumorală în relaţie cu pielea, ţesutul adipos subcutanat, fascia profundă, muşchiul, periostul, osul, articulaţia, vasele şi nervii (specificându-se care); prinderea vaselor sau nervilor de către tumoră;
  7. dacă incizia anterioară este prezentă, şi dacă este evidenţiată o extensie tumorală de-a lungul ei;
  8. mărimea (în trei dimensiuni), forma, culoarea, margini (încapsulată, nodulară, infiltrativă), consistenţa, modificări secundare (chisturi, necroză, hemoragie);
  9. prezenţa de modificări mixoide, focare de calcificare, cartilaj sau os;
  10. distanţa cea mai scurtă de la tumoră la marginea rezecţiei;
  11. Aspectul extremităţii restante, dacă este anormal; pielea, ţesutul adipos subcutanat, muşchii, vasele mari şi nervii, osul (invazie tumorală, osteoporoză, măduva osoasă), articulaţiile (osteoartrita);
  12. Aspectul şi numărul ganglionilor limfatici găsiţi.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 4 secţiuni sau mai multe în funcţie de mărime şi extindere. Se recoltează din toate ariile care macroscopic sunt diferite; pe cât posibil secţiunile efectuate trebuie să includă periferia tumorii şi ţesutul adipos din jur, pielea, periostul, vasele şi/sau nervii.
  2. Locul inciziei anterioare, dacă există, se pune în lucru pe toată lungimea;
  3. Ganglionii limfatici: dacă macroscopic sunt normali, se recoltează cei mai reprezentativi; dacă macroscopic sunt anormali sau dacă există suspiciune clinică de metastaze ganglionare, se pun toţi în lucru;
  4. Marginile proximale ale rezecţiei, câte o secţiune din ţesutul adipos subcutanat şi muşchi (pielea şi osul, dacă este necesar)
  1. FETUS – avorton.

Descrierea piesei:

  1. Sex, greutate, perimetrul cranian, toracic şi lungimea piciorului.
  2. Luna aproximativă de gestaţie – după lungimea fătului.
  3. Condiţii generale: bine păstrat, macerat.
  4. Anomalii interne şi externe.
  5. Cordonul ombilical: aspect, numărul vaselor.
  6. Placenta – vezi descrierea anterioară.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Embrion mic: secţiune sagitală în funcţie de talie (1/2).
  2. Făt mare: un fragment din pulmon, stomac (inclusiv conţinut gastric), rinichi, etc.
  3. Placenta – vezi descrierea anterioară.
  1. FICAT

Operaţiile făcute pe ficat includ: rezecţia în „V”, rezecţia segmentală, lobectomia dreaptă extinsă şi formală şi lobectomia stângă, trisegmentectomia (rezecţia ambelor segmente lobare drepte şi a segmentului medial al lobului stâng) şi hepatectomia totală, urmată de transplant hepatic.Delimitarea segmentelor hepatice este dificilă în piesa de excizie şi uneori este necesară consultarea cu chirurgul pentru orientarea piesei.

Orientarea piesei:

  1. Se măsoară şi se cântăreşte piesa;
  2. Pentru tumorile parenchimului hepatic: se colorează cu tuş de China marginile chirurgicale şi se taie secţiuni paralele, de 1 cm, într-un plan ce corespunde în mare secţiunilor făcute la CT, dacă a fost folosită investigaţia;
  3. Pentru tumorile ductelor biliare mari: se identifică toate ductele biliare şi marginile chirurgicale vasculare (cu ajutorul chirurgului, când este necesar); se palpează ductele biliare pentru zonele indurate; se deschid ductele mari longitudinal cu foarfeca; după ce se fac fotografii se secţionează ductele perpendicular pe axul lung; se caută limfoganglionii biliari.

Descrierea piesei:

  1. Mărimea şi greutatea piesei;
  2. Aspectul suprafeţei capsulare;
  3. Pentru tumori ale parenchimului hepatic: mărimea, culoarea, consistenţa, marginile, relaţia cu suprafaţa capsulară, vasele mari (vena portă şi hepatică) şi arborele biliar; distanţa faţă de marginile chirurgicale; dacă sunt multiple; aspectul ficatului non-tumoral (congestie, semne de obstrucţie biliară, ciroză);
  4. Pentru tumori ale ductelor biliare mari: la fel ca la punctul 2., urmărindu-se în plus: existenţa componentei papilare intraductale, a ariilor de stenoză sau dilataţie ductală, prezenţa de litiază biliară;
  5. Vezica biliară: dacă este prezentă (vezi instructiunile de la colecistectomie); relaţia cu parenchimul hepatic sau cu tumora de ducte biliare;
  6. Limfoganglionii biliari: număr, mărime şi aspect.

Sectiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 4 secţiuni sau mai multe în funcţie de mărime. Se prelucrează din toate zonele macroscopic diferite. Dacă sunt prezenţi noduli se iau fragmente din fiecare (maxim 5). Dacă nu este foarte mare tumora de ducte biliare se pune în lucru în întregime;
  2. Marginile chirurgicale: se iau din zonele ce par macroscopic cele mai apropiate de tumoră. In cazul tumorii de ducte biliare mari, una din secţiuni trebuie să conţină ductele biliare şi vasele din marginea chirurgicală;
  3. Ficatul non-neolplazic: câte o secţiune din porţiunea distală şi proximală faţă de tumoră;
  4. Vezica biliară: o secţiune (când este prezentă);
  5. Limfoganglionii în întregime (când sunt prezenţi)
  6. GANGLION LIMFATIC

15.1 Biopsie

Orientarea piesei:

  1. Dacă ganglionul este primit în stare proaspătă, se taie secţiuni perpendiculare de la 2 la 3 mm în axul lung şi:
  2. se ia o porţiune mică pentru cultură dacă suspectăm o boală infecţioasă;
  3. se fac patru amprente de pe suprafaţa de secţiune pe lame curăţate cu alcool; se fixează cu metanol şi se colorează cu Giemsa, Papanicolau, hematoxilină- eozină şi Wright.
  4. dacă se suspectează boli limfohematice se trimite ţesutul pentru markeri celulari (flow cytometry), citogenetică şi genetică moleculară (vezi instrucţiunile).
  5. restul de ţesut, se fixează în formol 10% pentru examen histologic.
  6. Dacă proba este primită deja fixată în formol 10% , se taie în secţiuni de 3mm.

Descrierea piesei:

  1. Se precizează dacă limfoganglionul primit a fost adus proaspăt sau fixat.
  2. Dimensiunile limfoganglionului şi aspectul capsulei.
  3. Aspectul suprafeţei de secţiune: culoare, nodularitate, hemoragie sau necroză.

Secţiuni pentru histologie:

1 – 3 secţiuni transversale, în funcţie de talia limfoganglionului, incluzând cel puţin capsula.

15.2 Disecţia limfoganglionilor – instrucţiuni generale

Orientarea piesei:

  1. Se disecă ganglionul conţinut în grăsimea organului aflat în stare proaspătă, folosind pense şi foarfeci ascuţite. Se disecă grăsimea cât mai aproape de peretele organului; aici este locul unde sunt localizaţi ganglionii. Aceştia se împart în grupe în funcţie de indicaţiile specifice.
  2. Sunt posibile două opţiuni:
  3. se caută în grăsime ganglionii în piesa proaspătă, sub o lumină puternică, cu ajutorul foarfecelor, penselor şi bisturiului. Se evită zdrobirea ganglionilor prin palpare dură. Dacă nu sunt identificaţi destui ganglioni se ia legătura cu anatomo – patologul şef sau cu chirurgul;
  4. se fixează în formol 10% sau soluţie Carnoy pe timpul nopţii şi se caută ganglionii a doua zi. Este de preferat cel de-al doilea fixator, întrucât el îndepărtează grăsimea într-o oarecare măsură.

Descrierea piesei:

  1. Numărul ganglionilor din fiecare grup.
  2. Dimensiunea celui mai mare ganglion din fiecare grup.
  3. Aspect, dacă este în mod evident afectat de o tumoră.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Toţi ganglionii vor fi trimişi pentru examen histo – patologic.
  2. Limfoganglionii mici (pînă la 3 mm grosime, după îndepărtarea grăsimii) sunt trimişi ca un singur bloc.
  3. Mai multe grupe de ganglioni mici pot fi trimise în acelaşi bloc (casetă).
  4. Ganglionii mai mari sunt secţionaţi în două sau trei felii dacă este necesar. O secţiune trebuie trimisă pentru fiecare din ganglionii mai mari.
  5. Restul se păstrează în formol 10%, identificat corespunzător ca aparţinând grupului ganglionar.

15.3 Limfoganglioni axilari

Vezi mastectomia.

15.4 Limfoganglioni inghinali

  1. Toţi ganglionii limfatici sunt trimişi ca un singur grup, dacă chirurgul nu i-a trimis separaţi pe cei superficiali de cei profunzi. Trebuie găsiţi minimum 12 ganglioni limfatici.
  2. O secţiune transversă a venei safene interne va fi trimisă pentru examen histologic.

15.5 Limfoganglioni cervicali

Disecţia standard radicală include îndepărtarea ganglionilor limfatici cervicali, muşchiul sterno – cleido – mastoidian (m. scm), vena jugulară internă, nervul spinal accesor şi glanda submaxilară; coada parotidei este uneori inclusă.

În disecţia radicală modificată (cunoscută ca disecţia Bocca), m. scm, nervul spinal accesor şi vena jugulară internă sunt omise.

În disecţia radicală extinsă a gâtului, în afară de structurile îndepărtate în operaţia standard, se excizează şi ganglionii retrofaringieni, paratraheali, parotidieni, suboccipitali şi ganglionii mediastinali superiori.

În disecţia regională a gâtului (parţială sau selectivă) se îndepărtează numai staţia ganglionară bănuită a fi prima metastazată.

Instrucţiunile ce urmează se referă la disecţia standard radicală a gâtului şi trebuiesc modificate pentru celelalte trei. Din cauza lipsei delimitărilor anatomice în procedurile modificate şi regionale, încadrarea ganglionilor limfatici în anumite grupe va fi făcută de chirurg. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul ganglionilor limfatici din afara grupelor,  îndepărtaţi prin operaţii extinse.

Orientarea piesei:

  1. Se orientează proba şi se împarte în grupul submaxilar, platisma, m. scm, vena jugulară internă şi ganglionul conţinut în grăsime.
  2. Se împart ganglionii limfatici în 6 grupe în funcţie de apartenenţa lor la partea superioară sau inferioară a probei şi de relaţia lor cu m. scm. Trebuie găsiţi un minimum de 40 de ganglioni limfatici*.

Descrierea piesei:

  1. Locul şi tipul primului neoplasm.
  2. Lungimea m. scm.
  3. Se precizează dacă este inclusă vena jugulară, lungimea ei şi dacă este invadată de tumoră.
  4. Prezenţa tumorii în ganglionii limfatici, glanda submaxilară, ţesut moale ori muşchi.
  5. Dimensiunea celui mai mare ganglion.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Ganglionii limfatici cervicali supero – anteriori, cel puţin un fragment.
  2. Ganglionii limfatici cervicali jugulari superiori, cel puţin un fragment.
  3. Ganglioni limfatici cervicali supero – posteriori, cel puţin un fragment.
  4. Ganglioni limfatici cervicali infero – anteriori, cel puţin un fragment.
  5. Ganglioni limfatici cervicali jugulari inferiori, cel puţin un fragment.
  6. Ganglioni limfatici cervicali infero – posteriori, cel puţin un fragment.
  7. Glandă submaxilară, cel puţin un fragment.
  8. Venă jugulară, cel puţin un fragment.
  9. Muşchi sterno- cleido- mastoidian, cel puţin un fragment.
  10. Glandă tiroidă dacă este prezentă, cel puţin un fragment.

*Alţi anatomo- patologi folosesc o schemă alternativă în care ganglionii limfatici sunt împărţiţi în 5 regiuni: anterioară( submentală şi submandibulară), jugulară superioară, jugulară medie, jugulară inferioară şi posterioară ( triunghiul posterior).

——

Fig. 5. Disecţia radicală a limfoganglionilor cervicali (adaptat după Ackermann).

15.6 Limfoganglioni retroperitoneali

  1. Pentru evaluarea cât mai corectă a acestei probe este esenţial ca chirurgul să împartă ganglionii limfatici pe grupe în timpul disecţiei şi să le trimită la laborator în containere separate. În cele mai multe spitale, chirurgii urologi împart ganglionii limfatici după cum urmează:

– suprahilari (deasupra arterei renale);

– inter – aorto – cavi superiori;

– pericavi;

– periaortici;

– iliaci comuni (excizaţi de obicei numai cei de pe partea tumorii);

  1. Dacă proba este trimisă ca o singură piesă, este necesar să se identifice cu ajutorul chirurgului marginile superioare şi inferioare şi regiunile peri – aortice şi pericave. Când acest lucru este stabilit, ganglionii limfatici pot fi împărţiţi în următoarele grupe:

– periaortici superiori;

– periaortici medii;

– periaortici inferiori;

– pericavi superiori;

– pericavi mijlocii;

– pericavi inferiori;

– iliaci comuni ( se specifică partea);

  1. Dacă chirurgul nu este prezent sau nu poate orienta piesa, toţi ganglionii limfatici sunt trimişi ca un singur grup. Trebuie găsiţi cel puţin 25 ganglioni limfatici.

———

Fig. 6. Disecţia limfoganglionilor retroperitoneali (adaptat după Ackermann).

  1. GLANDA MAMARĂ

16.1 Biopsia şi excizia locală a unei mase palpabile

Se descrie după o incizie circumareolară (de preferat pentru motive estetice) sau după o incizie radială cu prelevarea parţială a leziunii (biopsie incizională) sau a întregii formaţiuni cu limita periferică de ţesut normal (biopsie excizională sau lumpectomie), ultima putând fi asociată cu prelevare de ganglioni axilari.

Orientarea piesei:

  1. Se măsoara talia formaţiunii prelevate; dacă depăşeşte 50g se precizează şi greutatea;
  2. Se usucă folosind o hârtie de filtru, se aplică tuş deChina pe suprafaţă şi se usucă, din nou, cu o hârtie de filtru;
  3. Dacă este necesar, se radiografiază piesa;
  4. Se fac secţiuni de 3 – 4 mm grosime (fragment de maximum 3 cm; dacă fragmentul prelevat este mai mare, se taie în două, se fixează 1 – 2 ore în formol 10% şi aşezându-se cu suprafaţa de secţiune în jos, se fac secţiuni sagitale;
  5. Dacă este necesar, se prelevează un fragment pentru studiul receptorilor hormonali.

Descrierea piesei:

Talie în trei dimensiuni, consistenţa piesei, aspectul suprafeţei de secţiune (fibroză, chisturi, talie, număr conţinut) calcificări, mase tumorale, (talie în trei dimensiuni, coloraţie, margini, consistenţă, necroză, distanţă de marginile chirurgicale).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Piesele mici – în totalitate;
  2. Piesele mai mari – cel puţin 2/3 din ţesutul mamar (fără ţesut adipos), incluzându-se orice leziune vizibilă macroscopic şi marginile chirurgicale date cu tuş de China.

16.2 Excizia direcţionată mamografic a glandei mamare

Orientarea piesei:

  1. Radiografierea întregii piese;
  2. Măsurarea piesei;
  3. Aplicarea tuşului de China (vezi anterior);
  4. Secţionarea prin planul ecuatorial la interval de 3 – 4 mm;
  5. Radiografierea fragmentelor şi etichetarea acestor radiografii;
  6. Dacă tumora este suficient de vizibilă sau are talie suficientă se prelevează un fragment pentru studiul receptorilor hormonali (dacă tumora nu se vede cu ochiul liber, nu se trimite un fragment pentru analiza receptorilor).

Descrierea piesei:

  1. Talie în trei dimensiuni, consistenţa piesei;
  2. Aspectul suprafeţei de secţiune (fibroză, chisturi, talie, număr, conţinut) calcificări, mase tumorale, (talie în trei dimensiuni, coloraţie, margini, consistenţă, prezenţa de necroză, distanţă de marginile chirurgicale)                                                                                    ———–                   

Fig. 7. Excizie direcţionată mamografic. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se pune în lucru în totaliate şi se numerotează ca în cazul radiografiilor.

16.3 Mastectomie

Există mai multe proceduri. Mastectomia radicală Halsted este aproape abandonată; constă în îndepărtarea completă a parechimului glandular mamar, a ţestului adipos înconjurător şi subiacent, a muşchilor pectorali mici şi mari şi a conţinutului axilar în continuitate şi în bloc.

Mastectomia radicală modificată (mastectomia extinsă simplă şi mastectomia totală) constă în îndepărtarea ţesutului mamar inclusiv prelungirea axilară, împreună cu mamelonul, a pielii înconjurătoare şi de cantităţi variabile din ţesutul adipos de susţinere din axila profundă, împreună cu limfoganglionii prezenţi. Muşchii pectorali sunt păstraţi.

Mastectomia simplă constă în îndepărtarea în întregime (sau aproape în întregime) a ţesutului mamar, a mamelonului şi de cantităţi variabile de piele înconjurătoare.

Mastectomia subcutanată include ţesut mamar fără a fi acoperit de piele sau de mamelon şi frecvent, fără prelungirea axilară.

In cadranectomie se îndepărtează o porţiune a sânului corespunzătoare unuia dintre cele patru cadrane, asociată frecvent cu îndepărtarea conţinutului axilar.

Tilectomia (biopsie excizională) constă în îndepărtarea unei mase tumorale în totalitate, împreună cu cantităţi variabile de ţesut mamar înconjurător.

In sfârşit, mastectomia supraradicală (doar cu o valoare istorică) constă dintr-o mastectomie radicală asociată cu rezecarea de fragmente din peretele toracic: stern, coastele nr. 2, 3, 4, 5, ţesut conjunctiv subpleural care conţine vasele mamare interne şi limfoganglioni. Pleura poate fi prezentă în prelevat.

Orientare: prima zi.

  1. Cântărirea prelevatului;
  2. Orientarea: pentru mastectomia radicală se utilizează grăsimea axilară ca marker al părţii laterale şi secţionarea chirurgicală a muşchilor ca marker al părţii superioare. Se aşează pe masa de disecţie cu partea posterioară în sus, cu punctul cel mai inferior spre medic, astfel încât medicul să fie aşezat în spatele piesei. De notat că la joncţiunea dintre treimea superioară şi treimea medie a muşchiului pectoral mare fibrele musculare merg în direcţie orizontală.
  3. Disecţia grupului de ganglioni este în funcţie de intervenţia chirurgicală:

Mastectomia radicală (rar practicată dar inclusă din motive istorice şi pentru că este completă).

  1. Aranjarea muşchiului pectoral şi a conţinutului axilar în poziţie anatomică utilizează ca ghid fibrele musculare ale pectoralului mic. Conţinutul axilar care este, uneori, parţial detaşat de muşchi în timpul operaţiei când sunt aranjate cu grijă, vor forma o margine liniară de masa adipoasă care se extinde în sus şi lateral încrucişând suprafaţa muşchiului micul pectoral;
  2. Utilizând muşchiul pectoral minor ca ghid se împarte axila în trei segmente:

            – nivelul I (inferior), până la marginea inferioară a muşchiului;

            – nivelul II  (mediu), între marginea superioară şi inferioară a muşchiului;

            – nivelul III (superior), deasupra marginii superioare a muşchiului.

Se prelevează separat şi se fixează o noapte în soluţie Carnoy, preferată deoarece pe lângă fixare dizolvă şi grăsimea;

  1. Se îndepărtează muşchiul micul pectoral şi se caută limfoganglionul interpectoral Rotter, găsibil, de obicei, lângă marginea laterală a suprafeţei posterioare a muşchiului marele pectoral. Dacă limfoganglionul nu apare se prelevează testul adipos de la acest nivel;
  2. Se îndepărtează muşchiul marele pectoral şi se caută o invazie tumorală la acest nivel.

Mastectomia radicală modificată.

  1. Se separă ţesutul axilar de sân;
  2. Se împarte ţesutul axilar într-o jumătate superioară şi una inferioară şi se fixează peste noapte în containere separate.
  3. Se aşează prelevatul cu pielea în sus şi cu poziţia orei 6 cât mai aproape de anatomopatolog ( ca şi cum ar fi faţă în faţă cu pacientul).
  4. Se evaluează aspectul suprafeţei externe şi se măsoară; se palpează masele tumorale sau nodularităţile; cu un creion marker rezistent la apă, se trasează o linie verticală care trece prin mamelon şi o alta perpendiculară pe ea, tot prin mamelon, împărţind astfel sânul în patru cadrane: supero-extern, infero-extern, infero-intern şi supero-intern.
  5. Se îndepărtează mamelonul şi areola utilizând foarfecele, scalpelul, forcepsul, etc. şi se fixează separat peste noapte.
  6. Cu un cuţit cu lama lungă se taie longitudinal sânul în felii de 2 cm grosime; una dintre secţiuni va trece exact prin linia mediană desenată anterior (care separă cele două jumătăţi: medială şi laterală). Se etalează fragmentele în ordine pe suprafaţa plană, menţinând orientarea: se examinează fiecare fragment cu atenţie; se fotografiază sau se examinează radiologic dacă este cazul; se iau fragmentele pentru studiul receptorilor hormonali, dacă este cazul; se fixează toate fragmentele peste noapte păstrând orientarea prin aşezarea părţilor plane într-un vas lung (preferabil) sau înşirându-le împreună.

Orientare: a doua zi.

——-

Fig. 8. Schema limfoganglionilor glandei mamare. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

  1. Limfoganglionii (de la mastectomia radicală sau radical modificată): din ţesutul axilar se disecă şi se prelevează toţi nodulii albi; se găsesc minim 20 de limfoganglioni în mastectomia radicală uzuală.
  2. Mamelonul, dacă este ridicat după fixare, se fac secţiuni transversale cu pielea; dacă este retractat sau invertit se fac mai multe secţiuni perpendiculare pe suprafaţa pielii prin mamelon şi areolă, paralele, de 2 – 3 mm grosime.
  3. Secţiunile glandei mamare se reexaminează şi se fac noi secţiuni dacă este necesar.

Descrierea piesei: (este preferabil să se facă note în timpul examinării piesei din prima zi şi să se dicteze cazul în întregime a doua zi).

  1. Partea (dreapta sau stânga) şi tipul de mastectomie;
  2. Structurile incluse în prelevat şi enumerarea lor: piele, mamelon, sân, muşchiul marele şi micul pectoral, ţesut axilar, şi structuri ale peretelui toracic;
  3. Greutate şi dimensiuni (lungimea cea mai mare a pielii şi lungimea perpendiculară pe ea);
  4. Aspectul suprafeţei externe. Se vor urmări:
  5. forma şi culoarea pielii;
  6. localizarea şi extinderea modificărilor cutanate;
  7. aspectul mamelonului şi areolei (eroziuni, ulceraţii, retracţii, inversii);
  8. localizarea leziunii şi alte trăsături care trebuiesc desemnate prin stabilirea distanţei de la mamelon şi cordon, cu numerotare în direcţia acelor de ceasornic;
  9. descrierea anomaliilor (la palpare, etc.).
  10. Aspecte ale suprafeţelor de secţiune. Se urmăresc:
  11. relativa cantitate de grăsime şi parenchim;
  12. ducte chistice şi dilatate: talie, număr, localizare, conţinut;
  13. mase tumorale: cadranul şi distanţa de la mamelon, profunzimea prin piele, talie, formă, consistenţă, culoare, eventuală necroză sau hemoragie, calcificări, ataşarea lor la piele, muşchi, fascie, mamelon;
  14. limfoganglionii prezenţi, numărul din fiecare grup, talia fiecărui limfoganglion din grup, talia şi localizarea limfoganglionilor care conţin macroscopic tumora evidentă.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Sân. Se iau trei secţiuni din tumoră; se prelevează fragmente din toate leziunile notate macroscopic sau radiografic; se ia cel puţin o secţiune din fiecare cadran (se utilizează drept ghid liniile marcate cu o zi înainte la nivel cutanat), în următoarea ordine: cadran superior extern, cadran inferior extern, cadran inferior intern, cadran superior intern.
  2. Mamelon. – vezi mai sus.
  3. Muşchiul marele pectoral (în mastectomii radicale). Se ia o secţiune din orice zonă anormală macroscopic sau dacă nu se găseşte, din aria cea mai apropiată de tumoră.
  4. Limfoganglioni: toţi limfoganglionii trebuiesc prelevaţi; limfoganglionii mici sunt puşi în totalitate; limfoganglionii peste 5 mm în diametru sunt secţionaţi; dacă ţesutul adipos axilar este modificat macroscopic se prelevează şi de aici fragmente; ordinea numerelor va fi următoarea:

– mastectomia radicală: nivel 1 (axilar inferior), nivel 2 (axilar mediu), nivel 3 (axilar înalt), limfoganglionul interpectoral (Rotter) sau dacă nu se evidenţiază, ţesutul adipos de la acest nivel.

– mastectomia radicală modificată: jumătatea inferioară, jumătatea superioară (se recomandă a nu se folosi termenele utilizate la mastectomia radicală).

ALGORITM DE DIAGNOSTIC ANATOMO – PATOLOGIC:

UNITATEA SANITARA

LOCALITATEA

BULETIN DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC

NR: ———————————————- din DATA: ——————————————

Nume: ——————————- Prenume: ————————————————————

Varsta———- Sex——- CNP—————————————————————————-

Nr. Foaie de Observatie ———————————————————————————–

Localitatea —————————————————————————————————

Diagnostic clinic———————————————————————————————

Alte informatii clinice relevante—————————————————————————

Sectia——————————————————————————————————

EXAMEN MACROSCOPIC

Numar de piese: ————————

Fixat         nefixat      sectionat       nesectionat

Tipul:

Tumorectomie

Sectorectomie

Mastectomie

Alt tip

Nespecificat

Prelevarea limfoganglionilor: (ggl limfatici neprelevati, doar limfogangl santinela, limfoggl santinela si disectia axilei, disectia axilei)

Dimensiunea piesei: ————————————————————————————————————————-

Dimensiunea tumorii: cea mai mare ——–Lxl—————

Unica        multipla

Relatia cu marginea profunda————————————-

Localizarea

Dreapta

Stanga

Bilaterala

Nespecificata

cadranul supero-extern cadranul infero-extern cadranul supero-intern cadranul  infero-intern cadranul central

nespecificat

Aspectul tumorii: ——————————————

Culoare ———————– Consistenta ——————— Gradul de delimitare fata de tesuturile adiacente——————————————————————————-

Relatia cu marginile chirurgicale———————————

Ganglioni limfatici:

Numarul: ————————-

Localizarea(daca este specificata de chirurg): —————–

EXAMEN MICROSCOPIC

Tipul histologic in conformitate cu clasificarea OMS 2003

Tumorile epiteliale

  • Carcinomul ductal infiltrativ, NOS

Carcinomul mixt

Carcinomul pleomorf

Carcinomul cu celule gigante de tip osteoclastic

Carcinomul cu trăsături coriocarcinomatoase

Carcinomul cu trăsături melanocitare

  • Carcinomul lobular infiltrativ
  • Carcinomul tubular
  • Carcinomul cribriform infiltrativ
  • Carcinomul medular
  • Carcinomul mucinos şi alte tumori cu mucină abundentă:

Carcinomul mucinos

-Chistadenocarcinomul şi carcinomul mucinos cu celule columnare

Carcinomul cu celule în ,,inel cu pecete”

  • Tumorile neuroendocrine:

Carcinomul neuroedocrin solid

Tumora carcinoidă atipică

Carcinomul cu celule mici/cu celule în ,,bob de ovăz”

Carcinomul neuroendocrin cu celule mari.

  • Carcinomul papilar infiltrativ
  • Carcinomul micropapilar infiltrativ
  • Carcinomul apocrin infiltrativ
  • Carcinomul metaplazic:

Carcinomul metaplazic pur epitelial

Carcinomul scuamos infiltrativ

Adenocarcinomul cu metaplazie cu celule fusiforme

Carcinomul adenoscuamos

Carcinomul mucoepidermoid

Carcinomul metaplazic mixt epitelial/ mezenchimal

  • Carcinomul cu conţinut abundent în lipide
  • Carcinomul secretor
  • Carcinomul oncocitar
  • Carcinomul adenoid-chistic
  • Carcinomul cu celule acinare
  • Carcinomul cu celule clare cu conţinut abundent în glicogen
  • Carcinomul sebaceu
  • Carcinomul inflamator
  • Neoplazia lobulară – carcinom lobular is
  • Leziuni proliferative intraductale:

Hiperplazia ductală fără atipii

Atipia epitelială plată

Hiperplazia ductală atipică

Carcinomul ductal în situ

  • Carcinomul microinvaziv
  • Neoplasmele papilare intraductale:

Papilomul central

Papilomul periferic

Papilomul atipic

Carcinomul papilar intraductal

Carcinomul papilar intrachistic

  • Proliferările epiteliale benigne

– Adenozele

– Adenoza sclerozantă

– Adenoza apocrină

– Blunct duct adenosis

– Adenoza microglandulară

– Adenoza adenomioepitelială

– Cicatricea radiară sclerozantă

– Adenoamele

– Adenomul tubular

– Adenomul de lactaţie

– Adenomul apocrin

– Adenomul pleomorf

– Adenomul ductal

Leziunile mioepiteliale

Mioepitelioza

Adenoza adenomioepitelială

Adenomioepiteliomul

Mioepiteliomul malign

Tumorile mezenchimale

Hemangiomul

Angiomatoza 

Hemangiopericitomul

Hiperplazia stromală pseudoangiomatoasă

Miofibroblastomul

Fibromatoza (agresivă)

Tumora miofibroblastică inflamatorie 

Lipomul

Angiolipomul

Tumora cu celule granulare

Neurofibromul

Schwanomul

Angiosarcomul

Liposarcomul

Rabdomiosarcomul

Osteosarcomul

Leiomiomul

Leiomiosarcomul

Tumorile fibroepiteliale

Fibroadenomul

Tumora phyllodes

Tumora phyllodes benignă

Tumora phyllodes borderline

Tumoră phyllodes malignă

  • Sarcomul stromal periductal cu grad jos de malignitate

Hamartomul mamar

Tumorile mamelonare

Adenomul mamelonar

Adenomul siringomatos

Boala Paget a mamelonului

Gradul histologic :

Formare de tubi

predominant, peste 75 %  

1 punct

moderat, între 10 – 75 %

2 puncte

scăzut, sub 10 % sau absent 

3 puncte

Pleomorfism nuclear

discretă variaţie în talie şi formă 

1 punct

moderată variaţie în talie şi formă 

2 puncte

marcată variaţie în talie şi formă 

3 puncte

Mitoze

0 – 5 mitoze / 10 câmpuri mărite de 400x

1 punct

6 – 10 mitoze / 10 câmpuri mărite de 400x    

2 puncte

peste 11 mitoze / 10 câmpuri mărite de 400x  

3 puncte

TOTAL

 

 

Grad I: 3-5 pcte/     Grad II: 6-7 puncte/  Grad III: 8-9 puncte/     Scorul nu poate fi determinat

 

Dimensiunea componentei invasive:

cea mai mare dimensiune in cm

dimens aditionale in cm

nu poate fi determinata

Asocierea carcinomului ductal in situ

dimensiunea

pattern-ul architectural

grad nuclear

necroza

Asocierea carcinomului lobular in situ

prezent

neidentificat

Stadializarea TNM ____________________

Tumora primară (T)
Tx – tumora primară nu poate fi evaluată
T0 – nu există dovezi ale unei tumori primare
Tis – carcinom in situ
     Tis (DCIS) – carcinom ductal in situ
     Tis (LCIS) – carcinom lobular in situ
     Tis (Paget) – boala Paget a mamelonului, fără tumoră ( Boala Paget a mamelonului asociată cu tumoră mamară se clasifică în funcţie de diametrul tumorii)
T1 – tumoră cu diametrul  maxim ≤ 2 cm
T1mic – microinvazie ≤ 0,1 cm în cea mai mare dimensiune
T1a – tumoră cu diametrul > 0,1 cm şi ≤ 0,5 cm, în cea mai mare dimensiune
T1b – tumoră cu diametrul > 0,5 cm şi ≤ 1 cm, în cea mai mare dimensiune
T1c – tumoră cu diametrul > 1 cm şi ≤ 2 cm, în cea mai mare dimensiune
T2 – tumoră cu diametrul >2 cm şi ≤  5 cm, în cea mai mare dimensiune
T3 – tumoră cu diametrul > 5 cm, în cea mai mare dimensiune
T4 – tumoră de orice dimensiune cu extensie directă la peretele toracic, piele:

     T4a – extensie la peretele toracic, fără să includă muşchiul pectoral

     T4b – edem (inclusiv ’’pielea în coajă de portocală’’) sau ulceraţia tegumentelor sânului, sau noduli cutanaţi sateliţi localizaţi la nivelul aceluiaşi sân.

T4c – atât T4a cât şi T4b

T4d – carcinom inflamator

Ganglioni limfatici regionali (N)

Nx – ganglionii limfatici nu pot fi evaluaţi (de exemplu, excizaţi într-o intervenţie anterioară)

N0 – fără adenopatii regionale metastatice

N1 – metastaze mobile în ganglionul(ii) axilar(i) ipsilateral(i)

N2 – metastaze în ganglionii axilari ipsilaterali fixaţi sau în ganglionii mamari interni ipsilaterali aparent clinic (diagnosticaţi clinic şi/sau imagistic) în absenţa unei metastaze evidente în ganglionii axilari

N2a – metastaze în ganglionii axilari ipsilaterali fixaţi unul de altul sau de alte structuri
N2b – metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali aparent clinic (diagnosticaţi clinic şi/sau imagistic) în absenţa unei metastaze evidente în ganglionii axilari

N3 – metastaze în ganglionii infraclaviculari ipsilaterali sau în ganglionii mamari interni ipsilaterali aparent clinic (diagnosticaţi clinic şi/sau imagistic) în prezenţa unei metastaze evidente în ganglionii axilari; sau metastază în ganglionii supraclaviculari ipsilaterali cu sau fără implicarea ganglionilor axilari sau mamari interni:

     N3a – metastaze în ganglionii infraclaviculari ipsilaterali şi în ganglionii axilari
     N3b – metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali şi în ganglionii axilari
     N3c  –  metastaze în ganglionii supraclaviculari ipsilaterali

Ganglioni limfatici regionali (pN)

pNx  – ganglionii limfatici regionali nu pot fi clasificaţi (excizaţi într-o intervenţie anterioară / nu au fost prelevaţi pentru examen histopatologic)

pN0 – nu s-au evidenţiat metastaze histologic, nu s-au realizat teste suplimentare pentru identificarea celulelor tumorale izolate

            pN0(i-) – nu s-au evidenţiat metastaze histologic, imunomarcaj negativ

            pN0(i+) – celule tumorale izolate identificate histologic sau cu imunomarcaj pozitiv, nici un focar > 0,2 mm

            pN0(mol-) – – nu s-au evidenţiat metastaze histologic, teste moleculare negative ( RT-PCR)

pN0(mol+) – – nu s-au evidenţiat metastaze histologic, teste moleculare pozitive ( RT-PCR)

pN1– metastaze în 1-3 ganglioni axilari ipsilaterali sau/şi în ganglionii mamari interni; metastaze microscopice detectate în ganglionul santinelă inaparent clinic

            pN1mi – micrometastaze (> 0,2 mm şi < 2 mm)

pN1a – metastaze în 1-3 ganglioni axilari

pN1b – metastaze în ganglionii mamari interni; metastaze microscopice detectate în ganglionul santinelă inaparent clinic

pN1c – metastaze în 1-3 ganglioni axilari ipsilaterali şi în ganglionii mamari interni; metastaze microscopice detectate în ganglionul santinelă inaparent clinic

pN2 – metastaze în 4-9 ganglioni axilari ipsilaterali sau în ganglionii mamari interni ipsilaterali, aparent clinic, în absenţa metastazelor în ganglionii axilari

            pN2a – metastaze în 4-9 ganglioni axilari, cel puţin una > 2 mm

            pN2b – metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali, aparent clinic, în absenţa metastazelor în ganglionii axilari

pN3 – metastaze în 10 sau mai mulţi ganglioni axilari sau în ganglionii infraclaviculari sau în ganglionii mamari interni ipsilaterali, aparent clinic, în prezenţa a 1 sau mai mulţi ganglioni axilari pozitivi, sau în peste 3 ganglioni axilari cu metastaze microscopice clinic negative în ganglionii mamari interni; sau în ganglionii mamari supraclaviculari ipsilaterali

            pN3a – metastaze în 10 sau mai mulţi ganglioni axilari, cel puţin una > 2 mm sau metastaze în ganglionii infraclaviculari

            pN3b – metastaze în ganglionii mamari interni ipsilaterali, aparent clinic, în prezenţa a 1 sau mai mulţi ganglioni axilari pozitivi, sau în peste 3 ganglioni axilari şi în ganglionii mamari interni cu metastaze microscopice detectate în ganglionul santinelă inaparent clinic

            pN3 – metastaze în ganglionii mamari supraclaviculari ipsilaterali

Metastaze la distanta (M)
Mx – metastazele la distanta nu pot fi evaluate
M0 – fără metastaze la distanta
M1 – metastaze la distanta

____Stadiu 0 – Tis N0 M0

____Stadiu I – T1N0M0

____Stadiu IIA – T0N1M0, T1N1M0,T2N0M0

____Stadiu IIB – T2N1M0, T3N0M0

____Stadiu IIIA – T0N2M0, T1N2M0, T2N2M0, T3N1M0, T3N2M0

____Stadiu IIIB – T4N0M0, T4N1M0, T4N2M0

____Stadiu IIIC – orice T N3M0

____Stadiu IV – orice T orice NM1

Margini de rezectie chirurgicale: Se specifica marginea si distanta in mm a leziunii fata de marginea cea mai apropiata.

marginile nu pot fi evaluate

margini neinteresate de carcinom invaziv

margini neinteresate de carcinom ductal in situ

margini interesate de carcinom invaziv

margini interesate de carcinom ductal in situ

Invazia vaselor limfatice/ venoase

Absenta

Prezenta

Nedeterminata

Invazia perineurala

Absenta

Prezenta

Nedeterminata

Invazia altor tesuturi

Tegument

Perete toracic

Microcalcificari

neidentificate

prezente in carcinomul in situ

in carcinomul invaziv

in tesutul non-neoplazic

prezente atat in tumora cat si in tesutul neoplazic

Alte  leziuni histopatologice aditionale: —————————————————————————————

ExamenIHC

ER (nr lamei pe care s-a realizat)

Pozitiv (% nuclei pozitivi)

Negativ

PR (nr lamei pe care s-a realizat)

Pozitiv (% nuclei pozitivi)

Negativ

Her2/neu (nr lamei pe care s-a realizat)

Scor IHC

ISH

Diagnostic final

Medic anatomopatolog:

  1. GLANDELE PARATIROIDE

Paratiroidectomia

Îndepărtarea glandelor paratiroide afectate se face de obicei complet, dar în caz de hiperplazie, o porţiune (aproximativ o jumătate) din glandă este reţinută in situ sau implantată în antebraţ.

Orientarea piesei: 

  1. Se cântăreşte cu grijă fiecare glandă pe o balanţă de mare precizie, după îndepărtarea grăsimii din jur, dar înaintea îndepărtării oricărui ţesut paratiroidian prelevat pentru îngheţare sau pentru alte secţiuni.
  2. Se etichetează cu grijă fiecare glandă paratiroidă.

Descrierea piesei:

Greutate, culoare, consistenţă şi aspect exterior al fiecărei glande.

Secţiuni pentru histologie:

Tot ţesutul paratiroidian (cu excepţia glandei mărite în exces, din care vor fi luate minimum trei secţiuni); se va marca cu atenţie locul de prelevare.

  1. GLANDA PAROTIDĂ

Rezecţie pentru tumori

Cel mai obişnuit tip de operaţie este parotidectomia superficială (cunoscută şi ca lobectomie laterală: îndepărtarea lobului superficial al parotidei cu păstrarea de nerv facial), parotidectomia totală (îndepărtarea atât a lobilor superficiali cât şi profunzi, cu sacrificarea nervului facial) şi submaxilectomia totală.

Orientarea piesei:

  1. Se badijonează marginile chirurgicale cu tuş de China.
  2. Se fixează în totalitate sau după secţionare, în funcţie de talia prelevatului.
  3. Se fac secţiuni paralele.
  4. Se verifică prezenţa de limfoganglioni intraparotidieni şi prezenţa de nervi în parotidectomiile totale.
  5. Dacă prelevatul include disecţia radicală cervicală se urmăresc instrucţiunile din capitolul de disecţie radicală a limfoganglionilor.

Descrierea piesei:

  1. Tipul de prelevat: parotidectomia superficială, parotidectomia totală fără nerv facial, parotidectomia totală cu nerv facial, submaxilectomia totală, precizându-se partea operatorie.
  2. Tumora: talie, localizare, formă, distanţa faţă de marginea operatorie; poate fi solitară sau multiplă, chistică sau solidă, încapsulată, circumscrisă sau prost delimitată, cu zone de hemoragie sau necroză; se va preciza extensia extraglandulară.
  3. Aspectul glandei nonneoplazice .
  4. Aspectul limfoganglionilor intraparotidieni şi extraparotidieni;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 4 sau mai multe fragmente în funcţie de talie; capsula sau marginile tumorale vor fi incluse obligatoriu.
  2. Glanda non-neoplazică: 1 fragment.
  3. Margini chirurgicale: vezi mai sus.
  4. Marginile nervului facial, dacă este inclus: 1 fragment.
  5. Limfoganglionii: dacă sunt incluşi.
  6. INJECTAREA PIESELOR: GHID GENERAL

Injectarea pieselor chirurgicale poate fi folosită pentru a ilustra macroscopia ca şi pentru a asigura o bună fixare. Procedeul este foarte util pentru lobectomii, pneumectomii, cistectomii, colectomii şi evisceraţii pelvice.

  1. Se umple parţial cu fixator (formol 10%) un vas mare;
  2. Se pregăteşte în mod specific fiecare piesă (vezi instrucţiunile de la fiecare organ);
  3. Se pun în vas şi se injecteaza cu formol 10%;
  4. Se adaugă fixator în vas în aşa fel ca nivelul său să acopere piesa;
  5. Pe suprafaţa piesei se pun greutăţi adiţionale;
  6. Se acoperă vasul;
  7. Se fixează 24 de ore înainte de disecţie.
  8. INTESTIN GROS

20.1 Colectomie pentru afecţiuni non-tumorale

Orientarea piesei:

  1. Se scot câţiva limfoganglioni şi se detaşează mezenterul cât timp piesa este încă proaspată;
  2. Sunt două posibilităţi în studiul intestinului, depinzând de tipul afecţiunii prezente şi de starea în care se află piesa la primirea în laborator:
  3. se deschide intestinul longitudinal, se fixează pe o placă şi se lasă o noapte în formol 10% ;
  4. injectarea piesei (vezi ghidul general pentru injectare). Se evacuează materiile fecale prin masaj extern uşor. Se continuă curăţarea cu un jet uşor de formol 10% sau de ser fiziologic (nu cu apă) îndreptat spre lumenul intestinal. Un capăt al piesei se închide, se injectează formol 10% apoi se închide şi celălalt capăt; dacă este o leziune stenozantă asiguraţi-vă că fixatorul trece de partea îngustată. Dacă nu trece, piesa nu va fi bine fixată; în acest caz se deschide lumenul şi se procedează ca la punctul 2.a. Injectarea este utilă în cazul diverticulozei.
  5. Se fac două fotografii tip Polaroid şi se marchează pe una din ele locul secţiunilor;
  6. În general se iau secţiunile perpendicular pe direcţia pliurilor mucoasei.

Descrierea piesei:

  1. Zona de intestin rezecată, lungimea şi cantitatea de mezenter;
  2. Mucoasa: tipul leziunilor, extinderea, ulceraţii (liniare sau transverse), adâncimea, pseudopolipi, hemoragii, fisuri etc.
  3. Pereţi: îngroşare (focală sau difuză), atrofie, fibroză, necroză;
  4. Seroasa: fibrină, puroi, fibroză, aderenţa de mezenter;
  5. Diverticuli: număr, mărime, localizarea în relaţie cu teniile, conţinut, prezenţa inflamaţiei, hemoragiei sau a perforaţiei.

Sectiuni pentru histologie:

  1. Din masa anormală se preleveaza secţiuni reprezentative (la latitudinea anatomo-patologului);
  2. Limitele de rezecţie proximală şi distală în caz de colită (cel puţin o secţiune);
  3. Apendicele, dacă este inclus în piesă.

20.2 Colectomie pentru afecţiuni tumorale

Principalele tipuri de rezecţie a intestinului gros sunt: colectomia totală, hemicolectomia dreaptă (care include colonul mai sus de flexura hepatică, cecul, valva ileocecală, o parte din ileonul terminal şi mezenterul corespunzător), colectomia transversă (de la flexura hepatică la cea splenică), hemicolectomia stângă (de la flexura splenică la colonul sigmoid), cea anterioară joasă (rectosigmoid) şi rezecţia abdomino – perineală (sigmoid, colon, rect şi anus).

Orientarea piesei:

  1. se disecă limfoganglionii şi se îndepărtează mezoul cât timp piesa este proaspătă;
  2. sunt două posibilităţi pentru studiul intestinului, depinzând de mărimea şi localizarea tumorii şi de starea piesei la primirea în laborator:
  3. se deschide intestinul longitudinal pe toată lungimea, încercând să nu se taie prin tumoră; se fixează pe o placă şi se pune în formol 10% 
  4. injectarea piesei.
  5. se fac două fotografii tip Polaroid şi se marchează pe una din ele locul secţiunilor făcute;
  6. în cazul în care tumora este adânc penetrantă se disecă venele cu atenţie căutând invazia tumorală;
  7. în general, secţiunile se iau perpendicular pe direcţia pliurilor mucoasei.

 Descrierea piesei:

  1. partea de intestin rezecată, lungimea, cantitatea de mezou;

2.a. caracteristicile tumorale: mărimea (inclusiv grosimea); extinderea în jurul intestinului; forma (plată, conopidiformă, ulcerată); prezenţa de necroză sau hemoragii; extinderea în peretele intestinal; afectarea seroasei, limfoganglionilor sateliţi; evidenţierea invaziei în vasele sanguine şi în organele din jur;

  1. distanţa tumorii faţă de linia pectinată, reflecţia peritoneală, fiecare capăt de rezecţie;
  2. alte leziuni ale intestinului şi aspectul mucoasei neinvadate; se menţionează absenţa polipilor;
  3. numărul de ganglioni găsiţi; dacă ei par să fie invadaţi sau nu de tumoră; mărimea celui mai mare limfoganglion.

—————–

Fig. 9. Schema colectomiei tumorale. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: cel puţin 3 secţiuni (extinse în tot peretele);
  2. Secţiuni reprezentative din ţesutul conjunctiv subseros, din grăsime şi din vasele sanguine din jurul tumorii, cel puţin o secţiune;
  3. Alte leziuni ale intestinului, cel puţin o secţiune;
  4. Limita proximală de rezecţie, cel puţin o secţiune;
  5. Limita distală de rezecţie, cel puţin o secţiune;
  6. Intestinul dintre tumoră şi limita distală de rezecţie (la jumătate sau la 5 cm, după caz), cel puţin o secţiune;
  7. Apendicele, dacă este inclus în piesă, cel puţin o secţiune;
  8. Limfoganglionii, în funcţie de numărul lor:
  9. din jurul tumorii;
  10. distal de tumoră;
  11. proximal de tumoră;
  12. de la cel mai îndepărtat punct al rezecţiei (zonele din jurul vaselor ligaturate); cel puţin o secţiune;
  13. În rezecţiile abdomino – perineale: joncţiunea anorectală, cel puţin o secţiune.

20.3 Polipectomia

Orientarea piesei:

  1. Se fixează piesa intactă în formol 10% câteva ore;
  2. Se măsoară diametrul capului şi lungimea pediculului;
  3. Pentru polipii cu pedicul scurt (sau fără pedicul) se identifică secţiunea chirurgicală şi se secţionează longitudinal;
  4. Pentru polipii cu pedicul lung (> 1 cm.) se taie o secţiune transversală din pedicul langă marginea de rezecţie şi apoi se taie polipul longitudinal, lăsând atât de mult pedicul cât intră în blocul (caseta) de includere;
  5. Dacă jumătate din capul polipului are peste 3 mm, se secţionează din partea convexă a acestuia până se aduce la acesată dimensiune.

Descrierea piesei:

  1. Dimensiunile polipului, diametrul capului şi lungimea pediculului;
  2. Polip sesil/pediculat, ulcerat sau nu, cu suprafaţa netedă sau papilară, dacă există chisturi la secţionare transversală, dacă pediculul are particularităţi.

————

Fig. 10. Secţionarea piesei de polipectomie. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. O secţiune longitudinală (inclusiv cu marginile chirurgicale ale polipului fără pedicul sau cu pedicul subtire);
  2. O secţiune transversală a bazei pediculului (dacă este lung);
  3. Apendicele, dacă este inclus în piesă (cel puţin un fragment).

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

CARCINOM COLORECTAL

EXAMEN SI DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC

 

Nume pacient ………………………………………………….  CNP…………………………………  Nr. AP …………………….

Medic anatomopatolog …………………………………………………………………………………………………………………

DATE CLINICE

Tratament anterior:           chimioterapie         chimioterapie + radioterapie         absent        neprecizat

Tipul interventiei chirurgicale

Colectomie:

      segmentara

      dreapta          transversala          stanga         sigmoidiana          recto-sigmoidiana          totala

Rezectie rectala:    anterioara                 amputatie abdomino-perineala

      tumorectomie trans-anala                   rezectie cu coborare trans-anala             neprecizata

      alte tipuri …………………………………………………………….

EXAMEN MACROSCOPIC

Localizare tumorala:                     multifocalitate:                     da                                           nu

      cec                                                          colon stang                                      nu se observa tumora

      colon drept                                             sigmoid                                                              macroscopic

      unghi colonic drept                              recto-sigmoid                                               alta localizare ……………

      colon transvers                         rect                                                    ………………………………..

      unghi colonic stang                             neprecizata

 

Lungimea piesei: …………………….cm, din care …………………………cm intestin subtire

Dimensiunile tumorii: lungime …………………cm, latime ……………….cm, grosime ………………………cm

% invaziei tumorale circumferentiale:

        ⅟₄             ½         ¾         4/4                  neprecizabil

Limitele chirurgicale:

  • intre tumora si limita de rezectie longitudinala cea mai apropiata: ………………………cm
  • pentru cancer colonic drept: distanta tumora-valva Bauhin: ……………………………..cm
  • pentru cancer rectal:
  • distanta tumora – linie pectinee: …………………………………….cm
  • situarea tumorii fata de insertia peritoneala:

neprecizata                    sub insertie            la nivelul insertiei              deasupra insertiei

Aspect tumoral:

            vegetant        ulcerat                       infiltrant         plan

Perforatia peretelui:

            absenta                                                        prezenta in zona tumorala (T4)

            prezenta in zona netumorala                   neprecizabila

Alte date macroscopice:

EXAMEN HISTOLOGIC

Tipul histologic (OMS 2000):                                                     nu exista tumora reziduala post –

       adenocarcinom lieberkhunian                                         tratament

      8480/3 adenocarcinom mucinos (coloid)                            grad scazut – bine sau moderat

      8490/3 carcinom cu celule “  inel cu pecete”                              diferentiat

      8041/3carcinom cu celule mici                                             grad inalt – slab diferentiat (< 50%

      8070/3 carcinom scuamos                                                             diferentiere glandulara)

      8510/3 carcinom medular                                                      negradabil (carcinom mucinos si cu

      8560/3 carcinom adenoscuamos                                                 celularitate scazuta)

      8020/3 carcinom nediferentiat

      altele ……………………………………………….

componenta coloida tumorala este evaluata la …………………..%

Invazia tumorala parietala

      tumora primitiva nu poate fi evaluata (Tx)

      tumora primitiva nu este detectata (T0)

      intramucoasa (TIS)

      limitata la submucoasa (T1)

      limitata la musculara (T2)

      limitata la submucoasa + noduli adventiciali < 3 mm (T3)

      limitata la musculara + noduli adventiciali < 3 mm (T3)

      limitata la subseroasa (T3)

      invadanta in tesutul adipos perirectal (T3)

      invadanta in organele de vecinatate (T4): ……………………………………………………………………………………

      invadanta in seroasa peritoneala (T4) care prezinta o reactie inflamatorie si/sau hiperplazica mezoteliala asociata tumorii

      perforatie in regiunea tumorala (T4)

Ganglioni limfatici regionali: nr. total …………………din care cu invazie tumorala ………………………………….

  • ganglioni limfatici pediculari:    fara invazie              cu invazie     nu sunt prelevati

Noduli tumorali adventiciali:

      absenti                                                   nu pot fi evidentiati

      sunt prezenti: numar …………, din care ……………>3 mm (sunt considerati drept ganglioni linfatici regionali metastatici)

Invazie tumorala vasculara:

      absenta                           prezenta                               nu poate fi precizata

Invazie tumorala nervoasa:

      absenta                           prezenta                               nu poate fi precizata

Invazie tumorala la nivelul limitelor chirurgicale longitudinale:

      absenta                           prezenta                               nu poate fi precizata

Invazie tumorala la nivelul marginii laterale:

  • pentru colon: marginea mezenterica: absenta                     prezenta        nu poate fi precizata
  • pentru rect: marginea circumferentiala: …………………………..mm

Alte date histologice:

METASTAZE

      neprecizate                                absente

      prezente (inclusiv in ganglionii extre-regionali), localizare: ……………………………………………………………

examen histologic:  da                   nu

STADIUL  pTMN

      Tx                                     T3                               N1 (1-3 gg)

      T0                                     T4                               N2 (> 3 gg)

      T1                                     Nx                              Mx

      T2                                     N0                              M1

pentru rect: tumora reziduala post-tratament:

      Rx

      R0

      R1 (margine < 1 mm)

      R2 (tumora vizibila macroscopic in regiunea tumorii primitive sau a metastazei)

   y      post-tratament

   r      recidiva tumorala

 

 

                                                                                Medic anatomopatolog

COMENTARII

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

UNITATEA SANITARA

LOCALITATEA

BULETIN DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC CANCER CANAL ANAL

NR: ———————————————- din DATA: ——————————————

 

Nume: ——————————- Prenume: ————————————————————

Varsta———- Sex——- CNP—————————————————————————-

Nr. Foaie de Observatie ———————————————————————————–

Localitatea —————————————————————————————————

Diagnostic clinic———————————————————————————————

Alte informatii clinice relevante—————————————————————————

Sectia——————————————————————————————————

EXAMEN MACROSCOPIC

Numar de piese: —————–

Fixat         nefixat      sectionat       nesectionat

Dimensiuni———————————————

Organe sau tesuturi incluse: ————————-

Dimensiuni: ——————————————–

Tipul interventiei chirurgicale:

   rezectie abdomino-perineala

   alta

   nespecificata

Marcaj/orientare indicate de chirurg: ——————————————————————————-

Localizarea tumorii

perete anterior

margine anala

nespecificata

Aspectul tumorii

Exofitica

plana,

infiltrativa,

 ulcerata/perforata,

stenozanta

Culoare—————————-

consistenta————————

Dimensiunea tumorii  

diametrul cel mai mare

dimensiuni aditionale

nu poate fi determinata

Distanta fata de marginile de rezectie chirurgicale

proximal

distal

radial

Ganglioni limfatici:

perirectali

iliaci interni

inghinali

Alte leziuni prezente/ aspectul mucoasei neinvadate:—————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

EXAMEN MICROSCOPIC

Tipul  histologic OMS 2000

Neoplazie intraepiteliala

   Epiteliu scuamos sau tranzitional

   Glandular

   boala Paget

Carcinom

   Carcinom cu celule scuamoase

   Adenocarcinom

   Adenocarcinom mucinos

   Carcinom cu celule  mici

   Carcinom nediferentiat 

Altele

Gradul histologic

nu poate fi  evaluat ; 

G1(bine diferentiat);

G2 (moderat diferentiat);

G3  (slab diferentiat);

G4 (nediferentiat).

STADIALIZARE  pTNM:———————-

Tumora primara (pT)

      pTx – tumora primara nu poate fi evaluata

      pT0 – tumora primara neevidentiata

      pTis- carcinom in situ

      pT1 – tumora de 2 cm sau mai putin in dimensiunea maxima

      pT2- tumora mai mare de 2 cm dar nu mai mare de 5 cm in dimensiunea maxima  

      pT3- tumora  mai mare  de 5 cm in dimensiunea maxima

      pT4- tumora de orice dimensiune ce  invadeaza  organe  adiacente.

Ganglioni limfatici regionali(pN)

    pNx- ggl limf regionali  nu pot fi evaluati

    pN0-fara  metastaze in ggl limfatici regionali

    pN1-metastaze in ggl limfatici perirectali

    pN2-metastaze in ggl limfatici  iliaci interni unilateral si/sau inghinali unilateral

    pN3- metastaze in ggl limfatici inghinali si perirectali si/sau iliaci interni bilateral si/sau ggl limfatici inghinali bilateral.

Numar ggl limfatici examinati/ Numar ggl limfatici  cu metastaza ——————————

Metastaze la distanta(pM)

     Mx- prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluata

     M0- fara metastaze la distanta

     M1- metastaze la distanta

 

Stadiu 0         Tis                N0            M0

Stadiu I          T1                 N0            M0

Stadiu II         T2                 N0            M0

                        T3                 N0            M0

Stadiu IIIA      T1                 N1            M0

                        T2                 N1            M0

                        T3                 N1            M0

                        T4                 N0            M0

Stadiu IIIB      T4                 N1            M0

                        Orice T        N2            M0

                        Orice T        N3            M0

Stadiu IV        Orice T        Orice N        M1

Margini de rezectie chirurgicale

Marginea proximala:

nu poate fi evaluata

neinvadata tumoral

invadata tumoral

leziuni de carcinom in situ absente sau prezente

Marginea distala:

nu poate fi evaluata

neinvadata tumoral

invadata tumoral

leziuni de carcinom in situ absente sau prezente

Marginea laterala/ radiala

nu poate fi evaluata

neinvadata tumoral

invadata tumoral

Invazia vaselor limfatice/ venoase

Absenta

Prezenta :

Nedeterminata

Invazia perineurala

Absenta

Prezenta

Nedeterminata

Reactie inflamatorie intra/peritumorala

absenta

usoara pana la moderata

marcata

Alte  leziuni histopatologice:

nu au fost identificate

displazie

boala Crohn

condilom acuminat

altele(specificare)

Studii suplimentare :

 

 

                                                                                  Medic anatomopatolog

COMENTARII:

  1. INTESTIN SUBŢIRE.

21.1 Biopsie

Orientarea piesei:

  1. Prelevatul este adus de obicei într-un recipient care conţine formol 10%.
  2. Se examinează atent pentru a determina mucoasa fără a o traumatiza, pentru ca secţiunea histologică să conţină toate straturile tubului digestiv.

Descrierea piesei:

  1. Talia şi culoarea prelevatului.
  2. Modelul mucoasei, când există microscop de disecţie: aspect digitiform, foliat, cerebriform sau complet turtit al vilozităţilor intestinale.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Prelevatul este în întregime inclus păstrându-se poziţia de la orientare

21.2 Piesa de excizie

Rezecţia de intestin subţire variază foarte mult în lungime fiind localizată în funcţie de caracteristicile leziunii; operaţia include mezenterectomie regională urmată de anastomoză termino-terminală.

Orientarea piesei:

  1. Există două posibilităţi în funcţie de lungimea şi patologia intestinului subţire:
  2. Secţiuni în lungimea intestinului pe marginea antimezenterică şi prinderea piesei cu ace pe o plăcuţă de plută, după care se fixează în formol 10% peste noapte.
  3. Se spală delicat conţinutul intestinului subţire cu formol 10% sau soluţie salină (niciodată cu apă), după care se umple lumenul cu formol 10%, legându-se pe rând capetele intestinului. Se lasă la fixat peste noapte şi a doua zi se deschide longitudinal de-a lungul marginii antimezenterice.

Descrierea piesei:

  1. Lungimea şi diametrul fragmentului prelevat.
  2. La nivelul mucoasei se descrie aspectul menţionând prezenţa edemului, hemoragiilor, ulceraţiilor, tumorilor (talie, localizare, aspect circumferenţial şi profunzimea invaziei).
  3. Peretele intestinului: grosimea, anomalii.
  4. Seroasa: prezenţa de fibroză, de aderenţe sau de peritonită.
  5. Limfoganglioni: număr, talie şi aspect.
  6. Mezenter: aspectul vaselor mezenterice.

Secţiuni pentru histologie:

  1. In funcţie de patologia prezentă (vezi intestinul gros).
  2. In caz de infarct: mai multe secţiuni transversale ale vaselor mezenterice.
  3. LARINGE

Laringectomia

Se fac 3 tipuri de laringectomii: hemilaringectomia, laringectomia supraglotică şi totală. Hemilaringectomia constă în diviziunea cartilajului tiroidian pe linia mediană şi în rezecţia cartilajului tiroidian cu corzile vocale adevărate şi false şi ventriculul corespunzator. Laringectomia supraglotică constă în incizia jumătăţii superioare a laringelui, orizontal prin ventricul. Laringectomia totală constă în îndepărtarea intregului laringe, inclusiv inelele laringiene superioare.

Orientarea piesei:

  1. Se separă laringele din blocul de rezecţie al gâtului;
  2. În piesele de laringectomie totală sau supraglotică, se deschide laringele pe linia mediană posterioara şi se fixează cu ace, deschis, pe o placă de plută;
  3. Dacă este necesar se fac fotografii;
  4. Se fixează o noapte în formol 10%;
  5. Se scoate osul hioid, cartilajul tiroidian şi cricoid, încercând păstrarea ţesutului moale într-un bloc unitar chiar dacă osul şi cartilajul au fost fragmentate;
  6. Se fac 2 fotografii tip Polaroid şi pe una dintre ele se marchează secţiunile făcute;
  7. Se marchează marginile chirurgicale cu tuş de China (linguală, faringeană şi traheală);
  8. Se orientează în ax supero-inferior şi antero-posterior;
  9. Se face disecţia piesei de rezecţie radicale a gâtului (vezi instrucţiunile din disecţia limfoganglionului).

 Descrierea piesei:

  1. Tipul laringectomiei: totală, hemilaringectomie, supraglotică, prezenţa sinusului piriform, a osului hioid, a inelelor tiroidiene şi a altor organe.
  2. Caracteristicile tumorii: localizare (glotică, supraglotică, infraglotică sau transglotică), locul afectat (total, unilateral sau depaseste linia de mijloc), mărime, model de creştere (exofitică/endofitică), ulceraţie, adâncimea inciziei, prezenţa diseminării extralaringiene, aspectele mucoasei non – neoplazice (in special a corzilor vocale adevărate);
  3. Pentru tumori glotice: lungimea corzilor afectate; invazia comisurilor anterioare sau posterioare, extinderea spre ventricul şi gradul extensiei subglotice măsurat de la marginea superioară a corzii adevărate.
  4. Pentru tumori supraglotice: dacă osul hioid este prezent; localizarea tumorală este supra– sau infrahioidian; dacă tumora afectează corzile vocale false, faldurile ariepiglotice, sinusul piriform (dacă este prezent) sau spaţiul pre – epiglotic;
  5. Dacă este inclusă tiroida: greutate, marime şi aspect: dacă este invadată de tumoră; dacă sunt prezente glandele paratiroide sau limfoganglionul perilaringeal (delfian); dacă exista o traheostomă; dacă da, se precizează eventuala invazie tumorală.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Toată tumora în fragmente longitudinale (dacă nu este masivă); dacă tumora este masivă se iau secţiuni din zonele reprezentative);
  2. Secţiune reprezentativă din laringe, incluzând epiglota;
  3. Cartilajul tiroidian (cel puţin un fragment) la locul invaziei tumorale maxime, dacă există;
  4. Tiroida, paratiroida, locul de traheostomie (dacă există), cel puţin un fragment;
  5. Limfoganglioni (vezi disecţia radicală a limfoganglionilor gâtului).

23.MANDIBULA

Mandibulectomie

Orientarea piesei:

1.Se fixează toată piesa în formol 10%  timp de o noapte, în frigider la 40C;

2, Se marchează marginile chirurgicale cu tuş de China;

  1. Pentru tumori osoase: se fac secţiuni paralele multiple prin os şi ţesutul moale cu o pânză de fierăstrău, se fixează în formol 10% şi apoi se decalcifică;
  2. Pentru tumori de părţi moi sau mucoase: se separă ţesutul moale de mandibulă cu un bisturiu. Direcţia de disecţie trebuie să fie de la partea inferioară spre cea superioară şi de la partea posterioară spre cea anterioară;
  3. Se fac două fotografii tip Polaroid şi se marchează pe una din ele locul secţiunilor care se vor face;
  4. Dacă piesa include o disecţie radicală a gâtului se va proceda ca la instrucţiunile privind disecţia limfoganglionilor (vezi rezecţia radicală a gâtului).

Descrierea piesei:

  1. Tipul de rezecţie (parţiala sau totală) şi locul ei;
  2. Tumora: mărime, culoare, aspect, capete; dacă se evidenţiază o invazie osoasă;
  3. Mucoasa non-neoplazică: prezenţa de leucoplazie;
  4. Aspectul pe secţiune;
  5. Dinţii: număr şi aspect.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 3 secţiuni;
  2. Mucoasa non-neoplazică (cel puţin o secţiune);
  3. Marginile chirurgicale ale mucoasei (cel puţin o secţiune);
  4. Marginile chirurgicale ale ţesuturilor moi (cel puţin o secţiune);
  5. Marginile chirurgicale osoase (cel puţin o secţiune);
  6. Marginile chirurgicale ale nervului mandibular (cel puţin o secţiune);
  7. Osul, dacă există suspiciune de invazie sau aspect macroscopic de invazie (cel puţin o secţiune).
  8. MARKERI CELULARI DE SUPRAFAŢĂ

Recoltarea probelor

Aceasta tehnică a devenit esenţială pentru evaluarea proliferărilor limfoide. Este utilă în identificarea proliferărilor limfoide în comparatie cu o forma reactivă a procesului şi în identificarea tipului specific de celulă. Datorita performanţelor şi facilităţilor pe care le oferă acest test trebuie utilizat în:

– toate fragmentele de noduli limfatici, splină, timus în care posibilitatea existentei unui proces proliferativ limfoid este considerabilă;

– toate tumorile care clinic şi macroscopic sugereaza un limfom malign;

– toate ţesuturile afectate ale pacienţilor cu limfom malign diagnosticat sau cu leucemie;

Markerii celulari de suprafaţă, detectaţi cu ajutorul reactivilor imunocitochimici, pot fi evaluaţi cantitativ prin flow cytometry sau prin examinarea microscopică a secţiunilor la gheaţă; în ambele cazuri preparatul trebuie primit proaspăt (nefixat). Pentru flow cytometry este suficientă o piesă de 0,5 cm3 de ţesut. Piesa trebuie trimisă într-un recipient de sticlă ce conţine un mediu de cultură: RPMI sau DMEM. Dacă transportul nu este posibil imediat se păstrează temporar la frigider la 40C. Secţiunile la gheaţă presupun piese de  2×2×1 cm3. Piesa este aşezatş într-un vas Petri care are la partea inferioară un strat de hârtie de filtru umezită cu o soluţie salină şi este expediată rapid la laborator. Dacă fragmentul nu este suficient de mare se ia fragmentul atât cât este el

  1. MAXILAR

Maxilectomie

Orientarea piesei:

  1. Fixarea piesei în formol 10% şi păstrarea o noapte în frigider la 40C;
  2. Marcarea marginlor chirurgicale cu tuş de China;
  3. Se iau marginile chirurgicale (anterioară, posterioară, externă şi superioară); se taie piesa cu un cuţit în secţiuni paralele în grosime de 0,5 cm;
  4. Se fac două fotografii tip Polaroid şi pe una din ele se marchează locul secţiunilor făcute.

Descrierea piesei:

  1. Extinderea rezecţiei;
  2. Prezenţa următoarelor structuri: palatul dur sau moale; proeminenţe osoase superioare, mijlocii şi inferioare; porţiunea pterigoidă al osului sfenoid medial şi lateral; sinusurile etmoidale; planşeul osos al orbitei; conţinutul orbital; muşchiul zigomatic, maseter, temporal extern şi intern;
  3. Caracteristicile tumorale: localizare, extindere, mărime; dacă este limitată la sinusul maxilar; descrierea prezenţei tumorale intrasinuzale localizate în partea superioară, medială, laterală, anterioară, posterioară sau inferioară a sinusului; extinderea tumorii în: fosa intratemporală, cavitatea nazală, sinusurile etmoidale sau în alte structuri; precizarea prezenţei tumorii în marginile chirurgicale.
  4. Aspectul ostiumului sinusului maxilar sau a altor sinusuri prezente; prezenţa de fistule.

Sectiuni pentru histologie:

  1. Tumora: câte secţiuni sunt necesare (minimum trei);
  2. Marginile chirurgicale (cel puţin o secţiune).
  3. MĂDUVA OSOASĂ

26.1 Fragmente obţinute prin aspiraţie

Orientarea piesei:

  1. Materialul obtinut prin aspirare coagulează frecvent înainte de fixare.
  2. Particulele de măduvă pot fi concentrate prin „ejectia” aspiratului, înainte de a coagula, pe o lamă înclinată, direct în soluţia fixatoare. Soluţia fixatoare este filtrată rapid şi produsul obţinut se prelucrează prin tehnici histologice uzuale.

Descrierea piesei:

  1. Se aproximează cantitatea de material.
  2. Se compară aspectul şi cantitatea de măduvă în raport cu cheagul de sânge.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se foloseşte tot materialul dacă cheagul de sânge nu este mare.
  2. Dacă cheagul este mare, se selectează ariile care conţin mai multe particule de maduvă.
  3. In general acest tip de material nu necesită decalcifiere.

26.2 Biopsia cu ac

Orientarea piesei:

  1. Biopsia cu ac trebuie fixată imediat ce a fost obţinută. Se preferă fixatorii Zenker şi formol 10%.

Descrierea piesei:

  1. Numărul, lungimea şi diametrul fragmentelor.
  2. Culoarea, consistenţa, precizându-se omogenitatea.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se foloseşte tot materialul.
  2. Dacă se fac biopsii bilaterale, ele se pun separat.

3.Decalcifiere (de scurtă durată) numai dupa ce ţesutul a fost bine fixat şi spălat.

26.3 Coastă prin toracotomie

Orientarea piesei:

Uneori o coastă este adusă împreuna cu un fragment rezultat dintr-o pneumectomie sau lobectomie. Dacă nu se observă nimic suspect se face numai examenul macroscopic; oportunitatea de a studia starea maduvei osoase a pacientului nu trebuie pierdută. Se procedează după cum urmează:

  1. Se măsoară lungimea şi diametrul coastei.
  2. Cu un fierăstrău, din fragmentul proaspăt, se taie o piesă de 2 cm lungime, care are maduvă osoasă la ambele capete.
  3. Cu un cleşte se strânge la jumătatea piesei şi maduva osoasă este exprimată la ambele capete. Se lasa maduva să cadă sau se rade (se scobeşte) cu o lamă şi se introduce în fixator.
  4. Se fixează şi se expune la microscop; decalcifierea nu este necesară.
  5. Se secţionează restul de coastă longitudinal pe întreaga ei lungime şi se examinează secţiunile.

Descrierea piesei:

  1. Identificarea numărului coastei şi a mărimii ei;
  2. Lungimea şi diametrul cel mai mare;
  3. Aspectul maduvei osoase pe secţiune: culoare, cantitate, orice modificări focale;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Dacă nu se observ macroscopic nimic anormal, se face un preparat numai din maduva osoasă (nu necesită decalcifiere);
  2. Dacă sunt prezente modificari macroscopice, se secţionează blocurile, se fixează, se decalcifică şi se examinează histologic.
  3. MICROSCOPIA ELECTRONICA

Recoltarea probelor

Fixare: câţiva fixatori sunt disponibili în microscopia electronică. Cel mai frecvent utilizat este 2,5% glutaraldehidă în soluţie tampon fosfat Millonig, în cantitate de 3/4 ml/fiolă, care se păstrează la frigider la 40C. Soluţia de lucru se poate păstra aproximativ o lună.

Recoltarea probelor de ţesut proaspăt: ţesutul proaspăt este preferat celui fixat. Acest ţesut trebuie manipulat imediat după excizie.

  1. Se aşează fragmentul pe o suprafaţă de plastic şi se secţionează felii de 1 mm grosime cu o lamă ascuţită;
  2. Se aplică apoi câteva picături de fixator folosit în microscopia electronică în altă zonă a suportului de plastic;
  3. Se taie felia în cuburi de 1 mm cu o lamă subţire şi se acoperă cu fixator la 4 0C. Sunt suficiente 5 – 15 fragmente de ţesut; dacă fragmentele prezintă macroscopic zone diferite, se trimit pentru microscopie electronică în vase separate;
  4. Se prezintă la laboratorul de microscopie electronică pentru prelucrare; ţesutul restant poate rămâne în fixatorul folosit în microscopia electronică câteva zile la 4 0C.

Recoltarea probelor de ţesut în fixatori obisnuiţi.

La ţesutul fixat cu fixatori obişnuiţi se observă, frecvent, artefacte, dar în timp se recunosc caracteristicile electronomicroscopice necesare diagnosticului (desmozomi, granule neurosecretoare, melanozomi);

  1. Se secţionează felii de 1 mm din marginea piesei care a fost în contact direct cu fixatorul;
  2. Se procedează la fel pentru ţesuturile proaspete
  3. MUŞCHI SCHELETIC

Biopsie

Orientarea piesei

Evaluarea biopsiei include pe lângă procedeele histologice de rutină, examinarea histochimică enzimatică şi de microscopie electronică:

  1. Pentru procedeele histologice de rutină se fixează prelevatul în pensa de biopsie în care a fost adus, în formol 10%, peste noapte; dacă fragmentul a fost primit proaspăt, fără pensa de muşchi, acesta se fixează în ace pe o plăcuţă de plută care se introduce în formol 10%.
  2. Pentru examinarea histochimică enzimatică se folosesc fragmente proaspete care se introduc în azot lichid pentru transport;
  3. Pentru microscopie electronică vezi instrucţiunile din capitolul de microscopie electronică.

Descrierea piesei:

  1. Dimensiunile biopsiei
  2. Trebuie precizate culoarea, consistenţa, prezenţa de fibroză, edem sau necroză.                                                                                                         ——–

Fig. 11. Secţionarea biopsiei de muşchi striat. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. O secţiune longitudinală;
  2. O secţiune transversală, evitându-se zonele în care muşchiul a fost strivit în timpul fixării.
  3. NERVI PERIFERICI

Biopsie

Orientarea piesei

  1. Biopsia acestui material trebuie făcută la pat sau imediat după ce piesa este primită în laboratorul de anatomie patologică. Se va avea grijă să se evite întinderea sau strivirea piesei.
  2. Se măsoară lungimea şi diametrul (biopsiile nervului gambei – nerv sural – măsoară, de obicei, între 3 şi 6 cm).
  3. Pentru includerea în parafină se taie o porţiune de 2 – 4 mm lungime de la oricare din capete, se fixează în fixatori speciali şi se post – fixează în formol 10%. Se împarte piesa în aşa fel încît să se obţină o secţiune transversală şi una longitudinală.
  4. Pentru “secţiunile groase” şi microscopie electronică se fixează o porţiune în glutaraldehidă 2,5%, cacodilat (0,05 M) tamponat la pH 7,4 (osmolaritate » 340). După 2 ore de fixare nervul este pus sub un microscop de disecţie şi împărţit în segmente de 3 – 4 mm. Patru – cinci din aceste fragmente vor fi înglobate într-un singur bloc în timp ce celelalte sunt secţionate de-a lungul unui plan longitudinal. Se obţin astfel 20 – 30 de piese, care au fiecare 2 – 3 fascicule. Pentru microscopia electronică, vor fi trimise fragmente de 1 – 2 mm3.
  5. Dacă există dotări pentru prepararea filamentelor, un segment de nerv de 1 – 2 cm va fi disecat şi imediat după biopsie, fixat în formol 10%, post – fixat în soluţie tampon Millonig cu pH 7,4, timp de 3 – 5 ore la temperatura camerei şi trecut prin glicerină pură, unde poate fi ţinut pînă în momentul analizei.
  6. Dacă este indicat, un mic fragment de nerv proaspăt va fi ingheţat rapid pentru studii biochimice, colorare pentru grăsimi şi tehnici imunofluorescente.

Descrierea piesei:

  1. Lungime şi diametru.
  2. Culoare.
  3. Neregularităţi.

Secţiuni pentru histologie

  1. O secţiune transversală şi una longitudinală pentru includerea în parafină;
  2. Pentru alte porţiuni de biopsie, vezi mai sus capitolul de orientare a piesei.
  3. OCHIUL

Enucleere

Orientarea piesei:

  1. Inainte de secţionare se fixează întregul glob ocular în formol 10% timp de 24 ore; nu se recomandă deschiderea ochiului la nivelul sclerei şi nici injectarea de fixator în corpul vitros;
  2. Se spală la jet de apă timp de una sau mai multe ore şi opţional, se menţine în alcool etilic de 60% câteva ore;
  3. Inainte de secţionare se studiază istoricul clinic şi rezultatele examinării oftalmologice;
  4. Se masoară dimensiunile antero – posterioară, orizontală şi verticală ale globului ocular, lungimea nervului optic şi a porţiunii orizontale a corneei;
  5. Se caută locul accidentului sau al intervenţiei chirurgicale;
  6. Transiluminarea globului înainte de deschidere într-o cameră întunecată: se roteşte globul în jurul sursei de lumină; dacă există umbre anormale se marchează acestea la nivelul sclerei cu un marker.
  7. Examinarea globului ocular cu obiectivul 7×  al microscopului chirurgical care poate să descopere leziuni minime;
  8. Dacă este suspectat un corp străin sau un retinoblastom, se efectuează o radiografie înainte de a fi deschis globul ocular;
  9. Dacă este suspectat un melanom malign coroidal, se recoltează cel puţin una din venele vortexului din toate cele patru cadrane. Planul secţiunii începe lângă nervul optic şi se sfârşeşte la nivelul corneei;
  10. Globul ocular aşezat cu corneea în jos, se prinde cu mâna stângă iar lama se ţine între degetele mare şi mijlociu de la mâna dreaptă. Se deschide ochiul cu o mişcare de fierăstrău din partea posterioară spre cea anterioarâ. Planul secţiunii depinde de locul unde a fost detectată leziunea. dacă leziunea nu a fost depistată, se secţionează globul ocular de-a lungul unui plan orizontal, utilizând ca repere inserţiile muşchilor oblic superior, oblic inferior şi vena lungă postciliară. Dacă leziunea a fost depistată, se modifică planul de secţiune astfel încât să fie inclusă în materialul prelevat;
  11. Se examinează interiorul globului ocular;
  12. Se aşează suprafaţa turtită a ochiului pe suprafaţa de secţiune şi se face o a doua secţiune plană, paralelă cu prima, tăind din nou dinspre posterior spre anterior;
  13. Se examinează cu atenţie fragmentele obţinute care au formă discoidală de aprox. 8 mm şi care trebuie sa conţină cornee, pupilă, cristalin şi nerv optic; dacă este cazul se efectuează fotografii Polaroid.

Descrierea piesei:

Ochiul intact

  1. Marimea globului: dimensiunile antero – posterioară, orizontală şi verticală;
  2. Lungimea nervului optic;
  3. Dimensiunile orizontale şi verticale ale corneei;
  4. Segmentul anterior, menţionându-se: inciziile chirurgicale, opacifierea corneană, anomaliile iriene, prezenţa cristalinului;
  5. Constatările ce au fost făcute la transiluminare.

Ochiul secţionat

  1. Grosimea corneei; adâncimea camerei anterioare, configuraţia unghiului camerei anterioare;
  2. Starea: irisului, corpului ciliar şi a cristalinului;
  3. Starea coroidei, retinei, corpului vitros şi a cristalinului pe faţa posterioară;
  4. Dacă tumora este prezentă se precizează localizarea, mărimea, culoarea, marginile, consistenţa, prezenţa hemoragiei sau necrozei, structurile oculare implicate, extensia la nivelul nervului optic.             ———

Fig. 12. Enucleere. Secţiuni pentru histologie (adaptat după Ackermann).

Sectiuni pentru histologie:

  1. Intregul bloc ocular;
  2. Alte arii anormale;
  3. In tumori, particular retinoblastomul: secţiune transversală a marginii chirurgicale a nervului optic
  4. In suspiciunea de melanom malign: se pune în lucru cel puţin o venă a vortexului din fiecare din cele patru cadrane.
  5. ORBITĂ

Eviscerare

Orientarea piesei

  1. Se fixează bucata de piele peri-orbiculară şi se fixează în formol 10% peste noapte la 40C;
  2. Se colorează marginile chirurgicale cu tuş de China;
  3. Se recoltează marginile chirurgicale: cutanate, ţesut moale, nerv optic;
  4. Se disecă pielea, ţesutul moale şi globul ocular.

Descrierea piesei

  1. Pielea: formă şi lungime, aspect, dacă prezintă leziuni: dimensiuni, formă, adîncimea invaziei, culoare.
  2. Ţesutul moale: aspect, dimensiuni;
  3. Globul ocular: dimensiuni, aspect, lungimea nervului optic (vezi Ochiul – Enucleerea).

Secţiuni pentru histologie

Pentru tumorile pielii

  1. Tumora: trei secţiuni.
  2. Margini chirurgicale cutanate: cel puţin o secţiune din zonele: superioară, inferioară, internă şi externă;
  3. Globul ocular: dimensiuni, aspect, lungimea nervului optic (vezi enucleerea).

Pentru tumorile oculare

  1. Globul cu tumora, cel puţin o secţiune;
  2. Ţesutul moale orbital adiacent tumorii – în totalitate.
  3. Marginea chirurgicală a nervului optic, cel puţin o secţiune.
  4. ORIENTAREA PIESELOR ÎN MEDIUL AGAR

Utilizare pentru biopsiile de câţiva milimetri, procesate automat

Se prepară dinainte o soluţie 3% de Agar “bacteriologic”, se împarte în probe de 1 – 2 ml şi se pun în mici eprubete. Aceste probe se ţin în frigider, la 40C, până în momentul utilizării.

Se încălzeşte eprubeta pe o placă specială până ce mediul Agar devine semivâscos. Temperatura trebuie să fie în jur de 600C şi este important ca ea să fie menţinută pe cît posibil aproape de această valoare (altfel, mediul Agar nu se topeşte sau devine prea fluid). Topirea mediului Agar nu va trebui să dureze mai mult de 1 – 2 minute. Este convenabil să fie încălzite dimineaţa câte eprubete sunt necesare pe durata întregii zile. Cu toate acestea, se recomandă să nu se ţină mediul Agar la 600C mai mult de 24 – 48 ore.

Se ia fragmentul, uşor, cu o pensă mică şi se aşeată în poziţia dorită (“pe muchie”) pe o lamă.

În timp ce se ţine proba în această poziţie cu o mână, se foloseşte cealaltă mână pentru a turna o cantitate mică de mediu Agar topit pe probă cu o pipetă Pasteur. Nu se foloseşte o cantitate excesivă. Procesul de solidificare poate fi grăbit suflând uşor în mediul Agar. Cînd mediul s-a solidificat îndeajuns ca ţesutul să rămână în poziţia dorită fără sprijin (nu trebuie să dureze mai mult de un minut) se îndepărtează pensa şi se aşteaptă încă 1 – 2 minute.

Se detaşează ţesutul înconjurat de mediul Agar de pe lamă prin alunecare, introducând un bisturiu sub el şi se mută materialul într-o casetă.

  1. OS

31.1 Biopsie

Orientarea piesei:

  1. Biopsia se face cu un ac gros sau cu un trocar; dacă fragmentul este mai mare de 5 mm în diametru se împarte longitudinal cu un fierăstrău cu dinţi fini. Se caută fragmentele de ţesut moale, se separă de restul piesei şi se prelucrează separat.

Descrierea piesei:

  1. Numărul şi mărimea fragmentelor.
  2. Consistenţa, calcificarea, culoarea, modificările chistice, necroza.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se foloseşte tot materialul primit, excepţie fac fragmentele mari. Se trimite separat materialul care trebuie decalcifiat.

33.2 Excizia capului humeral

Orientarea piesei:

  1. Se examinează suprafeţele articulare şi cele de secţiune.
  2. Se măsoară diametrul şi grosimea.
  3. Dacă este cazul se fotografiază.
  4. Se ţine fragmentul cu o pensă specială (cleşte de strâns) sau cu o menghină şi se secţionează prin centrul suprafeţei articulare (fovea) cu un cuţit puternic.
  5. Fragmentul se menţine în aceeşi poziţie şi se efectuează o secţiune paralelă la 3 mm de prima.
  6. Se examinează felia obţinută; se fotografiază; dacă este cazul se efectuează secţiuni paralele prin piesa rămasă.

Descrierea piesei:

  1. Tipul exciziei şi localizarea, dacă se cunoaşte.
  2. Diametrul şi grosimea.
  3. Suprafaţa articulară: netedă sau neregulată; formare de osteofite (exofite) la periferie;
  4. Membrana sinovială la margini: hipertrofică, papilară, etc.
  5. Suprafaţa de secţiune: grosimea cartilajului; afectarea osului, eburnaţie subcondrală, chisturi, (mărimea şi aspectul lor); arii de necroză (mărimea şi aspectul lor); aspectul osului la distanţă de suprafaţa articulară; existenţa unei fracturi anterioare;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se efectuează două secţiuni prin ariile cele mai suspecte, cel puţin una trebuie să includă suprafaţa articulară şi sinovială.
  2. Există două posibilităţi de a obţine aceste secţiuni. Prima este mai rapidă şi se foloseşte în majoritatea cazurilor. A două necesită timp mai mult şi o atenţie sporită dar furnizează rezultate ceva mai bune:
  3. Din fragmentul proaspăt, în funcţie de cantitatea şi duritatea osului, se fac secţiuni cu un cuţit puternic sau cu un fierăstrău. Se fixează în formol 10% şi se decalcific.
  4. Întregul fragment se fixează în formol 10% câteva ore sau se menţine o noapte. Se decalcifică în totalitate. Se taie fragmentul dorit cu un bisturiu sau se foloseşte tot, dacă acest lucru este necesar.
  5. OVAR

Ovarectomia

Ovarectomia poate fi totală sau parţială. Cel mai obişnuit este tipul de operaţie conservativă, doar cu îndepărtarea chistelor ovariene şi păstrarea parenchimului nemodificat.

Orientarea piesei:

  1. Se măsoară piesa şi se cântăreşte dacă este anormală.
  2. Când preparatul este proaspăt:
  3. Ovarul de talie normală sau puţin modificat: se secţionează circular şi se fixează în formol 10% pentru câteva ore.
  4. Ovarul mărit se secţionează în mai multe părţi care se fixează pentru mai multe ore.

Descriere piesei.

  1. Talie şi formă: greutate dacă este necesar.
  2. Capsula: grosime, aderenţe, hemoragie, rupturi, aspectul suprafeţei externe (netedă sau neregulată).
  3. Suprafaţa de secţiune: caracterul corticalei, medularei şi hilului, eventuali chişti (talie şi conţinut), corpi luteali, calcificări, hemoragii, etc.
  4. Tumori: talie, aspect extern (neted sau papilar), solid sau chistic, conţinutul masei chistice, hemoragii, necroză sau calcificări.

Prelevare pentru histologie.

  1. Pentru ovarectomia incidentală: o secţiune sagitală din fiecare ovar cu înregistrarea părţii de unde provine (dreapta sau stânga).
  2. Pentru chisturi: minimum trei secţiuni din peretele chistului, în special din ariile cu aparenţă papilară.
  3. Pentru tumori: trei secţiuni sau câte o secţiune din fiecare centimetru de tumoră, oricât ar fi de mare; de asemenea o secţiune din ovarul nontumoral, dacă se identifică.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

BULETIN DE DIAHNOSTIC HISTOPATOLOGIC: TUMORI  OVARIENE EPITELIALE

Nume si Prenume:…………………………………………………….Varsta…………..

Sectia/Medic:………….……………… Diagnostic:………………………… ……………………

Nr.foaie de observatie.:……………….……         Numar inregistrare:………………………

Data primirii:………….……….  Data diagnosticului………..……..

EXAMEN EXTEMPORANEU: ……………………………………………………..

EXAMEN MACROSCOPIC:

Tip piesa::  …………………………………………….

Ovare:

Drept:        dimensiuni: …… x …… x .…. mm

Tumora prezenta:                  da o                                  nu o

Capsula:   intacta            o                rupta o                                      nu poate fi apreciata   o

Suprafata ovariana:  implicata da/nu

Stang:       dimensiuni: …… x …… x .…. mm

Tumora prezenta:                  da o                                  nu o

Capsula:   intacta            o                rupta o                                      nu poate fi apreciata   o

Suprafata ovariana: implicata da/nu

Salpinge:

Drept:                     dimensiuni:    ………mm        normal o              anormal o

descriere: ……..…………………………..………..

Stang:                     dimensiuni:    ………mm        normal o              anormal o

descriere: ……..…………………………..………..

Uter:   prezento,     absent o

Dimensiuni: lungime…….mm,    transvers……mm,   anteroposterior…….mm

Normal o      anormal odescriere: …….………………………….…………

Col uterin: prezento,         absent o

Dimensiuni: lungime…….mm,    transvers……mm,   anteroposterior…….mm

Normal o      anormal odescriere: …….………………………….…………

Epiploon:

Biopsie o      Omentectomie o                 Dimensiuni  ……x…… x.……mm

Neinvadat de tumora o     Invadat de tumora o   

Dimensiunea celui mai mare nodul tumoral..……….mm

descriere……………………………………………………………………

Biopsii peritoneale:                      nu s-au primit o        prezente o              

Limfoganglioni:                 nu s-au primit o         prezenti o 

EXAMEN MICROSCOPIC:

OVARUL DREPT:

Tumora borderline:  absena o   Tip seros o                      Tip mucinoso     Tip endometrioid o
                                 Altele  o ……..……

Microinvazie:   absenta o prezentao                

Carcinom invaziv: absent o prezent o                

Subtip tumoral                                             Grad de diferentiere:

 
   

 

Seros                                                               o             HG(grad inalt)          o

                                                                                          LG(grad scazut)       o

 

Mucinos                                                          o

Endometrioid                                                 o

Cu celule clare ( grad 3)                              o          bine diferentiat/Grad 1 o

Tranzitional                                                    o          moderat diferentiat/Grad 2        o

Carcinosarcom (grad 3)                               o           slab diferentiat/Grad 3         o

Nediferentiat (grad 3)                                   o

Tipuri epiteliale mixte                                   o

Altele………………….………                      o

OVARUL STANG:

Tumora borderline:  absena o   Tip seros o                      Tip mucinoso     Tip endometrioid o
                                 Altele  o ……..……

Microinvazie:   absenta o prezentao                

Carcinom invaziv: absent o prezent o                

Subtip tumoral                                             Grad de diferentiere:

 
   

 

Seros                                                               o             HG(grad inalt)          o

                                                                                          LG(grad scazut)       o

 

Mucinos                                                          o

Endometrioid                                                 o

Cu celule clare ( grad 3)                              o          bine diferentiat/Grad 1 o

Tranzitional                                                    o          moderat diferentiat/Grad 2        o

Carcinosarcom (grad 3)                               o           slab diferentiat/Grad 3         o

Nediferentiat (grad 3)                                   o

Tipuri epiteliale mixte                                   o

Altele………………….………

Salpinge:               Drept:                              neinvadat o               invadat o

                                 Stang:                             invadat o                    invadat o

Endometru:           normal o                       anormal o

Descriere:…………………………

Miometru:              normal o                       anormal o

Descriere: …………………………

Seroasa uterina:  invadata  o          implante borderline noninvazive  o

                                 carcinom invaziv/implante invazive o

 

Epiploon :              invadat o             implante borderline noninvazive  o

                                 carcinom invaziv/implante invazive o

Biopsii peritoneale:

Localizare: ……………. invadate      o       implante  borderline noninvazive   o 

                                         carcinom invaziv/implante invaziveo

Limfoganglioni:     examinati:                       invadati:                   

Localizare:

……………………        o                                       o

……………………        o                                       o

Citologie peritoneala: nu s-a primito  prezenta o

Prezenta de celule tumorale o                                   celule tumorale absente o    nu se poate preciza prezenta/absenta cel tumorale o

Comentarii:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Stadializare: FIGO              ……………………………………..     

                       pTNM              ……………………………………..

 

Code                                     

Medic anatomopatolog:………………………………………………..

Data: …………………….

  1. PANCREAS

Pancreatectomia

Procedura Whipple constă în pancreatectomie parţială, plus gastrectomie şi duodenectomie parţială.

Pancreatectomia totală constă în îndepărtarea întregului pancreas, plus gastrectomie, duodenectomie şi splenectomie parţială.

Pancreatectomia regională tip 1 constă în pancreatectomie totală, plus gastrectomie, colecistectomie, duodenectomie, splenectomie parţială şi rezecţia venei porte. Poate deasemenea include colectomia transversului şi îndepărtarea mezocolonului, a omentului mare şi a ganglionilor limfatici regionali.

Pancreatectomia regională tip II include, în plus faţă de procedurile prezentate la tipul I, rezecţia vaselor mezenterice, a vaselor axiale celiace şi/sau a unui segment al venei cave şi al aortei.

Pancreatectomia distală constă în rezecţia cozii pancreasului, (adesea cu o porţiune a corpului) plus splenectomia.

Orientarea piesei

  1. Disecţia ganglionillor limfatici în timp ce piesa este proaspătă şi împărţirea lor pe grupe.
  2. Se umple stomacul şi duodenul cu tifon impregnat cu formol 10%.
  3. Se fixează în ace întreaga piesă pe o placă de plută, încercînd să se păstreze raporturile anatomice.
  4. Piesa se pune într-un container mare, se acoperă cu formol 10% şi se păstrează peste noapte la 40C.
  5. Se colorează cu tuş de China marginea chirurgicală a ductului biliar comun, ca şi marginea chirurgicală pancreatică, în procedura Whipple.
  6. Se împarte proba într-o jumătate anterioară şi posterioară, după cum urmează: cu foarfeca se taie pe curbura mică a stomacului şi pe marginea liberă a duodenului; apoi se taie curbura mare a stomacului până la pancreas ca şi a patra porţiune a duodenului; cu un cuţit mare şi ascuţit se taie marginea peripancreatică a duodenului şi pancreasul. Orientarea celei din urmă tăieturi poate fi mai bine controlată prin introducerea unui cateter prin ductul biliar comun şi tăierea lui în partea anterioară. Poate fi necesară o postfixare cu formol 10% peste noapte a celor două jumătăţi înaintea continuării disecţiei.

Descrierea piesei

  1. Tipul operaţiei: procedura Whipple, pancreatectomie totală, pancreatectomie regională tip I sau II, pancreatectomie distală.
  2. Organele prezente în piesa de rezecţie şi dimensiunile lor; precizarea greutăţii splinei.
  3. Caracteristicile tumorii: afectarea ampulei, a mucoasei duodenale, a stomacului, a ductului biliar comun, a ductului pancreatic şi a pancreasului; pentru tumoră se precizează: mărimea, forma (papilară, plată sau ulcerată), culoarea şi consistenţa; dacă tumora este în ampulă: intra – sau peri – ampulară sau mixtă;
  4. Ductul biliar comun, ductul pancreatic principal şi ductul pancreatic accesor: localizare şi relaţia dintre ele (dilataţii, calculi, tumoră);
  5. Pancreasul: prezenţa invaziei tumorale, a atrofiei, a fibrozei sau dilatarea ductelor;
  6. Splina: prezenţa invaziei tumorale sau alte caracteristici.
  7. Localizare, număr şi aspect al ganglionilor limfatici regionali.

——-

Fig. 13. Limfoganglioni din pancreatectomie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie

  1. Tumora: până la trei secţiuni.
  2. Pancreasul: trei secţiuni, una de la marginea distală a rezecţiei (sau proximală, depinzînd de tipul piesei).
  3. Ductul biliar comun: două secţiuni transversale, una de la marginea chirurgicală.
  4. Duodenul neafectat: două secţiuni, una de la marginea distală a rezecţiei.
  5. Stomacul: două secţiuni, incluzînd marginea proximală a rezecţiei .
  6. Ganglionii limfatici (se prelevează toţi ganglionii în următoarea ordine care este precizată):

– peripancreatici (superior şi inferior)

– pancreatico- duodenali (anterior şi posterior)

– ductul biliar comun şi pericistic

– mica curbură

– marea curbură

– splenici

– alte grupe, dacă sunt prezente (jejunali, colici, omentali)

  1. Alte organe, dacă sunt prezente (vezica biliară, splină, vena portă, colon, omentum mare);

Unii autori împart aceşti ganglioni limfatici în următoarele 5 grupe majore:

  1. Superiori: marginea superioară a capului şi corpului pancreasului, ductul biliar comun şi stomac (marea, mica curbură şi pilorul);
  2. Inferiori: marginea inferioară a capului şi corpului pancreasului, în jurul vaselor mezenterice, jejunali, în ligamentele gastrocolice, pericolonici şi periaortici.
  3. Anteriori (pancreatico – duodenali anteriori): de-a lungul feţei anterioare a capului pancreasului.
  4. Posteriori (pancreatico – duodenali posteriori): de-a lungul feţei posterioare a capului pancreasului.
  5. Splenici: hilul splenic.
  6. PELVIS

Eviscerare

Cele mai multe evisceraţii pelviene sunt efectuate la femei din cauza post – iradierii persistente a cancerului colului uterin.

Eviscerarea pelviană anterioară constă în îndepărtarea vaginului, uterului şi a anexelor, vezicii urinare, ureterelor distale şi uretrei.

Eviscerarea pelviană posterioară constă în indepărtarea vaginului, uterului, anexelor şi rectului.

Eviscerarea pelviană totală este o combinaţie a celor două procedee. Operaţia include de asemenea îndepărtarea ganglionilor limfatici pelvieni.

Orientarea piesei

  1. Se goleste uşor recto- sigmoidul, se spală cu formol 10% sau soluţie salină şi se umple cu vată sau tifon impregnate cu formol 10% .
  2. Se umple vaginul cu aceleaşi materiale.
  3. Se injectează vezica urinară cu formol 10% , pe un cateter Foley sau seringă după legarea uretrei.
  4. Se suspendă piesa în poziţie anatomică într-un container mare, cu fixator din abundenţă.
  5. Se injectează formol 10% în cavitatea uterină cu o seringă, la nivelul fundului uterului.
  6. Se fixează în formol 10%, 24 de ore.
  7. Se îndepărtează vata sau tifonul şi se taie sagital în părţi egale. Secţionarea intestinului gros, a vezicii urinare şi a vaginului se face cu foarfeca; cea a uterului se face cu bisturiul sau cu un cuţit mare.
  8. Se fac două fotografii Polaroid şi se identifică într-una din ele locul unde au fost efectuate secţionările.
  9. Se îndepărtează ganglionii limfatici în următoarele grupe: parametriali dreapta, parametriali stînga, retrorectali şi mezo – sigmoidieni.
  10. Se colorează marginile chirurgicale cu tuş de China.

Descrierea piesei

  1. Tipul eviscerării: totală, anterioară, posterioară; organe incluse; lungimea ureterelor.
  2. Cracteristicile tumorii: localizare, invazia altor structuri, dimensiuni, culoare, consistenţă, prezenţa de fistule, modificări post- iradiere;
  3. Numărul şi aspectul ganglionilor limfatici.

Secţiuni pentru histologie

  1. Tumora: trei secţiuni sau o secţiune pe centimetru de tumoră (când este mai mare).
  2. Colul uterin şi vagina (cel puţin o secţiune din fiecare);
  3. Colul uterin şi vezica urinară (cel puţin o secţiune din fiecare);
  4. Colul uterin şi rectul (cel puţin o secţiune din fiecare);
  5. Margini chirurgicale: parametriale, vaginale, vezicale şi rectale, (cel puţin o secţiune din fiecare);
  6. La femei: vulva, vagina, colul uterin, endometrul, salpingele, ovarele în afară de secţiunile din tumoră (cel puţin o secţiune din fiecare);
  7. La bărbaţi: prostata (cel puţin o secţiune);
  8. Ganglionii limfatici (se prelevează toţi ganglionii în următoarea ordine care este precizată):

– parametriali dreapta

– parametriali stînga

– retrorectali

– mezo- sigmoidieni

  1. PENIS

Penectomia

Orientarea piesei

  1. Dacă piesa este însoţită de disecţia ganglionilor inghinali, ei se separă şi se manevrează în conformitate cu instrucţiunile specifice.
  2. Se introduce un cateter pe uretră.
  3. Se fixează în formol 10% peste noapte la 40C.
  4. Se colorează marginile chirurgicale (inclusiv uretra) cu tuş de China.
  5. Se taie longitudinal prin centru; secţiunea trebuie să taie uretra în două.
  6. Se fac două fotografii Polaroid şi se identifică într-una din ele locul unde au fost efectuate secţiunile.

Descrierea piesei

  1. Tipul operaţiei: parţială, totală,cu sau fără scrot, testicule, ganglioni inghinali.
  2. Lungimea şi diametrul piesei de rezecţie;
  3. Tumora: localizarea în funcţie de gland, prepuţ, piele şi uretră; mărime, culoare, margini, adîncimea invaziei.
  4. Glandul penisului menţionându-se eventuala: balanită, atrofie, leucoplazie;
  5. Uretra; se menţionează invazia tumorală;

Secţiuni pentru histologie

  1. Tumora: trei secţiuni.
  2. Glandul şi uretra (cel puţin o secţiune).
  3. Margini chirurgicale incluzînd uretra (cel puţin o secţiune).
  4. PIELE

38.1 Excizie pentru leziuni benigne

Orientarea piesei:

  1. Nevi pigmentari, keratoze seboreice, alte leziuni benigne ca şi carcinoamele bazocelulare de dimensiuni mici sunt de obicei îndepărtate cu o margine de siguranţă, talia prelevatului depinzând, în special, de dimensiunile leziunii.
  2. Fixare în formol 10%, 24 ore cel puţin (în funcţie de dimensiunile piesei).
  3. In eventualitatea unei indicaţii clinice sau a aspectului macroscopic de malignitate se badijonează marginile piesei cu tuş de China.

Descrierea piesei:

  1. Talia şi forma prelevatului; leziunii prezente i se descriu talia, culoarea, marginile aspectul suprafeţei.
  2. Prelevatul este secţionat şi se descrie aspectul suprafeţei de secţiune.

Fig. 14. Secţiuni pentru histologie în leziunile benigne cutanate (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

Dacă prelevatele au formă veziculară acestea vor fi secţionate în funcţie de mărime:

  1. Prelevatele sub 3 mm vor face un bloc în totalitate, fără a fi secţionate.
  2. Prelevatele între 4 – 6 mm vor fi secţionate şi ambele suprafeţe din zona centrală vor fi făcute blocuri;
  3. Prelevatele de peste 7 mm vor fi secţionate în fragmente de 2 – 3 mm grosime şi zona centrală va fi transformată în bloc, restul fiind păstrat în formol 10% până la diagnosticul histologic.
  4. Se verifică faptul că piesa a fost inclusă în totalitate.

38.2 Excizia pentru tumori maligne

Orientarea piesei:

  1. Badijonarea marginilor de excizie cu tuş de China.
  2. Se fac 2 fotografii Polaroide în cazurile de tumoră mare, în una din ele identificându-se locul de unde s-au prelevat secţiunile pentru histologie.

Descrierea piesei:

  1. Forma şi dimensiunile prelevatului.
  2. Caracteristicile leziunii: talie, formă, culoare sau culori, configuraţie, tumora este sesilă, indurată, ulcerată, cu margini bine sau prost definite, turtite sau ridicate; distanţa până la marginea de rezecţie; prezenţa de noduli sateliţi.

——

Fig. 15. Secţiuni pentru histologie în tumorile maligne cutanate (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Pentru prelevatele de maxim 5 cm în diametrul cel mai lung, se fac secţiuni paralele de 3 mm grosime, punând în lucru secţiunea iniţială, secţiunea din centrul leziunii sau cele cu modificări macroscopice şi cele din vecinătatea marginilor tumorale.
  2. Pentru tumorile mai mari: se fac secţiuni de 3 mm grosime, paralele, din toată masa tumorală şi se pun în lucru toate secţiunile din tumoră; pentru marginile chirurgicale se fac secţiuni tangenţiale de jur împrejurul tumorii.

38.3 Puncţie biopsie cutanată

Orientarea piesei:

  1. Pentru fragmentele sub 4 mm în diametru se pune totul în lucru. Pentru fragmentele mai mari de 5 mm, acestea sunt secţionate în două şi se pun ambele în lucru.
  2. Pentru bolile veziculare: vezi mai sus

Descrierea piesei:

  1. Diametrul şi grosimea biopsiei
  2. Aspectul suprafeţei; se precizează dacă este inclus şi ţesut subcutanat.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Biopsia în întregime (vezi la descrierea piesei).
  2. Fragmentele secţionate vor avea centrul cel mai aproape de procesare.

38.4 Biopsie cutanată prin răzuire

Orientarea piesei:

Se fac prelevate din keratoze sau carcinoame bazocelulare care pot fi destul de subţiri, de formă rotundă sau ovală.

Descrierea piesei:

  1. Talia prelevatelor
  2. Numărul de fragmente
  3. Aspectul suprafeţei fragmentelor

Secţiuni pentru histologie:

  1. Dacă fragmentele au sub 3 mm vor fi aşezate într-un singur bloc.
  2. Fragmentele de peste 4 mm sunt secţionate paralel, la 2 – 3 mm grosime, fiecare reprezentând un bloc.
  3. Toate fragmentele prelevate vor fi puse în lucru.
  4. PLACENTA

Orientarea şi descrierea piesei.

  1. După naştere se examinează cât mai repede posibil în stare proaspătă, cu mare grijă pentru a evita dilacerările.
  2. Se notează cantitatea de sânge şi cheaguri aduse cu placenta şi se separă cordonul şi membranele placentare.
  3. Se examinează în această ordine: membrane, cordon, suprafaţă fetală şi suprafaţă maternă.
  4. Se măsoară distanţa de la marginea placentei până în apropierea punctului de ruptură (zero — placenta marginală).
  5. Se examinează membranele pentru a evidenţia inserţia cordonului, necroza deciduală, edemul, sarcina extra-amniotică, hemoragii retromembranoase, impregnare meconială, culoare şi transparenţă.
  6. Se prelevează fragmentele de 2 – 3 cm grosime, de lungime variabilă de membrane, pornind de la porţiunea marginală a placentei. Se rulează cu suprafaţa amniotică în interior, se fixează 24 de ore şi se prelevează o secţiune de 3 mm din centru pentru histologie. Se prelevează secţiuni din membrane conţinând amnios, corion şi deciduă de la limita de ruptură a membranelor.
  7. Se îndepărtează membranele de marginea placentară.
  8. Se măsoară lungimea cordonului şi distanţa de la inserţia cordonului la marginea placentei.
  9. Se examinează cordonul: inserţia (non-membranoasă sau membranoasă cu vasele intacte, numărul de vase ombilicale (secţiunea transversală evidenţiază două vene şi o arteră), culoare, noduri adevărate, torsiuni, stricturi, hematoame, tromboză.
  10. Se îndepărtează cordonul de placenta la 3 cm de inserţia proximală şi se ia un segment de 2 – 4 cm care se fixează 24 de ore. Apoi se prelevează o secţiune de 3 mm pentru examenul histologic.
  11. Se examinează suprafaţa fetală: culoare, opacitate, fibrina subcorionică, chisturi (număr şi talie), amnios nodosum, metaplazie scuamoasă, tromboză a vaselor fetale superficiale, angioame.
  12. Se examinează suprafaţa maternă: fisuri normale, arii depresate, hemoragii retroplacentare (talie şi distanţă de margini).
  13. Se măsoară diamentrul maxim, grosimea în centru, greutatea (după îndepărtarea membranelor şi a cordonului), forma.
  14. Ţinând în mână placenta cu faţa maternă superior, se fac secţiuni paralele cu un cuţit cu lama lungă la intervale de 10 cm. Suprafaţa fetală nu va fi tăiată.
  15. Se prelevează patru fragmente de 2 cm care includ suprafaţa fetală şi suprafaţa maternă de la 2 cm de marginea placentei. Acestea trebuie sa conţina vase perpendiculare pe axul lung. Se fixează 24 de ore, se prelevează fragmente de 3 mm grosime şi se trimit la histologie. O secţiune va include placa corionică cu fibrina subcorionică minimă. Alte secţiuni vor include suprafaţa maternă. Se fac secţiuni similare pentru orice leziune macroscopică.
  16. Se examinează secţiunile transversale prin infarcte (localizare, talie, număr), trombi interviloşi (număr), depozite de fibrină laminate periviloase, consistenţă, calcificări, chisturi, tumori. Se descriu leziunile locale (central, lateral sau marginal), profunzimea (parabazal, intemediar sau subcorionic) şi vârsta (recent sau vechi).

Secţiuni pentru histologie.

  1. Placenta – vezi indicaţiile anterioare.
  2. Membrane (vezi indicaţiile anterioare, cel puţin o secţiune).
  3. Cordon (cel puţin o secţiune).

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

EXAMEN MACROSCOPIC AL PLACENTEI

Nume: ——————————- Prenume: ————————————————————

Varsta———- Sex——- CNP—————————————————————————-

Nr. Foaie de Observatie ———————————————————————————–

Istoric matern:___________________________________________________________

Istoric fetal:_________________________________________________________

GENERAL:

Greutate(doar placenta): ___g  Fixata in formol __ Nefixata __ Dimensiuni __x__x__cm

CORDON OMBILICAL

Insertia: central ___ excentric ___ marginal ___ bifurcat ___ interpozitional ______

Vilamentos ____ cm de la margine _______________________________

Vasele cordonului: 3__ 2___ 4___  tromboza: da ___ nu____ noduri: da __ nu____

Lungime: ___cm Diametru: ____ cm  Spirala: stanga____ dreapta _____ nu sau minima____ marcata  ______

Decolorare: verde____galben_____opac______maro_____altele____

Alte leziuni:___________

MEMBRANE: marginal_________circumvalate_________circummarginate   _____

Culoare: verde ________ opaca ____normala _________ altele_________

Punctul de rupere de la margine: ______cm Amnion nodosum _____  metaplazie scuamoasa______ Altele ________

VASELE DE SUPRAFATA__________________________

GEMENI: da_ nu__        multiplu mai mare:________

Uniti: da __ nu ___  DiDi____ DiMo____MoMo____

Anastomoze _________________

SUPRAFATA MATERNA:

Intacta: da___ nu____Calcificari: marcate ____ normal___________

Culoare normal_________ palida_________ congestiva____

Hematom retroplacental : Dimensiuni __cm ____%din suprafata  vechi ____recent_____

SUPRAFATA DE SECTIUNE

Infarct(e) da ___ nu____ numar ____ dimensiunea cea mai mare (cm) ____ % din placenta ­­­­______ vechi ____recent_____

Trombi intervilosi _____ fibrina crescuta ____ alte leziuni ____________

Fotografii da______ nu_________

Studii speciale_________

ALTELE______________

DIAGNOSTIC______________

MEDIC ANATOMO-PATOLOG____________

  1. PLĂMÂN

40.1 Biopsie

Orientarea piesei:

  1. Se iau culturi din leziunile ce par a fi infecţioase;
  2. Se iau probe pentru microscopia electronică şi pentru îngheţare profundă, dacă este necesar;
  3. Biopsiile deschise de la un pacient la care se suspectează o boală interstiţială pulmonară sunt mai bine evaluate microscopic dacă piesa a fost fixată în statusul „insuflat”. Acest lucru se poate face prin una din cele trei metode de mai jos:
  4. Chirurgul va lua biopsia dintr-un plămân ce a fost „insuflat” şi va menţine această stare prin clamparea porţiunii pulmonare ce va fi biopsiată; piesa se pune imdiat în formol 10% .
  5. Căile aeriene mici si/sau vasele sunt canulate sub un microscop de disecţie (este un procedeu complicat).
  6. Piesa este „insuflata” lent cu formol 10% sau alt fixator (cu ajutorul unei seringi mici cu ac de diametrul 25 (prin introducerea acului prin pleura şi introducând fixatorul lent până ce piesa este bine expandată). Daca piesa este mare, se fac câteva astfel de puncţii. După aceea piesa este introdusă în formol 10% , pentru cel puţin o oră şi apoi se secţionează în felii paralele.

Descrierea piesei:

  1. Dimensiuni: greutate, dacă piesa este mare;
  2. Pleura: grosime; prezenţa de: fibroză, fibrină sau alte modificari;
  3. Parenchimul pulmonar: condensat (consolidat), fibroza difuză interstiţială sau noduli bine delimitaţi;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Se pune în lucru toată biopsia.

40.2 Rezecţie pentru afecţiuni non-tumorale

Rezecţiile de plămân includ segmentectomia (se scot unul sau mai multe din cele 18 segmente în care sunt divizaţi lobii pulmonari), lobectomia (se scot unul sau mai mulţi din cei 5 lobi pulmonari) şi pneumectomia (se scoate un plămân întreg).

Orientarea piesei:

  1. Se iau culturi din leziunile ce par infectate;
  2. Greutatea piesei;
  3. Două modalităţi sunt posibile în funcţie de tipul anomaliei prezente şi de modul de conservare al organului primit în laborator:
  4. Se deschid bronhiile longitudinal cu foarfecele şi se taie parenchimul pulmonar (inclusiv leziunea) în secţiuni cu un cuţit ascuţit.
  5. Se injectează formol 10% prin bronhia principală, se ligaturează apoi bronhia,se fixează o noapte şi se secţionează la intervale de 0,5 – 1 cm cu un cuţit ascuţit. Secţiunile trebuie să fie frontale, perpendiculare pe hilul pulmonar. Secţiunile făcute pot fi ţinute în ordine grupându-le două câte două.
  6. Pentru plămânii cu tbc sau alte boli contagioase (dovedite sau suspectate): se fixează în formol 10% pentru 48 de ore; se ţine piesa în acelaşi vas în timpul tăierii secţiunilor; se trimit instrumentele contaminate la sterilizare; materialul contaminat se pune într-un sac închis pentru a fi aruncat;
  7. Pentru plămânii suspectaţi de asbestoză se curăţa de pe suprafaţa de secţiune, cu ajutorul unui bisturiu, cam 20 de secţiuni pe o lamă de sticla; se lasă să se usuce, se colorează cu albastru de toluidină (sau se lasă necolorat), se aplică o lamelă şi balsam de Canada şi se examinează la microscopul optic;
  8. Dacă toracotomia a inclus şi o coastă, se examinează după instrucţiunile de la măduva osoasă-coasta (din toracotomie).

Descrierea piesei:

  1. Greutatea piesei şi tipul rezecţiei (pneumectomie, lobectomie, rezecţie în „V”);
  2. Pleura: grosime; prezenţa de: fibroză, fibrină sau alte modificări;
  3. Bronhiile: mucoasa, lumenul (diametru şi conţinut);
  4. Parenchimul: aspectul: dacă sunt prezente leziuni localizate şi aspectul lor; lobul şi dacă este posibil, segmentul bronhopulmonar al localizării; relaţia cu bronhia, vasele, pleura şi limfoganglionii;
  5. Limfoganglionii: număr, mărime şi aspect.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Leziunea principală: 3 secţiuni;
  2. Plămânul neinvadat: o secţiune pe lob;
  3. Bronhia: o secţiune pe lob;
  4. Limfoganglionii: cel puţin o secţiune.

40.3 Rezecţie pentru afecţiuni tumorale

Orientarea piesei:

  1. Se disecă limfoganglionii hilari ca un grup unitar şi se face o secţiune transversală prin linia branhială de rezecţie cât timp piesa este proaspătă;
  2. Sunt două opţiuni în funcţie de localizarea tumorii şi de starea organului primit în laborator:
  3. Se deschid bronhiile mari şi ramurile lor longitudinale cu foarfecele; se taie secţiuni paralele prin plămân, inclusiv prin tumoră.
  4. Se injecteaza formol 10% prin bronhia principală, se închide bronhia, se lasă peste noapte şi se secţionează la interval de 0,5 – 1 cm cu un cuţit bine ascuţit. Secţiunile vor fi frontale, perpendiculare pe hil. Ele vor fi puse în ordine prin gruparea lor în duct.
  5. Dacă în plămânul non-neoplazic se suspectează tbc, alte infecţii sau asbestoza se va proceda ca în instrucţiunile de la rezecţia pulmonară pentru condiţii non-tumorale.
  6. Dacă este prezentă o coastă în urma toracotomiei se va proceda ca la instrucţiunile pentru maduva osoasă – coasta din toracotomie.

Descrierea piesei:

  1. Greutatea piesei proaspete şi tipul de rezecţie (pneumectomie, lobectomie);
  2. Pleura: fibroza, fibrina, invazia tumorala; prezenţa pleurei parietale (identificare prin prezenţa grăsimii);
  3. Caracteristicile tumorale: mărime, localizare în lob sau segment, relaţia cu bronhia, hemoragie, necroză, invazie în vasele sanguine, extensia spre pleura; distanţa faţa de linia bronhială de rezecţie şi de pleură;
  4. Aspectul plămanului non-tumoral;
  5. Numărul şi aspectul limfoganglionilor regionali.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: trei secţiuni, inclusiv una care arată relaţia cu bronhia (daca există);
  2. Plămânul non-neoplazic, inclusiv pleura: trei secţiuni, cel puţin una din plămânul distal de tumoră;
  3. Linia bronhială de rezecţie: o secţiune transversală ce cuprinde toată circumferinţa;
  4. Limfoganglionii: bronhopulmonari (hilari) şi mediastinali (cel puţin o secţiune);
  5. Dacă este prezentă o coastă vezi instrucţiunile de la maduva osoasă – coasta (din toracotomie).
  6. PROSTATA

41.1 Prostatectomie radicală pentru tumori

Această procedură poate să fie realizată pe cale retro-pubiană sau perineală.

Orientarea piesei:

  1. Se fixează prelevatul în totalitate în formol 10% la 40C, peste noapte.
  2. Se badijonează marginile chirurgicale cu tuş de China.
  3. Se amputează distal 5 mm din glandă şi se divide colul obţinut astfel într-o parte dreaptă şi una stângă care apoi sunt secţionate seriat.
  4. Se nivelează la exterior aria colului vezicii urinare.
  5. Se fac secţiuni paralele transversale cu o grosime de 3 mm şi se examinează cu atenţie suprafaţa de secţiune.
  6. Se fac 2 fotografii tip Polaroid ale secţiunilor care vor fi investigate histologic şi se precizează locul de unde au fost prelevate.

Descrierea piesei

  1. Se precizează dimensiunile şi greutatea prelevatului.
  2. Se precizează organele prelevate: dacă prostata a fost prelevată în totalitate; dacă uretra a fost prelevată precizându-se lungimea ei; prezenţa de vezicule seminale, vase, limfoganglioni.
  3. a. Prostata tumorală: localizarea în lobi, talie, culoare, margini, extensie capsulară şi periprostatică;
  4. Prostata nonneoplazică – hiperplazie nodulară.
  5. Uretra: dimensiuni, modificări date de tumoră.
  6. Vezicule seminale: dimensiuni, atingere tumorală.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: minim 3 secţiuni, incluzând capsula şi uretra.
  2. Prostata nonneoplazică: minim 2 secţiuni din fiecare cadran.
  3. Vezicule seminale: pentru fiecare parte fragmente din porţiunea proximală, mijlocie şi distală.
  4. Uretra apicală la nivelul marginii chirurgicale: distal, la 5 mm de prostată se secţionează orizontal şi se împarte conul obţinut astfel într-o parte dreaptă şi una stângă care apoi sunt secţionate seriat.
  5. Gâtul vezicii urinare: se nivelează aria gâtului vezicii urinare şi se dă în întregime la analiză histologică

41.2 Prostatectomie suprapubiană pentru hiperplazie nodulară

Orientarea piesei:

  1. Secţiuni seriate la 3 mm distanţă atât în preparat proaspăt cât şi după fixare în formol 10%.
  2. Se examinează fiecare secţiune cu atenţie pentru a elimina suspiciunea de cancer (arii sau focare gălbui mai ferme sau mai moi decât restul preparatului).

Descrierea piesei:

  1. Greutate, formă, culoare, consistenţă.
  2. Prezenţa de noduli hiperplazici, chisturi, calculi, arii suspecte de cancer.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Lobul drept: 3 secţiuni
  2. Lobul stâng: 3 secţiuni
  3. Lobul mijlociu: minim o secţiune.

41.3 Rezecţie transuretrală de prostată

Orientarea piesei:

  1. Cântărire cu balanţă.
  2. Examinare atentă a tuturor fragmentelor; carcinomul de prostată este frecvent galben şi/sau consistent; se păstrează pentru histologie toate fragmentele cu aceste caracteristici.

Descrierea piesei:

  1. Greutatea totală a fragmentelor
  2. Talia, forma şi culoarea fragmentelor.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Dacă toate fragmentele sunt primite într-un singur recipient: toate fragmentele sunt aşezate pentru un singur bloc; dacă fragmentele sunt de peste 10 g se fac secţionări ca fiecare bloc să conţină aproximativ 2 g ţesut.
  2. Dacă fragmentele primite sunt identificate în funcţie de lobul prostatei din care au fost recoltate, fie se fac 4 blocuri cu toate fragmentele (dacă ţesutul adus are peste 10 g se fac blocuri care să conţină aproximativ 2 g), fie în fiecare bloc se identifică locul de unde a fost prelevat: lob anterior, lob mijlociu, lob posterior, lob lateral stâng şi lob lateral drept.

Identificării microscopice a cancerului i se va preciza mai uşor locul de origine.

  1. RINICHI

42.1 Puncţie biopsie

Orientarea piesei:

Examinarea şi punerea în lucru a acestui material trebuie făcută imediat ce piesa este primită în laboratorul de anatomie patologică.

  1. Se măsoară lungimea şi diametrul;
  2. Se încearcă identificarea macroscopică a prezenţei cortexului prin identificarea glomerulilor la un microscop de disecţie sau cu o lupă. Un observator experimentat o poate face cu ochiul liber pe baza culorii.
  3. Dacă este identificat cortexul:
  4. Se iau trei piese (de 1 mm grosime fiecare) din această arie şi se fixează în glutaraldehidă pentru microscopie electronică;
  5. Se mai ia o piesă (de 2 mm) din aceasta zona şi se îngheaţă în izopentan răcit cu azot lichid pentru imunofluorescenţa;
  6. Restul se pune în fixator pentru microscopie optică (uzual fixator Zenker).
  7. Dacă cortexul nu poate fi identificat cu precizie, operatorul poate decide să facă altă puncţie biopsică. Cu piesa astfel obţinută se fac urmatoarele:
  8. Se prelevează două piese (1 mm fiecare) din fiecare capăt şi se fixează pentru microscopie electronică;
  9. Se prelevează alte două piese (2 mm fiecare) din fiecare capăt şi se îngheaţă pentru imunofluorescenţă;
  10. Restul se fixează pentru histologia de rutină.
  11. Dacă ţesutul este în cantitate insuficientă pentru toate studiile, au prioritate microscopia electronică şi imunofluorescenţa, o varianta modificată a microscopiei optice putându-se obţine din acestea;
  12. Dacă piesa este o biopsie prin laparascopie, se aplică aceleaşi reguli, cu excepţia faptului ca se identifică uşor cortexul şi nu este necesar o dublă secţionare.

 Descrierea piesei:

  1. Număr de fragmente: lungime şi diametru;
  2. Culoare: omogenă sau nu;
  3. Se recunoaşte cortexul cu glomerulii: mărime, culoare, gradul de proeminenţă.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Vezi punctele de la orientare;
  2. Biopsiile renale sunt uzual colorate cu: hematoxilina-eozina, alcian blue – PAS, metenamină argentică Jones, tricrom Masson.

42.2 Nefrectomie pentru leziuni non-tumorale

Orientarea piesei:

  1. Se măsoară şi se cântăreşte organul;
  2. In funcţie de tipul anomaliei prezente şi de starea organului primit în laborator există două posibilităţi:
  3. Se taie rinichiul longitudinal, se decapsulează şi se deschide cu atenţie pelvisul, calicele şi ureterul;
  4. Se injectează formol 10% prin ureter şi, dacă este posibil, prin artera renală; se ligaturează ureterul (şi artera) şi se lasă în formol 10% peste noapte. Se taie longitudinal, în ziua următoare, se decapsulează, se deschide pelvisul, calicele şi ureterul. Această tehnică este utila în special în hidronefroze.
  5. Se fac două fotografii tip Polaroid şi pe una din ele se marchează locul de prelevare al secţiunilor;
  6. Dacă este prezentă litiaza, se trimite pentru analiza chimică.

Descrierea piesei:

  1. Greutatea şi mărimea rinichiului;
  2. Capsulă: cantitatea de ţesut pericapsular, grosimea capsulei, aderenţa de cortex;
  3. Suprafaţa externă: netedă, cicatricială – număr, mărimi, formă (plata sau în „V”), chisturi – număr, mărime, localizare, conţinut;
  4. Cortex: culoare, grosime, dacă sunt vizibili glomerulii, dacă sunt vizibile striaţii, dacă acestea sunt ordonate;
  5. Medulară: culoare, grosime, piramide medulare vizibile şi ordonate;
  6. Pelvis: mărime, dilataţia calicelor, grosime, hemoragii, depozite cristalite, litiază – număr, mărime, formă (vezi la vezica urinară); cantitatea de ţesut adipos peripelvică;
  7. Ureter: diametru, lungime, evidenţierea dilataţiilor sau stricturilor;
  8. Artera şi vena renală: aspect.                                                                          ——-

Fig. 16. Secţiuni pentru histologie în leziunile non-tumorale renale (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Rinichi: trei secţiuni, fiecare incluzând cortexul şi medulara;
  2. Pelvisul: două secţiuni;
  3. Ureterul (cel puţin o secţiune).

42.3 Nefrectomie pentru afecţiuni tumorale

Orientarea piesei:

  1. Se caută şi se disecă orice limfoganglion perirenal;
  2. Se caută şi se deschide longitudinal vena renală;
  3. Se taie rinichiul longitudinal şi se deschide pelvisul, calicele şi ureterul;
  4. Se decapsulează şi se caută extensia tumorală capsulară şi perirenală;
  5. Dacă este prezentă litiaza se trimite la analiza chimică;
  6. Se fac două fotografii tip Polaroid şi pe una din ele se marchează locurile de recoltare;
  7. Se taie rinichiul în secţiuni subţiri căutându-se leziuni adiţionale corticale sau medulare.

Descrierea piesei:

  1. Greutatea şi dimensiunile piesei; lungimea şi diametrul ureterului;
  2. Caracteristicile tumorale; mărime, formă, localizare, extensie, omogenitate, necroză, hemoragie; invazie în capsulă, ţesut perirenal, calice, pelvis, vena renală;
  3. Rinichiul neinvadat: suprafaţa externă, cortexul, medulara; dacă sunt prezente alte leziuni focale;
  4. Pelvisul: dacă există dilataţie, aplatizarea calicelor, litiază;
  5. Prezenţa, numărul, mărimea şi aspectul limfoganglionilor perirenali.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: din carcinomul renal: minim 3 secţiuni (incluzând una cu rinichi din jurul tumorii); din tumori pediatrice: minim o secţiune din fiecare centimetru din diametrul tumoral; din carcinomul de pelvis renal: minim 3 secţiuni cu pelvis si/sau parenchim renal adiacent;
  2. Rinichiul neinvadat de tumora: 2 secţiuni;
  3. Pelvis: o secţiune în cazul carcinomului renal sau a tumorilor pediatrice; două secţiuni în cazul carcinomului de pelvis renal;
  4. Aretera şi vena renală (cel puţin o secţiune);
  5. Ureter: o secţiune în cazul carcinomului renal sau a tumorilor pediatrice; câte o secţiune pentru fiecare centimetru de ureter rezecat (sau pentru orice arie cu aspect anormal) în cazul carcinomului de pelvis renal;
  6. Limfoganglionii dacă sunt prezenţi.
  7. SPLINA

43.1 Splenectomie

Splenectomia defineşte îndepărtarea în întregime a splinei după ligaturarea pediculului splenic.

Orientarea piesei:

  1. Măsurarea dimensiunilor şi a greutăţii.
  2. Secţiuni paralele, cât mai subţiri posibile, cu un cuţit ascuţit; când splina este proaspătă şi examinarea fiecărei secţiuni pentru depistarea leziunilor focale; secţiunile nu se spală cu apă. Fiecare secţiune este fixată într-un container mare.
  3. Se iau culturi dacă se suspectează leziuni inflamatorii.
  4. Se iau 4 frotiuri pentru orice leziune suspectată; se colorează cu hematoxilină-eozină, Papanicolaou, Giemsa şi Wright.
  5. Dacă se suspectează talasemia se fixează fragmentul, prelevat din interiorul organului, imediat în formol 10%.
  6. Se verifică prezenţa în hilul splinei de limfoganglioni şi spline accesorii.
  7. Pentru evaluarea pulpei roşii, în bolile asociate cu hipersplenism, se va injecta splina cu formol 10% prin artera splenică, pentru a se face o distincţie clară între sinusuri şi cordoane în preparatele microscopice.
  8. Pentru splinele îndepărtate datorită limfoamelor maligne: vezi capitolul de laparatomie stadială pentru limfoame maligne.

Descrierea piesei:

  1. Se precizează greutatea şi dimensiunile.
  2. Hilul: natura vaselor, prezenţa de limfoganglioni şi spline accesorii.
  3. Capsula: culoare, grosime, modificări focale, aderenţe, dilacerări (localizare, lungime şi profunzime).
  4. Suprafaţa de secţiune: culoare, consistenţă, prezenţa de corpi malpighieni (talie, culoare, delimitare, consistenţă), travee fibroase, noduli sau mase tumorale, prezenţa de infiltrate.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Pentru splenectomii incidentale: o secţiune care să includă capsula.
  2. Pentru rupturi splenice post-traumatice: o secţiune prin zona dilacerată şi o secţiune la distanţă de aceasta.
  3. Pentru leziuni splenice: cel puţin 3 secţiuni, una include hilul şi două de la nivelul capsulei.

43.2 Laparatomie stadială pentru limfoamele maligne

Orientarea piesei:

  1. Aspectele splinei sunt descrise la capitolul de splenectomie. Când aceasta este secţionată la 3 – 4 mm în întregime şi se evidenţiază prezenţa de noduli oricât de mici, care diferă de corpusculii malpighieni normali, aceştia vor fi prelevaţi în întregime pentru examenul histologic. Fragmentele care au fost astfel prelevate vor fi fixate separat în formol 10% peste noapte.
  2. Limfoganglionii: sunt incluşi cei hilari splenici, cei paraaortici şi cei mezenterici (este necesară o disecţie ingrijită a hilului splenic pentru a-i depista).
  3. Puncţia biopsie hepatică din lobul drept şi stâng va fi procesată separat.
  4. Puncţia biopsie din creasta iliacă va fi fixată, decalcifiată şi procesată separat.

Descrierea piesei:

  1. Se procedează ca la instrucţiunile precedente.
  2. Prezenţa sau absenţa de limfoganglioni în hilul splenic trebuie notată.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Splina: din toate ariile anormale macroscopic sau suspecte; dacă nu există anomalii macroscopice se iau 4 fragmente la întâmplare.
  2. Limfoganglioni: toţi care au fost identificaţi, precizându-se localizarea lor.
  3. Ficat: prelevatul complet, identificându-se cărui lob aparţine.
  4. Măduva osoasă: în întregime.
  5. STOMACUL

44.1 Gastrectomie pentru tumori

Gastrectomia poate fi totală (incluzând cardia şi pilorul), subtotală (incluzând pilorul) sau proximală (subtotal inversată, incluzând cardia).

Orientarea piesei:

  1. Se deschide prelevatul de-a lungul marii curburi (excepţie se face pentru leziunile localizate la acest nivel, când prelevatul se deschide de-a lungul micii curburi).
  2. Disecţia limfoganglionilor şi descrierea lor în funcţie de localizarea lor şi îndepărtarea epiploonului mare.
  3. Dacă este asociată splenectomia se disecă limfoganglionii hilari, se măsoară greutatea splinei şi se fac secţiuni la nivelul ei de 1 cm grosime.
  4. Stomacul rezecat este prins cu ace pe o plăcuţă de plută şi se fixează în formol 10% peste noapte.
  5. Se fac 2 fotografii Polaroid identificându-se pe una din ele localizarea fragmentelor prelevate pentru histologie.
  6. Se badijonează marginile chirurgicale cu tuş de China.
  7. In general, secţiunile prelevate se fac perpendicular pe direcţia faldurilor mucoasei.
  8. O altă cale de orientare a piesei este să se injecteze stomacul cu formol 10% (în cazurile de gastrectomie totală) sau să se umple cu vată impregnată cu formol 10% (în gastrectomiile parţiale), se fixează peste noapte şi a doua zi se secţionează stomacul pe partea opusă tumorii.

Descrierea piesei:

  1. Tipul de rezecţie (totală, subtotală); lungimea curburii mari, a curburii mici şi a eventualului fragment duodenal.
  2. Caracteristici tumorale: localizare, talie, grosime, formă (aspect vegetant, indurat, ulcerat, difuz), profunzimea invaziei, prezenţa atingerii seroasei, invazia vaselor de sânge, extensia în duoden, distanţa faţă de ambele limite de rezecţie.
  3. Aspectul mucoasei non-tumorale.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 4 secţiuni prin perete incluzând marginile tumorale şi mucoasa adiacentă.
  2. Mucoasa non-tumorală: 2 secţiuni din zona mijlocie dintre tumoră şi marginea rezecţiei.
  3. Linia proximală de rezecţie de-a lungul micii curburi: 2 secţiuni.
  4. Linia proximală de rezecţie de-a lungul marii curburi: 2 secţiuni.
  5. Limita distală de rezecţie (de-a lungul pilorului şi duodenului dacă este prezent): 2 secţiuni.
  6. Splina, dacă este prezentă (vezi macroscopia splinei).
  7. Pancreas, dacă este prezent (vezi macroscopia pancreasului).
  8. Limfoganglioni: toţi de la nivel piloric, ai marii şi micii curburi, ai epiploonului şi cei perisplenici.                                                                      ——-

Fig. 17. Schema limfoganglionilor şi a secţiunilor pentru histologie în tumorile maligne gastrice (adaptat după Ackermann).

44.2 Gastrectomie pentru ulcer

Rezecţia gastrică pentru ulcer peptic include îndepărtarea antrului piloric cu pilor şi o mică porţiune din bulbul duodenal. Pentru ulcerele peptice duodenale a intrat în rutină asocierea cu vagotomia.

Orientarea piesei:

  1. Examinarea prelevatului în stare proaspătă.
  2. Deschiderea piesei chirurgicale de-a lungul marii curburi (excepţia se face pentru leziunile localizate la acest nivel, când prelevatul se deschide de-a lungul micii curburi).
  3. Disecţia limfoganglionilor şi îndepărtarea marelui epiploon.
  4. Se caută cu atenţie mici eroziuni ale mucoasei şi neregularităţi cu evidenţierea de noduli intramurali sau subseroşi.
  5. Se prinde în ace stomacul pe o plăcuţă de plută şi se fixează în formol 10% până a doua zi.
  6. Se fac 2 fotografii Polaroid, identificându-se pe una din ele localizarea fragmentelor prelevate pentru histologie.
  7. Se badijonează linia de rezecţie proximală şi distală cu tuş de China

Descrierea piesei:

  1. Tipul de rezecţie; lungimea marii şi micii curburi şi a bulbului duodenal.
  2. Caracteristicile ulcerului: localizare, talie, profunzimea penetraţiei, forma şi culoarea vilozităţilor mucoasei gastrice, prezenţa de vase mari şi/sau perforarea lor în baza ulcerului; aspectul seroasei (dacă ulcerul nu este identificat la nivelul piesei macroscopice se ia legătura cu serviciul de chirurgie precizând că ulcerul nu a fost rezecat, precizare care apare şi în protocolul final).
  3. Aspectul mucoasei de vecinătate: atrofie, edem, hemoragie.                   ———– 

Fig. 18. Secţiuni pentru histologie în rezecţa gastrică pentru ulcer peptic (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Ulcer: cel puţin 4 secţiuni.
  2. Mica curbură: 2 secţiuni din marginea proximală a exciziei.
  3. Marea curbură: 2 secţiuni din marginea proximală a exciziei.
  4. Pilor şi duoden: 2 secţiuni din marginea distală a exciziei.
  5. Alte leziuni dacă sunt prezente.
  6. Limfoganglioni: până la 3 secţiuni.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

UNITATEA SANITARA

LOCALITATEA

BULETIN DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC CANCER GASTRIC

NR: ———————————————- din DATA: ——————————————

Nume: ——————————- Prenume: ————————————————————

Varsta———- Sex——- CNP—————————————————————————-

Nr. Foaie de Observatie ———————————————————————————–

Localitatea —————————————————————————————————

Diagnostic clinic———————————————————————————————

Alte informatii clinice relevante—————————————————————————

Sectia——————————————————————————————————

DATE CLINICE

TNM preoperator:  T         N         M

Tratament preoperator:               chimioterapie                       radioterapie              absent

Tipul interventiei chirurgicale:

     gastrectomie totala                                                        Santy-Lewis (polara superioara)

     gastrectomie subtotala (4/5)                                        esofagogastrectomie totala

     operatii asociate (omentectomie,

splenectomie, rez. Segmentara colon)

EXAMEN MACROSCOPIC

Dimensiunile piesei: ……………………………..cm

Dimensiunile tumorii: ……………………………cm

% invaziei tumorale circumferentiale:

    ⅟₄                ½                    ¾                    4/4                  neprecizabil

Localizarea tumorii:

     1/3 superioara                                                               marea curbura

     1/3 mijlocie                                                                     la nivelul cardiei

     1/3 inferioara                                                                 la nivelul pilorului

     mica curbura

 

Invazia tumorala esofagiana:                 absenta                                 prezenta ……………………..mm

Invazia tumorala duodenala:                 absenta                                 prezenta ……………………..mm

Marginea proximala: …………………………………mm

Aspect tumoral:

            vegetant                    ulcerat                       infiltrant                     plan

Leziuni asociate: …………………………………………………………………………………………………………………………..

TIPUL  HISTOLOGIC

– cod : 8144/3 adenocarcinom: 1. de tip intestinal

– cod : 8145/3                           2.  tipul difuz

– cod : 8260/3 adenocarcinom papilar

– cod : 8211/3 adenocarcinom  tubular (G1)

– cod : 8480/3 adenocarcinom mucinos(mai mult de 50% mucina)

– cod : 8490/3 carcinom cu celule in “inel cu pecete”( mai mult de 50% celule in inel cu pecete)(G3)

– cod : 8560/3 carcinom adenoscuamos

– cod : 8070/3 carcinom cu celule scuamoase(G1,2,3)

– cod : 8041/3 carcinom cu celule  mici

– cod : 8020/3 carcinom nediferentiat(G4)

– cod : 8020/3 carcinom, tipul nu poate fi determinat

Diferentiere:            bine diferentiat                    moderat diferentiat              slab diferentiat

Clasificare Lauren:            intestinal                   difuz               mixt

                        Nediferentiat (solid)

                        Alte tipuri: ……………………………………………………………………………………………………………

STADIALIZARE  pTNM:———————————————————————————————-

Tumora primara- pTX – nu poate fi evaluata

                          -pTO _ tumora primara neevidentiata

                          -pTis _ carcinoma in situ

pT1 – tumora invadeaza lamina propria sau submucoasa

      – pT1a , tumora invadeaza lamina propria

            – pT1b, tumora invadeaza submucoasa

pT2- tumora invadeaza musculara propria  sau subseroasa

            – pT2a, tumora invadeaza musculara propria

            – pT2b, tumora invadeaza subseroasa

pT3- tumora penetreaza seroasa(peritoneul visceral) fara invazia structurilor adiacente

pT4- tumora invadeaza structurile adiacente

Ganglioni limfatici regionali(pN)

pNX, nu pot fi evaluati

pNO, nu exista metastaze in ggl limfatici regionali

pN1-metastaze in 1 pina la 6 ggl limfatici perigastrici

pN2-metastaze in 7pina la15 ggl limfatici perigastrici

pN3-metastaze in mai mult de 15 ggl limfatici perigastrici

Numar ggl limfatici examinati ——————————————————————————————

Numar ggl limfatici  cu metastaza ————————————————————————————–

METASTAZE LA DISTANTA —————————————————————————————-

MX- prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluata

MO – metastaze la distanta absente

M1- metastaze la distanta

MARGINI DE REZECTIE CHIRURGICALE

Marginea proximala: —————————————————————————————————–

  • nu poate fi evaluata/neinvadata tumoral/invadata tumoral/carcinom in situ/ adenom absente sau/carcinom in situ/ adenom prezente

Marginea distala: ———————————————————————————————————

  • nu poate fi evaluata/neinvadata tumoral/invadata tumoral/carcinom in situ/ adenom absente sau/carcinom in situ/ adenom prezente

Marginea radiala ———————————————————————————————————-

Epiploonul: —————————————————————————————————————-

  • nu poate fi evaluat/neinvadat tumoral/micul epiploon invadat tumoral/marele epiploon invadat tumoral

Invazie tumorala esofagiana:      absenta                               prezenta ……………………….mm

Invazie tumorala duodenala:      absenta                                prezenta ……………………….mm

Invazia tumorala a ganglionilor limfatici:

  • D1 – perigastrici (mica si marea curbura), nr. examinati …………………., nr. invadati …………………..

din care cu ruptura capsulei ……………………………, micrometastaze …………………………………………

  • D2 – la distanta (hepatici, splenici, celiaci), nr. examinati …………………….., nr. invadati ……………..

din care cu ruptura capsulara …………………………, micrometastaze ………………………………………….

  • D3 – metastaze (gg mediastinal, intrabdominali), nr. examinati ……………., nr. invadati ……………..

din care cu ruptura capsulei ……………………………, micrometastaze …………………………………………

Invazie tumorala vasculara:                   absenta                                 prezenta

Invazie tumorala nervoasa:                    absenta                                 prezenta

Inflamatia stromei tumorale:       absenta                     prezenta        (    usoara      medie             severa)

Leziuni asociate:

  • Metaplazie intestinala absenta                     prezenta
  • Helicobacter pylori absenta                     prezenta
  • Displazie de grad inalt absenta                     prezenta

                                                                                  Medic anatomopatolog

COMENTARI

  1. TESTICUL

Orhiectomia

Orientarea piesei:

  1. Se deschide tunica vaginală şi se măsoară dimensiunile şi greutatea testiculului.
  2. Se taie testiculul sagital în stare proaspătă şi se fixează în formol 10% până a doua zi.
  3. Se fac 2 fotografii Polaroid, identificându-se pe una din ele localizarea fragmentelor prelevate pentru histologie.
  4. Se secţionează seriat fiecare jumătate a testiculului, la 3 mm grosime, perpendicular pe secţiunea originală, până la nivelul tunicii albuginee şi se examinează cu atenţie fiecare fragment.
  5. Se secţionează longitudinal epididimul pe toată lungimea.
  6. Se fac mai multe secţiuni transversale la diferite nivele ale cordonului spermatic.

Descrierea piesei:

  1. Greutatea şi dimensiunile testiculului.
  2. Lungimea cordonului spermatic.
  3. Aspectul tumorii, dacă este prezentă: talie, culoare, consistenţă, omogenitate sau nu, prezenţa de chisturi, de necroză, hemoragii, zone de cartilaj sau de os; extensia tumorală în tunica albuginee, în epididim, în cordonul spermatic sau alte structuri.
  4. Aspectul testiculului non-neoplazic: atrofie, fibroză sau noduli.
  5. Aspect rete testis sau epididim.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumoră: cel puţin 3 secţiuni sau o secţiune din fiecare centimetru al tumorii şi când este mai mare, cel puţin o secţiune care să includă testiculul netumoral. Majoritatea secţiunilor vor include tunica albuginee (deasemeni se fac secţiuni din zonele hemoragice, necrotice, solide sau mai moi).
  2. Testiculul aprent normal: 2 secţiuni.
  3. Epididim: 1 secţiune.
  4. Cordonul spermatic şi ţesutul moale înconjurător la 1 cm de testicul: 1 secţiune transversală.
  5. Cordonul spermatic şi ţesutul moale inconjurător la nivelul liniei de rezecţie: 1 secţiune.
  6. TIMUS

Timectomia

Orientarea piesei:

  1. Se cântăreşte în totalitate organul; se fac secţiuni paralele, fie în preparat proaspăt, fie după fixarea în formol 10%.
  2. Se disecă cu atenţie limfoganglionii din jurul timusului.

Descrierea piesei:

  1. Greutate şi dimensiuni, cu identificarea celor 2 lobi.
  2. Precizarea raportului dintre parenchimul timic şi ţesutul adipos.
  3. Tumora: talie, formă, aspect extern (lobulat sau neted), suprafaţa de secţiune, culoare, necroză, hemoragii, benzi de fibroză, calcificări, chisturi (talie şi conţinut).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: 3 sau mai multe secţiuni; cel puţin 2 vor include şi capsula.
  2. Timus non-tumoral: 2 secţiuni.
  3. Alte organe, când sunt prezente (plămân, limfoganglioni – cel puţin o secţiune).
  4. TIROIDA

Tiroidectomie

Operaţia de tiroidă include: nodulectomia (procedeu abandonat care constă în enucleări ale nodulilor tiroidieni), lobectomia (frecvent se asociază , din motive cosmetice, cu indepărtarea istmului tiroidian), tiroidectomia subtotală (capsula posterioară şi o mică porţiune din glanda tiroidă, de 1 – 2 g, sunt îndepărtate fiind pe partea opusă a leziunii) şi tiroidectomie parţială (glanda în întregime, inclusiv capsula posterioară sunt îndepărtate).

Orientarea piesei:

  1. Măsurarea greutăţii şi dimensiunilor prelevatului.
  2. Orientarea prelevatului în poziţie anatomică şi secţionarea seriată, la 5 mm, longitudinal, fie în stare proaspătă, fie după fixarea în formol 10%.
  3. Disecţia ţesutului adipos periferic pentru identificarea glandelor paratiroide.

Descrierea piesei:

  1. Tipul de intervenţie chirurgicală: lobectomie, istmectomie, tiroidectomie subtotală sau tiroidectomie totală.
  2. Evaluarea greutăţii, formei, culorii şi consistenţei.
  3. Suprafaţa de secţiune poate fi netedă sau nodulară (numărul, talia şi aspectul nodulilor care pot fi calcificaţi, chistici, hemoragici sau necrotici, încapsulaţi sau nu, precizându-se distanţa până la linia de rezecţie).

Secţiuni pentru histologie:

  1. Pentru leziunile difuze şi/sau inflamatorii: 3 secţiuni din fiecare lob şi una din istm.
  2. Pentru noduli încapsulaţi, solitari, măsurând până la 5 cm: circumferinţa va fi pusă în lucru în totalitate; se fac secţiuni adiţionale pentru fiecare centimetru din diametru; majoritatea secţiunilor vor include capsula tumorală şi ţesut tiroidian adiacent, când este prezent.
  3. Pentru glanda tiroidă multinodulară: o secţiune din fiecare nodul, incluzând limita şi glanda normală adiacentă; cel puţin o secţiune din nodulul cel mai mare.
  4. Pentru carcinomul papilar: se pune în lucru glanda tiroidă în totalitate şi separat, linia de rezecţie.
  5. Pentru carcinoamele invazive macroscopic (altele decât cele papilare): 3 secţiuni din tumoră, 3 secţiuni din glanda non-tumorală şi una din linia de rezecţie.
  6. Pentru toate cazurile: glandele paratiroide, dacă se găsesc la examenul macroscopic.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

UNITATEA SANITARA

LOCALITATEA

BULETIN DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC CANCER TIROIDA

NR: ———————————————- din DATA: ——————————————

Nume: ——————————- Prenume: ————————————————————

Varsta———- Sex——- CNP—————————————————————————-

Nr. Foaie de Observatie ———————————————————————————–

Localitatea —————————————————————————————————

Diagnostic clinic———————————————————————————————

Alte informatii clinice relevante—————————————————————————

Sectia——————————————————————————————————

EXAMEN MACROSCOPIC

Numar de piese: ————————

Fixat         nefixat        sectionat       nesectionat

Tipul interventiei chirurgicale:

Lobectomie

Tiroidectomie partiala

Hemitiroidectomie (lob+istm)

Tiroidectomie totala

Alt tip

Nespecificat

Localizarea:     Dreapta                Stanga

Dimensiunea piesei (3 dimensiuni):

Lob drept          Lob stang              Istm

Informatii suplimentare

Unica        multipla

Aspectul tumorii: ————————————-

Culoare ———————–

Consistenta ———————

Gradul de delimitare fata de tesuturile adiacente————————————————————

Relatia cu marginile chirurgicale——————–

EXAMEN MICROSCOPIC Tipul histologic in conformitate cu clasificarea OMS 2004

Carcinoame tiroidiene

   Carcinom papilar – varianta   

   Carcinom folicular – varianta

   Carcinom slab diferentiat

   Carcinom nediferentiat (anaplazic)

   Carcinom cu celule scuamoase

   Carcinom mucoepidermoid sclerozant cu eozinofilie

   Carcinom mucinos

   Carcinom medular

   Carcinom mixt medular si folicular

   Carcinom cu celule fuziforme si diferentiere timus-like(SETTLE)

   Carcinom cu diferentiere timus-like (CASTLE)

Adenoame si tumori inrudite

   Adenom folicular

   Tumora trabeculara hialinizanta

Alte tumori tiroidiene

   Teratom

   Limfom primar si plasmocitom

   Timom ectopic

   Angiosarcom

   Tumori de muschi neted

   Tumori de teaca de nerv periferic

   Paraganglioma

   Tumora fibroasa solitara

   Tumora foliculara cu celule dendritice

   Histiocitoza cu celule Langerhans

   Tumori secundare ale tiroidei

Grad histologic:

Nu se aplica

G1: bine diferentiat

G2: moderat diferentiat

G3: slab diferentiat

Margini de rezectie chirurgicale: Se specifica marginea si distanta in mm a leziunii fata de marginea cea mai apropiata.

marginile nu pot fi evaluate

margini neinteresate de carcinom invaziv

margini interesate de carcinom invaziv

Extensie extratiroidiana

Nu poate fi identificata

Absenta

Prezenta

  • minim
  • extensiv

Capsula tumorala

Nu poate fi evaluata
Total încapsulata
Parţial încapsulata
Invazia capsulei
Nu poate fi evaluat
Nu poate fi identificata
Prezenta        minim             extensiv

Invazia vaselor limfatice/ venoase

Absenta

Prezenta :

– focal – sub 4 vase

– extins – peste 4 vase

Nedeterminata

Invazia perineurala

Absenta

Prezenta

Nedeterminata

Stadializarea TNM ____________________

Tumora primară (T)

Categoria

Clasa

Sub 45 ani

Peste 45 ani

 

Tumoră

Tx-necunoscut

Stadiul I

Stadiul I

T0-nu se palpează tumora

orice T, N, M0

T1, N0, M0

T1˂2cm, limitata la tiroida

 

 

 

 

 

 

 

T2-2 – 4cm

 

Stadiul II

T3˃4cm, fără extensie cervicală

 

T2, N0, M0

T4-cu invazie cervicală

 

T3, N0, M0

Noduli

Nx-necunoscut

 

 

N0-nu se palpează ganglioni

Stadiul II

Stadiul III

N1-ipsilateral cervical

orice T, N, M1

T4, N0, M0

N2-contralateral sau bilateral

 

orice T, N1, M0

N3-ganglioni imobili cervical

 

 

Metastaze

Mx-necunoscut

 

Stadiul IV

M0-nu există metastaze

 

orice T, N, M1

M1-metastaze prezente

 

 

 

Alte  leziuni histopatologice aditionale: ——————————————————————————-

 

Teste suplimentare efectuate: ——————————————————————————-

                                                                               Medic anatomopatolog

Comentarii

  1. TRANSPLANT DE VALVE CARDIACE

Clasic, operaţiile de înlocuire a valvelor cardiace privesc valva bolnavă în întregime. Totuşi există o tendinţă actuală, în cazul bolii de mitrală, de a înlocui numai buza anterioară a valvei şi/sau numai porţiuni de valvă (de obicei buza posterioară) în timpul proceselor reparative.

Orientarea piesei:

  1. Fixarea piesei înainte de secţionare;
  2. In fiecare caz se fac fotografii tip Polaroid şi radiografii. Pentru valvele atrioventriculare se fac fotografii ale aspectelor atriale şi ventriculare. Pentru valvele aortice se fac fotografii ale aspectelor aortice şi ventriculare.

 Descrierea piesei:

Valve atrioventriculare

  1. Valvele sunt: fibrozate, calcificate sau normale;
  2. Fibroza sau calcificarea sunt focale sau difuze;
  3. Modul de distribuţie al fibrozei/calcificării pe valve (numai pe margini, pe una din suprafeţe sau pe ambele);
  4. Valve cu componente imobile, scurtate, unite sau normale;
  5. Unirea comisurilor sau lipsa fuziunii (dacă există, ce marime are);
  6. Cordaje tendinoase intacte, rupte, scurtate, alungite, unite sau normale;
  7. Muşchii papilari normali ca număr, cicatriciali, hipertrofiaţi sau alungiţi;
  8. Valve incompetente, stenotice sau ambele;
  9. Dacă sunt incompetente: este din cauza ţesutului valvular sărac, inel dilatat, rupturii cordajelor sau din cauza muşchilor papilari rupţi, scurtaţi sau cicatriciali.

Valve semilunare: aceleaşi criterii ca la valvele atrioventriculare, plus:

  1. Numărul de cuspide prezente;
  2. Cuspide de mărime egală sau inegală.

Secţiuni pentru histologie: câteva secţiuni, inclusiv capetele libere; decalcifiere dacă este necesară.

  1. TROMPA UTERINĂ

Ligaturată sau salpingectomie, cu sau fară histerectomie.

49.1 Ligaturi trompe

Orientarea piesei.

  1. Se identifică trompa dreaptă şi stângă.
  2. Se măsoară lungimea şi diametrul fiecăreia.

Descrierea piesei

Se precizează lungimea şi diametrul fiecăreia; dacă sunt toate segmentele trompei; dacă lumenul se evidenţiază.

Prelevare pentru histologie. Din fragmentele primite (cu identificarea părţii drepte sau stângi) şi cu precizarea dacă a fost necesar să fie secţionat ţesutul primit.

49.2 Salpingectomie

Orientarea piesei

  1. Se fixează înaintea secţionării; dacă trompele sunt ataşate la uter vor fi fixate împreună cu acesta.
  2. Se măsoară lungimea şi grosimea cea mai mare.
  3. Dacă trompa este normală în talie se secţionează la 5 mm grosime şi se examinează. Se efectuează secţiuni incomplete astfel încât piesele să rămână ataşate prin seroasă.
  4. Dacă trompa se îngroaşă difuz, se face o secţiune longitudinală completă şi chiar secţiuni paralele dacă este necesar.

Descrierea piesei.

  1. Lungimea şi diametrul maxim.
  2. Seroasa: fibrină , hemoragie , aderenţe fibroase la ovar sau la alte organe.
  3. Perete: grosime anormală, eventuale rupturi.
  4. Mucoasa: atrofică, hiperplazică, aspectul fimbriilor, invaginări.
  5. Lumen: evident, dilatat, diametrul (dacă este anormal de larg), conţinut.
  6. Mase tumorale: talie, aspect, invazie.
  7. Chisturi în regiunea paraovariană: diametrul, grosimea peretelui, conţinut, aspect sesil sau pedunculat.
  8. In cazurile de sarcină ectopică, identificarea embrionului sau placentei, aprecierea cantitativă a hemoragiilor şi a rupturilor.

——

Fig. 19. Secţiuni pentru histologie în salpingectomie (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie.

  1. Pentru trompe incidentale (fară anomalii macroscopice): câte trei secţiuni de fiecare trompă: porţiunea proximală, medie şi distală în aceeaşi casetă.
  2. Pentru trompe suspectate de sarcină ectopică: orice ţesut cu aspect macroscopic de sarcină; dacă nu se identifică macroscopic se fac mai multe secţiuni din peretele cu zona de hemoragie (cheag intraluminal). Dacă produsul de concepţie nu se identifică microscopic se fac secţiuni adiacente.
  3. Pentru trompe cu alte leziunii se examinează orice arie anormală. Dacă este prezentă o tumoră se practică cel puţin trei secţiuni incluzând şi mucoasa cu aspect normal din vecinătate.
  4. URECHE

Rezecţia osului temporal

Rezecţia subtotală sau totală a osului temporal se realizează în caz de carcinom al conductului auditiv extern, al urechii medii sau al mastoidei.

Orientarea piesei

  1. Se studiază atent radiografiile existente;
  2. Se orientează fragmentul în plan: anteroposterior, superoinferior, mediolateral;
  3. Se marchează marginile cu tuş de China;
  4. Se secţionează longitudinal în jumătate sau se efectuează secţiuni paralele în funcţie de localizarea şi marimea tumorii.

Descrierea piesei:

  1. Tipul de rezecţie: subtotală sau totală;
  2. Tumora: mărime, aspect macroscopic şi localizare: ureche externă, conductul auditiv, urechea medie; dacă este localizată la nivelul conductului se precizează dacă implică 1/3 externă cartilaginoasă sau cele 2/3 interne osoase;
  3. Localizare în interiorul conductului: planşeu, pereţi, plafon, circumferinţă; prezenţa invaziei anterioare spre glanda parotidă sau eventuala invazie superioară spre cavitatea craniană;
  4. Starea membranei timpanice;
  5. Glanda parotidă, dacă este prezentă şi dacă este invadată de tumoră;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: în întregime;
  2. Marginile chirurgicale (cel puţin o secţiune);
  3. Glanda parotidă, dacă este prezentă (cel puţin o secţiune).
  4. UTER

51.1 Biopsie cervicală

Orientarea piesei

  1. Nu se taie fragmentele prelevate în piese individuale mai mici de 4 mm în diametru.
  2. Este obligatorie procesarea tuturor fragmentelor indiferent cât sunt de mici.

Descrierea piesei.

  1. Numărul pieselor primite, forma şi culoarea.
  2. Dimensiunile pieselor primite.
  3. Prezenţa sau absenţa epiteliului: eroziuni epiteliale sau ulceraţii, neregularităţi în grosimea epiteliului.
  4. Evidenţe tumorale sau chistice.

Secţiuni pentru histologie.

  1. Materialul este procesat în totalitate.
  2. Dacă fragmentul este trimis cu o identificare clară: buza anterioară, buza posterioară, de menţionat separat.
  3. Dacă fragmentul provine din endocol se identifică separat şi este în întregime pregătit pentru histologie (inclusiv mucusul endocervical).

51.2 Conizaţia colului uterin

Fragmentul prelevat (obişnuit prin electroincizie) este mai mic decât cel prelevat prin chirurgie convenţională; orientarea fragmentului este la fel de dificilă dar la fel de importantă.

Orientarea piesei.

  1. Ideal. fragmentul este primit intact, în stare proaspătă cu un fir de sutură (sau alt material ) pus la ora 12.
  2. Se deschide fragmentul cu ajutorul unei foarfece prin canalul cervical şi se secţionează longitudinal, de-a lungul axului de la ora 12. dacă fragmentul nu este orientat ca poziţie se deschide pe oriunde.
  3. Se fixează cu ace marginile cu tot cu mucoasă pe o placă de plută şi se lasă la fixat câteva ore.
  4. Se impregnează marginile chirurgicale cu tuş de China.
  5. Se secţionează în intregime colul uterin facând secţiuni paralele la 2 – 3 mm de-a lungul canalului endocervical (devenit plan) pornind de la marginea stângă a orei 12 în sensul acelor de ceasornic astfel încât fiecare fragment să conţină şi joncţiunea scuamo – cilindrică; unele corecţii ale stromei sunt necesare (vezi fragmentele impregnate cu tuş).

Descrierea piesei

  1. Talia (diametru şi profunzime) şi forma de con (cervicalectomie completă) sau fragmente.
  2. Epiteliu: culoare, prezenţa de neregularităţi, eroziuni, leziuni recente sau vindecate (talie, formă, localizare), chisturi (talie, conţinut), localizarea biopsiilor anterioare.

——-

Fig. 20. Secţiuni pentru histologie în conizaţia colului uterin (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie.

  1. Se pune în lucru intregul fragment.
  2. Dacă fragmentul a fost orientat pe la ora 12, se identifica separat secţiuni între orele 12 – 3 (patru fragmente), secţiuni între orele 3 – 6 (patru fragmente), secţiuni între orele 6 – 9 (patru fragmente), secţiuni între orele 9 – 12 (patru fragmente).
  3. Pentru o corectă descriere este necesar ca fiecare fragment să primească un număr pornind de la ora 12.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

CARCINOM COL

BIOPSIE EXCIZIONALA

Nume si Prenume:……………………………………CNP………………………….Varsta………

Sectia/Medic:…………. Diagnostic clinic:………………………………..Examene citologice………………..Nr.foaie de observatie.:………         Numar inregistrare anat.pat:……………Data primirii:………….……  Data diagnosticului………..……..

EXAMEN MACROSCOPIC:

Tip piesa : Biopsie  ¨  conizatie¨

Dimensiuni:…………mm x ……..mm  ………. mm

Numar si dimensiuni  fragmente:………………………

……………………………………………………………………………………………

EXAMEN MICROSCOPIC:

Tip histologic : carcinom scuamos ¨ carcinom adenoscuamos ¨ adenocarcinom ¨

carcinom neuroendocrin ¨ alt tip ¨ :…………………………..

-Gradul de diferentiere:bine diferentiat/grad 1 ¨           moderat diferentiat/grad 2 ¨                                         slab diferentiat/grad 3 ¨            nu se aplica ¨

Distributia componentei invazive:     unifocala ¨                 multifocala ¨

Dimensiunile tumorii:  dimensiune orizontala maxima.…………mm,

                                          profunzime maxima a invaziei …………..mm,

focare invazive pe >3 sectiuni seriate (a 3-a dimensiune >7 mm, stadiul  IA2): da ¨     nu ¨

Alte aspecte:

CIN (neoplazie cervicala intraepiteliala):  presenta ¨       absenta ¨

                                                       CIN 1 ¨       CIN 2 ¨       CIN 3 ¨       CIS ¨

CGIN (neoplazie cervicala glandulara intraepiteliala): presenta ¨        absenta ¨

                                                       grad: LG(scazut) ¨            HG(inalt) ¨

Altele:…………………………………………………………………………

Margini de excizie:

Exocervicale:                                   libere¨                invadate ¨ ………………………..

Endocervilale:                                  libere ¨               invadate ¨….…………………

Profunde laterale/radiale:   libere ¨                         invadate ¨……………………..

Invazia spatiului limfovascular:     presenta ¨                                           absenta ¨

 

Stadiul FIGO………………pTNM:    pT………pN………M….

Code:            

Semnatura medic anatomopatolog: ………………………….

Data……………………..

51.3 Biopsia sau curetajul endometrial

Orientarea piesei.

  1. Se utilizează o sită metalică sau o hârtie de filtru pentru a colecta prelevatele.
  2. In cazurile de suspiciune de avort se caută vilii corionici chiar cu ajutorul unei lupe.
  3. In cazuri de avort recurent se păstrează un fragment pentru evaluare citogenetică.
  4. Se curăţă instrumentele şi masa cu atenţie pentru orientarea următorului caz.

Descrierea piesei.

  1. Se măsoară fragmentele.
  2. Culoare şi consistentă; cheaguri prezente; proporţia cheagului în raport cu întregul specimen; fragmente ferme cu dimensiuni mari; fragmente globulare, necroză, ţesut sugestiv pentru produs de concepţie. Dacă sunt descrişi vili corionici, prezenţa de vase, forma vililor (tubulară, chistică, hidatiformă).

Secţiunile pentru histologie.

  1. Pentru biopsia endometrială, sau curetaj, se pune tot ţesutul.
  2. Pentru curetajul endometrial pentru avort incomplet, se păstrează ţesut cu aspect de placentă, părţi fetale, decidua în trei fragmente; dacă fragmentele nu au arătat produs de concepţie, din materialul păstrat se pune din nou în lucru.

51.4 Histerectomia

Histerectomia este realizată atât pe cale abdominală cât şi pe cale vaginală (ultima doar în situaţii clare de benignitate) şi constă în îndepărtarea întregului organ.

Histerectomia supracervicală (corpul uterin este prelevat, colul uterin rămânând pe loc) se practică foarte rar. In funcţie de vârsta bolnavei şi de natura bolii, histerectomia abdominală poate fi însoţită de anexectomie unilaterală sau bilaterală şi de îndepartarea limfoganglionilor. Histerectomia abdominală poate fi simplă sau radicală.

Histerectomia radicală include îndepărtarea treimei superioare a vaginei şi parametre asociate cu excizia limfoganglionilor regionali.

Orientarea piesei.

  1. Pentru operaţiile pentru hiperplazie endometrială, carcinom endometrial sau cervical (in situ sau invaziv) exista instrucţiuni specifice.
  2. Măsurarea taliei şi greutăţii uterului şi a colului uterin.
  3. Dacă uterul este primit proaspăt şi intact
  4. Se deschide, prin secţionare cu o foarfecă, de-a lungul pereţilor laterali de la col până la cornul uterin;
  5. Se marchează jumătatea anterioară şi se completează separarea celor două fragmente secţionând cu un cuţit orizontal prin fundul uterului. Orientarea uterului este ajutată de reflectarea nivelului peritoneal (inferior pe faţa posterioară) şi, dacă trompele sunt ataşate, prin faptul că inserţia lor este anterioară faţă de ligamentul rotund;
  6. Se fac secţiuni adiţionale prin orice masă tumorală mare din peretele uterin;
  7. Se lasă câteva ore la fixare;
  8. Se fac secţiuni paralele transversale prin fiecare jumătate cu grosimi de 1 cm pornind de la partea superioară a canalului cervical şi terminând cu fundul uterului; se examinează cu atenţie fiecare fragment;
  9. Se fac mai multe secţiuni paralele cu canalul cervical la nivelul colului uterin;
  10. Se face cel puţin o secţiune în cruce la nivelul fiecărui miom şi se examinează cu atenţie; mioamele mari au nevoie de secţiuni adiţionale;
  11. Dacă există trompe şi/sau ovare se urmează instrucţiunile pentru aceste organe.

Descrierea piesei.

  1. Tipul de histerectomie: totală; radicală; cu salpingoovarectomie.
  2. Forma uterului: deformări; tumori subseroase.
  3. Seroasa: aderenţe fibroase.
  4. Perete uterin: îngroşat; anormali.
  5. Endometrul: aspect, îngroşare, polipi (talie, forma), chisturi.
  6. Colul uterin: aspectul exocolului, joncţiuni scuamocilindrice, canal endocervical, eroziuni, polipi, chisturi.
  7. Mioame: număr, localizare (subseroasă, intramurală, submucoasă), talie, sesili sau pedunculaţi, hemoragie, necroză, calcificare, ulceraţii, ulceraţii ale endometrului supraiacent.

Secţiunile pentru histologie.

  1. Colul uterin: o secţiune din jumătatea anterioară şi una din jumătatea posterioară.
  2. Corpul uterin: cel puţin două secţiuni luate din apropierea fundului uterin incluzând endometrul, miometrul şi, dacă grosimea permite, seroasa; se prelevează fragmente adiţionale din orice arie anormală macroscopic.
  3. Mioame: una până la trei secţiuni de miom; secţiuni din orice arie anormală macroscopic (zona necrotică, moale, cu aspect roşietic sau chistic).
  4. Polipi cervicali sau endometriali puşi în lucru în totalitate sau cel puţin extremitatea largă.

51.5 Histerectomie pentru carcinom cervical (in situ sau invaziv)

Orientarea piesei.

  1. Dacă limfoganglionii sunt incluşi (histerectomie radicală) disecţia se face pe preparat proaspăt şi se separă în grupe drepte şi stângi de limfoganglioni obturatori, interiliaci şi iliac drept şi stâng (nu toate aceste grupuri sunt obligatoriu prezente).
  2. Se măsoară şi se cântăreşte uterul şi colul uterin; se orientează în partea anterioară şi posterioară (vezi histerectomia).
  3. Se amputează colul de corpul uterin la 2,5 cm de orificiul extern cu un cuţit ascuţit.
  4. Se orientează uterul, trompele şi ovarul dacă sunt prezente, conform instrucţiunilor pentru aceste organe.
  5. Se deschide colul uterin cu o foarfecă prin pătrunderea în canalul endocervical în dreptul orei 12 (poziţie aleasă cu ajutorul unui fir director pus de chirurg) şi urmăriţi instrucţiunile descrise la orientarea colului uterin având grijă să se evite afectarea suprafeţei epiteliale lezate.
  6. Se fixează cu ace marginile cu tot cu mucoasa pe o placă de plută şi se lasă la fixat câteva ore.
  7. Se impregnează marginile chirurgicale cu tuş de China.
  8. Se secţionează în întregime colul uterin făcând secţiuni paralele la 2 – 3 mm de-a lungul canalului endocervical (devenit plan) pornind de la marginea stângă a orei 12 în sensul acelor de ceasornic astfel încât fiecare fragment sa conţină şi joncţiunea scuamocilindrică; unele corecţii ale stromei sunt necesare (vezi fragmentele impregnate cu tuş).

Descrierea piesei.

  1. Colul uterin: culoarea epiteliului, prezenţa de neregularităţi, eroziuni, cicatrici sau dilacerări recente, mase tumorale (talie, formă, localizare), chisturi (talie, conţinut), descrierea locului biopsiilor anterioare sau conizaţie.
  2. Corp uterin: vezi histerectomie.
  3. Ovare şi trompe: vezi instrucţiunile la aceste organe.
  4. Limfoganglioni, dacă sunt prezenţi: număr aproximativ, aspect macroscopic, prindere tumorală macroscopică.

Secţiunile pentru histologie.

  1. Colul uterin: se pune în lucru întregul fragment; dacă fragmentul a fost orientat de la ora 12, se identifică separat secţiuni între orele 12 – 3 (patru fragmente), secţiuni între orele 3 – 6 (patru fragmente), secţiuni între orele 6 – 9 (patru fragmente), secţiuni între orele 9 – 12 (patru fragmente). Pentru o corectă descriere este necesar ca fiecare fragment să primească un număr pornind de la ora 12.
  2. Pliul vaginal (în întregime linia de rezecţie).
  3. Ţesut moale din dreapta (pentru tumori invazive).
  4. Ţesut moale din stânga (pentru tumori invazive).
  5. Corp uterin, trompe şi ovare, conform instrucţiunilor de organ.
  6. Limfoganglioni puşi în lucru conform staţiilor.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

CARCINOM CERVICAL

HISTERECTOMIE

Nume si Prenume:…………………………………………………….Varsta…………..

Sectia/Medic:………….……………… Diagnostic:………………………… ……………………

Examinari anterioare: Citologie:………………………………. Biopsie:…………………………….

Nr.foaie de observatie.:……………….……         Numar inregistrare:………………………

Data primirii:………….……….  Data diagnosticului………..……..

EXAMEN MACROSCOPIC:

Tip piesa de rezectie:……………………………………………………………..

Rezectie vaginala:   presenta ¨ absenta ¨           dimensiuni:…………….…mm

Uter-dimensiuni:      lungime…….mm,                                transvers……mm,          anteroposterior…….mm

Col-dimensiuni:          lungime…….mm,  transvers……mm,  anteroposterior…….mm

Anexe:                       presente ¨          absente ¨

                                    normale ¨           abnormale:…………………………….

Tumora nu este vizibila ¨

Tumora vizibila: dimensiuni maxime: …………mm x ………….…mm

Localizare tumora cervicala:  anterior ¨                    posterior ¨             dreapta ¨            stanga  ¨                                                     circumferentiala ¨

                                                exocervical ¨                                           endocervical ¨

Invazie macroscopica vagin:                                             da ¨            nu ¨

Invazie macroscopica parametre:             da ¨               nu ¨

Invazie macroscopica tesuturi paracervicale: da ¨                                           nu ¨

EXAMEN MICROSCOPIC:

Tip histologic:        carcinom scuamos ¨   

                                 carcinom adenoscuamos¨                                                                       adenocarcinom ¨

                                 carcinom neuroendocrin ¨    

                                 alt tip: ¨……………………..…

Grad de diferentiere: bine diferentiat/grad 1 ¨

                                  moderat diferentiat/grad 2 ¨

                                  slab diferentiat/grad 3 ¨

                                  nu se aplica ¨

Dimensiunile tumorii:         dimensiune orizontala maxima………………..mm

                                     grosime/profunzimea invaziei………………mm

Grosime minima a stromei cervicale neinvadate:………..mm

Invazie vagin:  da ¨                     no ¨      distanta de la marginea epiteliala distala:…………….mm

                         localizare:…………………………………………………………………

Invazie paracervicala:            da ¨      nu ¨         dreapta¨          stanga ¨

Invazie parametriala:              da ¨      nu ¨         dreapta ¨         stanga ¨

Invazie limfovasculara:          da ¨      nu ¨

 

CIN:    present ¨                     absent ¨             CIN1/CIN2/CIN3/CIS             

CGIN: present ¨                     absent ¨             LG (grad scazut)/HG(grad inalt)

Altele:…………………………………………………………………………………………

Limfoganglioni: obturatori  ¨ , iliaci interni¨, iliaci externi ¨

Limfoganglioni(localizare si numar)

obturatori dreapta

obturatori stanga

iliaci interni dreapta

iliaci interni stanga

iliaci externi drapta

iliaci externi stanga

total

Examinati:

 

 

 

 

 

 

 

Invadati:

 

 

 

 

 

 

 

Diseminare extraganglionara:                               da ¨ nu ¨

Limfoganglioni para-aortici: positivi ¨    negativi ¨        nu au fost examinati ¨

Numar total de limfoganglioni examinati :…..   invadati :…….

Alte tesuturi si organe:

Endometrul: normal ¨    anormal ¨: descriere:…………………………………………………

Miometrul: normal ¨    anormal ¨: descriere:…………………………………………………

Anexa dreapta: normala ¨    anormala ¨: descriere:…………………………………………………

Anexa stanga: normala ¨    anormala ¨: descriere:…………………………………………………

 

Stadializare :FIGO………………          pTNM :     pT………pN………M……

Codes:

Medic anatomopatolog: ………………………….      

Data:……………………..

51.6 Histerectomie pentru hiperplazia endometrială sau carcinomul endometrial

Orientarea piesei.

  1. Dacă limfoganglionii sunt incluşi (histerectomie radicală, se disecă preparatul proaspăt şi se separă în grup drept şi stâng de limfoganglioni obturatori interiliac, iliac drept şi stâng (nu toate grupurile sunt prezente).
  2. Se deschide şi se fixează uterul, ovarele şi trompele conform instrucţiunilor de organ.

Descrierea piesei.

  1. Tipul de operaţie: radicală, totală, cu salpingectomie, cu ovarectomie.
  2. Tumora: localizare exactă, talie, aspect (solid, papilar, ulcerat, necrotic, hemoragic), culoare, extindere în endometru, prezenţa de extindere în miometru, seroasă, parametre (ţesut moale), în vene, în colul uterin sau în trompe.
  3. Restul de uter: vezi histerectomie.
  4. Ovare şi trompe: vezi instrucţiunile.
  5. Limfoganglioni, dacă sunt prezenţi, număr, aspect macroscopic, pierdere tumoră macroscopică.                                                                      ——

Fig. 21. Secţiuni pentru histologie în histerectomie pentru hiperplazie de endometru sau tumori maligne (adaptat după Ackermann).

Secţiuni pentru histologie.

  1. Dacă tumora este prezentă: trei secţiuni, una fiind prin aria cea mai profundă de invazie şi poate fi completată cu secţiuni din suprafaţa endometrului spre seroasă (una sau două fragmente identificabile); două fragmente din endometrul non-neoplazic – nu este necesar să cuprindă întregul perete.
  2. Tesutul moale din parametrul drept şi stâng.
  3. Dacă tumora nu este prezentă (iradiere anterioară, carcinom superficial, hiperplazie de endometru) se secţionează endometrul în întregime făcând secţiuni transversale paralele la 2 – 3 mm distanţă a ambelor jumătăţi uterine (vezi histerectomia). Ovare, trompe şi ganglioni, dacă sunt prezenţi, vezi instrucţiunile anterioare.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

CARCINOM ENDOMETRIAL

HISTERECTOMIE

Nume si Prenume:………………………CNP…………………………….Varsta…………..

Sectia/Medic:………….……………… Diagnostic:………………………… …………Biopsie endometriala :……………………………………………………………………

Nr.foaie de observatie.:……………….……         Numar inregistrare:………………………

Data primirii:………….……….  Data diagnosticului………..……..

EXAMEN MACROSCOPIC:

Tip piesa:……………………………………………………………………………

Col uterin: dimensiuni: lungime: ……..mm       , transvers:………mm,

antero-posterior:………mm

Corp uterin :dimensiuni: lungime: ……..mm     , transvers:………mm

antero-posterior:………mm

Dimensiunea maxima atumorii: .………mm  

Localizare tumora:  Fundic   ¨     Corp  ¨   Istm  ¨   Corn  ¨

Invazie miometru: da ¨     nu ¨ 

Invaziea seroasei: da ¨     nu ¨

Ovare dimensiuni:drept: ……mm            Stang:……mm

Epiploon:dimensiuni ……………………….mm

Noduli tumorali macroscopici: prezenti¨          absenti ¨

Altele:…………………………………………………..

EXAMEN MICROSCOPIC:

Tip histologic:                     

Endometrioid                       ¨                   

Mucinos                    ¨                                       

Seros                         ¨       

Cu celule clare                    ¨       

Carcinosarcom        ¨                  

Nediferentiat                        ¨                   

Altele: ……………………………………

Invazie miometriala:           absenta¨      <50% ¨         ≥50% ¨

Distanta minima tumora-seroasa: ……….mm

Invazia microscopica a:

Suprafata endocervicala/epiteliul criptelor:       prezenta ¨               absenta¨

Stroma cervicala:                                            prezenta ¨             absenta¨                                      

Ovar drept:                                                   prezenta ¨               absenta¨

Ovar stang                                                   prezenta ¨               absenta¨

Salpinge drept                                                        prezenta ¨               absenta¨

Salpinge stang                                                       prezenta ¨               absenta¨

Seroasa uterina                                          prezenta ¨               absenta¨

Parametre                                                    prezenta ¨               absenta¨

Invazie limfovasculara:                             prezenta ¨               absenta¨

Endometrul restant:     normal ¨ anormal ¨ :…………………………….                 

Lichid de lavaj peritoneal:          nu s-a primit ¨         pozitiv ¨        negativ  

Limfoganglioni:

Pelvici                       dreapta:         stanga:                      Total examinati/invadati:

Para-aortici   dreapta:         stanga:                      Total examinati/invadati:

……………

…………….

Epiploon:  nu s-a primit ¨            invadat tumoral¨    neinvadat ¨

Comentarii:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Stadializare: FIGO                                                         pTNM :

Cod:

Medic anatomopatolog:………………..……………………………….. Data…………………….…….…..       

  1. VEZICA URINARĂ

52.1 Cistectomia

Cistectomia constă în extirparea vezicii urinare. In majoritatea cazurilor este extirpat întregul organ (cistectomie totală). La bărbaţi cistectomia poate fi însoţită de extirparea prostatei şi a veziculelor seminale (cisto – prostatectectomie). Intreaga lungime a uretrei poate fi de asemenea excizată (cisto – ureterectomie). In prezent nu se mai efectuează cistectomie parţială în caz de carcinom.

Orientarea piesei:

  1. Se marchează cu tuş de China toată suprafaţa externă (inclusiv prostata, dacă este prezentă).
  2. Disecţia se poate realiza în două variante, în functie de tipul de leziune prezent şi de starea organului când este primit la laborator:
  3. Se deschide în Y peretele anterior al vezicii cu o foarfecă, se prinde în ace pe o placă de plută şi se lasă o noapte în formol 10% .
  4. Se umple cu formol 10%; se păstrează o noapte şi se împarte în două jumătăţi (anterioară şi posterioară) printr-o secţiune la nivelul peretelui lateral al vezicii cu o foarfecă şi apoi se secţionează prostata cu un cuţit ascuţit, începând de la gâtul vezicii, având grijă ca secţiunea să treacă prin uretră.

Observaţie!  Injectarea cu formol 10% se poate face cu o sondă Foley, cu o seringă de 50 ml cu un ac cu lumenul larg ce pătrunde prin domul vezicii, după ce uretra a fost clampată sau ligaturată sau prin umplerea vezicii cu vată îmbibată în formol 10% .

  1. Se efectueaza două fotografii Polaroid şi se identifică pe una din ele locul unde au fost efectuate secţiunile.

Descrierea piesei:

  1. Marimea vezicii urinare; lungimea ureterelor; alte organe prezente.
  2. Caracteristicile tumorii: mărime (inclusiv grosime), localizare, extensia invaziei, forma (papilară, ulcerată); leziuni multifocale;
  3. Aspectul mucoasei non-neoplazice; grosimea peretelui vezicii urinare la distanţă de tumoră.

Secţiuni pentru histologie:

  1. Tumora: cel putin trei secţiuni, prin peretele vezicii.
  2. Gatul vezicii: o secţiune.
  3. Trigonul vezical: două secţiuni.
  4. Peretele anterior: două secţiuni.
  5. Peretele porterior: două secţiuni.
  6. Domul vezical: două secţiuni.
  7. Orice arie de aspect anormal la nivelul mucoasei vezicii care nu a fost inclusa în secţiunile anterioare.
  8. Orificiile ureterale, inclusiv porţiunea intramurală.
  9. Marginile ureterale proximale.
  10. La bărbaţi: prostata(două secţiuni prin fiecare lob) şi veziculele

seminale(o secţiune prin fiecare). Dacă este identificat un carcinom prostatic, vezi instrucţiunile pentru glanda prostatică – prostatectomie radicală.

  1. Alte organe prezente (cel puţin o secţiune).
  2. Ganglionii limfatici perivezicali, dacă există.

——–

Fig. 22. Orientare şi secţiuni pentru histologie în cistectomii (adaptat după Ackermann).

52.2 Extirparea calculilor

Orientarea piesei:

  1. Se efectuează fotografii ale tuturor calculilor primiţi.
  2. Se trimit 1 – 2 g pentru analiza cristalografică.

Observaţie! Fragmentele se spală foarte bine cu apă şi apoi se usucă; formolul 10% se evită deoarece acidul uric este solubil în el. Căldura nu se utilizează pentru uscare. Fragmentele trebuie transportate în vase protectoare, mai bine decât în plicuri.

  1. Aceeaşi procedură se aplică tuturor calculilor extirpaţi şi din alte părţi ale tractului urinar, cum ar fi pelvisul renal sau ureterul.

Descrierea piesei:

  1. Numărul calculilor, forma, culoarea şi consistenţa. Calculii care conţin fosfaţi sunt gri sau alb-cenusii şi pot fi duri sau moi şi friabili. Calculii ce conţin oxalaţi sunt frecvent duri şi netezi, rotunzi sau nodulari sau neregulaţi. Calculii ce conţin uraţi sunt netezi, galbeni sau bruni, având forma rotundă sau ovalară. Calculii cisteinici sunt duri, netezi, galbeni, cu aspect de ceară. Calculii asociaţi cu sângerări locale se pot impregna cu sânge şi dobândesc o culoare brun-închis sau neagră.

Secţiuni pentru histologie:  nu se efectuează.

  1. VEZICULA BILIARA

Colecistectomia

Orientarea piesei:

  1. Se deschide longitudinal intregul organ cât mai curând după excizia acestuia, dacă nu, mucoasa suferă modificări autolitice;
  2. Dacă sunt prezenţi calculi, aceştia se spală, se numără, cel mai mare se măsoară. Cu un bisturiu se secţionează câţiva dintre ei;
  3. Se cercetează ganglionii limfatici de-a lungul gâtului colecistului;
  4. În caz de carcinom, organul poate fi studiat prin extracţia bilei cu o seringă şi umplerea lumenului cu formol 10%, fixându-l o noapte la 40C şi secţionând fragmentul cu o foarfecă şi cu un bisturiu.

Descrierea piesei:

  1. Lungimea şi diametrul cel mai mare al vezicii biliare;
  2. Seroasa: îngroşată, adeziuni fibroase, fibrina;
  3. Peretele: îngroşat, dacă da, focal sau difuz; hemoragie;
  4. Mucoasa: culoare, aspect, ulceraţii, hiperplastică, colesteatoză;
  5. Cisticul: dilatat, calculi, ganglioni limfatici prezenţi, mărimea şi aspectul lor;
  6. Se aproximează volumul, culoarea, consistenţa bilei;
  7. Calculi: număr, formă, mărime, culoarea şi aspectul pe secţiunile transversale efectuate; tipul de calcul;
  8. Dacă tumora este prezentă: localizarea, distanţa faţă de fundul şi gâtul colecistului, mărime; aspect polipoid, ulcerat, infiltrativ, dacă implică seroasa;

Secţiuni pentru histologie:

  1. Trei secţiuni ce includ întregul perete, la nivelul fundului, corpului şi gâtului; alte secţiuni dacă apar arii macroscopic anormale;
  2. Bila poate fi decantată într-un recipient sau centrifugată şi studiată din punct de vedere citologic;
  3. Cisticul şi ganglionii limfatici, dacă macroscopic sunt anormali sau dacă vezica biliară conţine o tumoră.

            TIPURI  DE  CALCULI

Tipul calculului

Incidenţa

Compoziţia

Aspectul

Pur

10 %

·         Colesterol;

·         Bilirubinat de calciu;

·         Carbonat de calciu;

Solitari: suprafaţa cristalina;

Multipli: cristalini/amorfi;

Albi-gri: amorfi.

Mixt

80 %

·         Colesterol şi bilirubinat de calciu;

·         Colesterol şi carbonat de calciu;

·         Bilirubinat de calciu şi carbonat de calciu;

·         Colesterol, bilirubinat de calciu şi carbonat de calciu.

Multipli: faţetaţi sau lobulaţi, laminaţi, cristalini pe suprafaţa de secţiune;

Coloraţie:

–       colesterolul – galbenă;

–       bilirubinatul de calciu – negru;

–       carbonatul de calciu – alb.

Combinat

10 %

·         Nucleul calculului este pur cu învelişul exterior mixt;

·         Nucleul calculului este mixt cu învelişul exterior pur.

Calculul unic este mare;

Culoarea depinde de compoziţia învelişului exterior.

 

  1. VULVA

Vulvectomie

Orientarea piesei.

  1. Se măsoară talia prelevatului, inclusiv marginea inghinală dacă este prezentă.
  2. In vulvectomia radicală se separă limfoganglionii în grupuri şi se fixează separat în fluid Carnoy.
  3. Se prind în ace pe o plăcuţa de plută marginile extreme ale vaginei şi pentru o mai bună păstrare se plasează o bucata de plută în introit şi se lasă la fixat în formol 10% peste noapte.
  4. Se fac fotografii Polaroid dintre care una pentru a identifica locul secţiunilor pentru diagnostic.

Descrierea piesei.

  1. Tipul de vulvectomie: simplă, subcutanată, radicală; prezenţa grupelor limfoganglionare.
  2. Talia fragmentului.
  3. Leziunea: talie, localizare, extindere, invazie în structurile adiacente sau în vase, culoare, suprafaţă (verucoasă, ulcerată), margini (distincte, rulate), profunzimea invaziei în stromă.
  4. Aspectul suprafeţei non-neoplazice: atrofie, cheratoză, ulceraţie.
  5. Limfoganglioni: talie, aspect macroscopic al celor mai mari.

Secţiuni pentru histologie:

Din toate structurile descrise mai sus (cel puţin o secţiune).

ALGORITM DE DIAGNOSTIC:

CARCINOM VULVAR

Nume si Prenume:…………………………………………………….Varsta…………..

Sectia/Medic:………….……………… Diagnostic:………………………… ……………………

Nr.foaie de observatie.:……………….……         Numar inregistrare:………………………

Data primirii:………….……….  Data diagnosticului………..……..

EXAMEN MACROSCOPIC:

Tip piesa de rezectie:

radicala¨                  simpla ¨                   anterioara¨              posteriooara¨         

½ stanga¨               ganglioni stanga ¨            ½ dreapta ¨             ganglioni dreapta ¨

2/3 cu ganglioni ¨              excizie in Y cu ganglioni ¨             excizie locala  ¨

Altele:……………..

Dimensiunile piesei de rezectie: lungime……….mm, latime ………mm, grosime……..mm

Dimensiunile tumorii: lungime……….mm, latime ………mm, grosime……..mm

Localizare tumora: ………………………………

Fara tumora reziduala vizibila macroscopic: ¨

EXAMEN MICROSCOPIC:

Tip histologic:        carcinom scuamos(comun) ¨      verucos¨  

adenocarcinom ¨ carcinom bazocelular ¨               

Altele:¨……………………………………………………

Grad de diferentiere:          bine¨                        moderat ¨                slab ¨

Dimensiunile tumorii: dimensiuni orizontale maxime ………………(mm)

grosime/profinzimea invaziei…………………….(mm)

Invazie limfovasculara:                presenta ¨                     absenta ¨

Margini de rezectie:

Piele/epiteliu……….(mm)               normala¨         invadata ¨          localizare………

uretra..…………… …(mm)              normala¨     invadata¨

vaginala……….………(mm)              normala¨    invadata¨

anala  ………….. ……(mm)              normala¨    invadata¨            

tesuturi moi ………….(mm)             normala¨    invadata¨                             

VIN 1 ¨                 VIN  2¨            VIN 3 ¨         Boala Paget ¨       

Margini de rezectie:

Piele/epiteliu……….(mm)               normala¨         invadata ¨          localizare………

uretra..…………… …(mm)              normala¨     invadata¨

vaginala……….………(mm)              normala¨    invadata¨

anala  ………….. ……(mm)              normala¨    invadata¨                                                                                                 

Leziuni epiteliale non-neoplazice: 

Lichen screros ¨    lichen plan ¨           hiperplazie scuamoasa ¨ aspecte asociate HPV ¨

Limfoganglioni:

Nodul santinela-dreapta prezent ¨  nu s-a trimis ¨  positiv ¨                 

-stanga:   prezent ¨  nu s-a trimis ¨     positiv ¨

Numar total limfoganglioni examinati: dreapta ….…   stanga………          

Numar total limfoganglioni invadati:     dreapta ….…  stanga………                      

Extensie extraganglionara:           da ¨              nu ¨        

Stadializare: FIGO:………………, pTNM……pT…… N…….M……

Comentarii: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Medic anatomopatolog: ………………..…………………………………………

Data:………………………………………….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *