Curriculum de pregătire în specialitatea BOLI INFECŢIOASE

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2018 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILOR
I. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE: 35 luni
A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ: 32 luni
B. ACTIVITATE DE CERCETARE : 3 luni (din care l lună biostatistică)
Total = 600 ore curs
II. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):
A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8.5 luni – din care:
– Medicină internă-3,5 luni
– Gastroenterologie-1 lună
– Nefrologie-1 lună
– Diabet şi boli de nutriţie- 1 lună
– Medicină de urgență- 2 lună
Bioetică- 0,5 luni
Neurologie- 2 luni
Hematologie clinică -1 lună
Pediatrie- 3 luni
Dermatologie- 1 lună
ATI – 2 luni
Pneumologie- 1 lună
B. LABORATOR CLINIC SI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni
a. microbiologie medicală- 3 luni
b. epidemiologie-3 luni, din care
 Controlul infecțiilor: 2 lună
 Vaccinări: 1 lună
3
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1. Durata programului – 5 ani
NUMARUL TOTAL DE ANI 5
NUMARUL TOTAL DE MODULE 15
MODULUL 1 Boli infecţioase
NUMARUL DE LUNI/MODUL 6 luni
ORE DE CURS/MODUL 120 ore curs
MODULUL 2 Bioetica
NUMARUL DE LUNI/MODUL 0,5 luni
ORE DE CURS/MODUL 10 ore curs
MODULUL 3 Medicină internă 3,5 luni (56
ore) si Medicină de urgență 2
luni (32 ore), Diabet si boli de
nutriţie 1 luna (20 ore),
Gastroenterologie-1 luna (20
ore), nefrologie-1 luna) (20
ore),
NUMARUL DE LUNI/MODUL 8,5 luni
ORE DE CURS/MODUL 148 ore
MODULUL 4 Pediatrie
NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 60 ore
MODULUL 5 Neurologie
NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 32 ore
MODULUL 6 Boli infecţioase -5 luni
Boli infectioase: Cercetare
clinica si biostatistica- 3 luni
NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni
ORE DE CURS/MODUL 128 ore curs
MODULUL 7 ATI (infectii)
NUMARUL DE LUNI/MODUL 2 luni
ORE DE CURS/MODUL 40 ore
MODULUL 8 Hematologie clinicăoncologică
NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
4
MODULUL 9 Microbiologie medicală
NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 84 ore
MODULUL 10 Boli infecţioase
NUMARUL DE LUNI/MODUL 8 luni
ORE DE CURS/MODUL 128 ore
MODULUL 11 Boli infecţioase
NUMARUL DE LUNI/MODUL 4 luni
ORE DE CURS/MODUL 80 ore
MODULUL 12 Epidemiologie
Controlul infecţiilor:2 luni;
Vaccinari:1 luna
NUMARUL DE LUNI/MODUL 3 luni
ORE DE CURS/MODUL 72 ore
MODULUL 13 Dermatologie
NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 luna
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODULUL 14 Pneumologie
NUMARUL DE LUNI/MODUL 1 lună
ORE DE CURS/MODUL 20 ore
MODUL 15 Boli infecţioase
NUMARUL DE LUNI/ MODUL 9 luni
ORE DE CURS 144 ore
Total ore pregătire teoretică 600 ore didactice, la care se
adauga 60-70 ore studiu
individual/an,reprezentând 20-
30% din activitate
Total ore pregătire practică 70-80% din timpul petrecut în
activitatea clinică, conform
contractului de muncă
individual
5
Obiective generale
1. Să obţină cunoştinţe şi aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii şi prevenţieişi să se
poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se
prezintă cu infecții severe.
2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul “ca un întreg” şi să fie capabil să-l
aplice
3. Sa realizeze diagnosticul diferenţial al afecţiunilor infecţioase
4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este
necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă
5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice
6. Să obţină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii şi cu pacienţii
7. Să fie capabil să participe şi să iniţieze activităţi de cercetare
8. Să fie capabil să se menţină la curent cu actualităţile din Bolile infecţioase
9. Să fie capabil să–şi managerieze timpul şi resursele în beneficiul pacienţilor şi colegilor.
10. Să obţină abilităţi de leader
Obiective specifice specialităţii de Boli Infecţioase
1. Să obţină competenţe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea,
controlul, diagnosticul şi managementul infecţiilor comunitare şi a celor asociate
îngrijirilor medicale
2. Să obţină competenţe clinice la nivel de practică independentă în managementul
pacienţilor imunodeprimaţi, inclusiv a celor cu HIV/ şi al celorcuneutropenie severă
3. Să obţină competenţe clinice în diagnosticul, investigarea şi managementul infecţiilor de
import şi să fie capabil să ofere relaţii şi recomandări referitoare la medicina călătorului
4. Să obţină competenţe clinice în diagnosticul, investigarea şi managementul infecţiilor
cronice: ex. hepatite virale B şi C , tuberculoza, etc.
5. Să înţeleagă tehnicile microbiologice şi să intrepreteze corect rezultatele în cadrul
activităţii lor.
6. Să devină competent în privinţa tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor
7. Să obţină o înţelegere a procesului de transmitere a infecţiei atât în comunitate cât şi în
instituţiile medicale
8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoştinţe şi aptitudini pentru diagnostic şi
management în vederea asigurării unei practici sigure şi independente in Bolile
infecţioase
9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu
studenții și cu medicii din diverse specialități
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în
domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă

STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
(5 module)
Tematica lecţiilor conferinţa (600 ore)
I. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale si a lucrărilor
ştiinţifice.
2. Secţia de spital pentru boli infecţioase: structura, cladire, echipament, organizare, funcţionare,
conceptii moderne (spital de zi), legislatie sanitara.
3. Etiologia bolilor infecţioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziti.
4. Dinamica si patogeneza bolilor infecţioase.
5. Diagnosticul bolilor infecţioase:
5. 1.Diagnostic pozitiv
5. 1. 1. Date epidemiologice
5. 1. 2. Date clinice
5. 1. 3. Date de laborator
5.2. Diagnostic diferenţial (în funcţie de patologie).
6. Tratamentul antimicrobian:
6. 1. Antibiotice si chimioterapice: clasificarea si descrierea principalelor antibiotice si
chimioterapice; mecanisme de actiune ale substantelor antimicrobiene; farmacocinetica
antibioticelor si chimioterapicelor-, rezistenta microbiana la antibiotice.
6. 2. Antibioticoterapia: reguli de baza in terapia cu antibiotice, principii de alegere și de
modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic
(durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul
tratamentului, metode de control clinic si de laborator in conducerea terapiei antiinfecţioase;
cauze de insucces în terapia antimicrobiana.
6. 3. Probleme speciale in antibioticoterapie: indicaţiile antibioticelor si chimioterapicelor la
gravide, particularitati ale antibioticoterapiei la sugari si copii; antibioticoterapia in insuficienţa
renala, hepatica, la vârstnicul cu comorbiditati; patrunderea ăn LCR si SNC.
6. 4. Profilaxia cu antibiotice si chimioterapice.
6. 5. Reacţii adverse la antibiotice si chimioterapice.
6. 6. Modalităţi de prevenire si management al rezistenţei la agenţii anti-infecţiosi.
7. Tratamentul antiviral:
7. 1. Clasificare.
7. 2. Mecanisme de acţiune
7. 3. Chimioterapice antivirale.
7. 4. Practica terapiei.
8. Terapia antifungica:
8. 1 Clasificare.
8. 2. Mecanisme de actiune.
8. 3. Chimioterapice antifungice.
8. 4. Practica terapiei.
9. Terapia antiparazitara:
9. 1. Clasificare
9.2. Mecanisme de actiune
9.3. Chimioterapice antiparazitare.
9.4. Practica terapiei.
7
10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline. Vaccinuri ;
clasificare; program naţional de recuperare; indicaţii; contraindicaţii
11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.
12. Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
13. Diagnosticul si tratamentul: sepsis, şocul infecţios, insuficienţa organică sistemică multiplă.
14. Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
15. Delimitarea între infecţiile acute comunitare, infecţiile asociate ingrijirilor medicale – modul
de abordare terapeutic specific si nespecific.
16. Infecţii ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronşita acuta
Otita externă si medie
Sinuzite
Infecţii ale cavitaţii orale, gâtului si capului
17. Infecţii ale căilor respiratorii inferioare:
Bronşite acute, bronşite cronice acutizate
Bronşiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia
spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.) Abcesul pulmonar
Pleurezii
18. Infecţii cardio–vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecţii intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
19. Infecţii ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecţioase, postinfecţioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub – şi epidural, tromboflebita intracraniana supurativă
Infecţii de shunt LCR
20. Infecţii cutanate si de părţi moi :
Celulite si infecţii ale ţesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecţiile plagilor, arsurilor
21. Infecţii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată si generalizată
Limfangite
22. Diarei acute infecţioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi),
patogeneza, diagnostic, tratament.
Diarei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diarei invazive (inflamatorii)
Diarei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecţii alimentare
Boala Whipple
23. Infecţii intraabdominale
Peritonite
Supuraţii intraabdominale localizate
8
Abcese parenchimatoase
Infecţii ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
24. Hepatite virale acute si cronice.
– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.
– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,
25. Infecţii ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
26. Infecţii osteo -articulare:
Infecţii ale articulaţiilor native
Infecţii asociate protezelor osoase si articulare
Osteomielita, Spondilodiscita
27. Infecţii cu transmitere sexuala (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri
herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benigna, trichomoniaza, vaginite,
vaginoze etc.).
28. Infecţii streptococice (angina, scarlatina, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de
soc toxic streptococic etc ) si complicaţiile acestora.
29. Infecţii stafilococice.
30. Infecţii pneumococice.
31. Infecţii cu BGN.
32. Infecţii meningococice.
33. Infecţii cu anaerobi.
34. Infecţii fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
35. Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecţii cu virusul varicelo -zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic
36. Infectii cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infectioasa, HHV
(6, 7, 8).
37. Gripa.
38. Infecţia urliana.
39. Difteria.
40. Tusea convulsiva.
41. Infecţii cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
42. Febra tifoida si paratifoida.
43. Dizenteria bacteriană.
44. Holera.
45. Trichmeloza.
46. Botulism.
47. Antrax.
48. Tetanos.
49. Gangrena gazoasă.
50. Bruceloza.
51. Listerioza. Toxoplasmoza
52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
55. Erizipeloid Rosenbach.
9
56. Boala ghearelor de pisică.
57. Febra muşcaturii de şobolan.
58. Boli tropicale.
a. Amibiaza
b. Leishmanioze
c. Malaria
d. Schistosomiaze
e. Filarioze
f. Tripanosomiaza
g. Pesta
h. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze
59. Infecţia cu HIV.
60. Infecţii la gazde imunocompromise:
– pacienţi cu boli maligne, febrili neutropenici
– pacienţi consumatori de droguri i. v.
– pacienţi cu transplant de maduvă osoasă sau de organ solid
– pacienţi cu intervenţii neurochirurgicale
– pacienţi asplenici (splenectomie, disfuncţii splenice)
– vârstnici
– protezati (biofilme)
61. Infecţii în sarcina si lehuzie
62. Particularitati ale principalelor infecţii la pacientul pediatric.
63. Infecţii asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:
– Respirator, urinar, digestive, cutanat şi prin dispozitive intravasculare percutanate
– Infecţii transmise prin sânge/produse de sânge si grefe de organe
64. Medicina de calatorie.
65. Boli infecţioase emergente:
SARS
Gripa aviara etc.
66. Noţiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice
(recunoaşterea precoce, epidemiologie, managementul si controlul infectiilor cu agenti
patogeni raspândiţi deliberat in comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)
Baremul activitatilor practice
1. Interpretarea leucogramei: 150,
2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreţii purulente etc): 50,
3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,
4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,
5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
8. Puncţia rahidiană: 10,
9. Interpretarea rezultatelor examinarilor din LCR: 100,
10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice: 500,
11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de
coagulare renale (200),
10
12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizaţi pentru evaluarea sindromului biologic de
inflamaţie (200),
13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,
14. Însusirea manevrelor de resuscitare a funcţiilor vitale: 10,

1.2.Structura programului
MODUL I ANUL 1 – BOLI INFECŢIOASE – (6 luni)
Nr.ore curs = 120 ore
Nr.ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecţioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a
antibioticelor.
1. Tratamentul antiinfecțios
a. importanța tratamentului antiinfecțios;
b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament
antiinfecțios în curs de evaluare;
c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii
infectați (medicali sau nu)
2. Tratamentul antibacterian – clasificarea si descrierea principalelor antibiotice:
a. mecanisme de acțiune;
b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;
c. efecte adverse;
d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie
3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de
utilizare excesivă
a. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele
se prescriu/utilizează nejustificat
b. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;
c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);
d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.
4. Efecte nedorite ale administrării de antibiotice
a. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteia
b. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică
(candidoze, infecții cu Clostridium difficile)
5. Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la
antibiotice și alternative terapeutice.
a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice – valoare clinică; antibiograma selectivă
b. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante
clinic și/sau epidemiologic.
11
c. coci Gram pozitivi; MRSA, VRE
d. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze;
nonfermentativi
e. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)
f. anaerobi
6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice – amenințare globală majoră la adresa sănătății
publice. Cauzele ale acestui fenomen:
– utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)
– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.
7. Modalități de limitare a rezistenței microbiene.
a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru,
strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor
terapeutice și a listei de antibiotice in dispensabile;
b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții –
componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;
c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.
8. Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.
a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.
b. Alte situații
9. Tratamentul antiviral:
a. Clasificare, mecanisme de acțiune.
b. Indicații de administrare – situații particulare. Problema rezistenţei la antivirale.
10. Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.
a. Principalii fungi implicaţi în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale
administrării antifungicelor.
b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.
11. Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de actiune.Principalele indicații clinice.
12. Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul
patogenic.
II.Teme activităţi practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)
III.Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
 indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
 antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală,
cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
 principiile de alegere a tratamentului antibiotic iniţial, monitorizarea tratamentului și
criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
12
 importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru
limitarea acesteia;
 speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru
infecțiile cauzate de acestea;
 conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA -0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr.ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)
1. Drepturile şi obligaţiile medicului şi pacientului.
2. Valori ale relaţiei medic-pacient.
3. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.
4. Consimţământul informat.
5. Confidenţialitatea în relatia medic–patient.
6. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.
7. Greşeli şi erori în practica medicală: definirea noţiunilor de greşeală şi eroare, culpa
medicală – definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, managementul greşelii şi
erorii medicale în practica medicală
II.Teme activităţi practice
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică.
2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice.
4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice.
5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete.
6. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete.
7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete.
8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor
cazuri concrete.
9. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concret.
III. Obiective specific
La sfârşitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
 înţeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile şi credinţa
pacientului şi familiei sale;
 înţeleagă şi să aplice principiile universale ale eticii medicale;
 deprindă standarde etice profesionale personale în concordanţă cu codul de etică
medicală;
13
 cunoască şi să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecţi
aparţinândgrupurilor vulnerabile;
 să aplice în practică permanent principiile confidenţialităţii, nediscriminării
 prescrie medicaţia conform regulilor eticii medicale
MODUL 3 ANUL 1
MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni (56 ore) si MEDICINĂ DE URGENŢĂ 2 luni (32 ore)
MEDICINĂ INTERNĂ- 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1. Cardiopatia ischemică.
2. Infarctul miocardic acut.
3. Tulburările de conducere ale inimii.
4. Tulburările de ritm ale inimii.
5. Pericardite neinfecţioase.
6. Edemul pulmonar acut cardiogen şi noncardiogen.
7. Cordul pulmonar cronic.
8. Insuficiența cardiacă congestivă.
9. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară.
10. Tromboflebite.
11. Dislipidemiile.
12. Reumatismul articular acut.
13. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative,
colagenoze(lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
14. Dislipidemiile.
15. Artrite reactive.
16. Terapia biologică in bolile reumatismale.
II.Teme activităţi practice
1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate si sisteme:
50 cazuri.
2. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
• stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului;
• hipertrofiile atriale si ventriculare;
• modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
• cardiomiopatii;
• diagnosticul în cordul pulmonar acut şi cronic.
• tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicaţille, tehnică şi
interpretarea probei de efort;
3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevazută în
tematică: 30 cazuri.
14
III.Obiective specifice
 abordarea pacientului hipertensiv;
 abordarea pacientului cu sdr. anemic;
MEDICINĂ DE URGENŢĂ 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1. Evaluarea primară şi secundară a pacientului.
2. Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală la adult şi copil: suportul vital de bază la adult,
copil şi nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.
3. Monitorizarea pacientului – funcţii vitale: respiraţie, circulaţie, temperatură, diureză,funcţia
neurologică.
4. Managementul căii aeriene şi al ventilaţiei: eliberarea şi protecţia căilor aeriene, recunoaşterea
obstrucţiei și a cauzelor obstrucţiei, cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor şi mijloacelor de bază de
deschidere a căilor aeriene, cunoaşterea indicaţiilor intubaţiei endotraheale.
5.Managementul circulaţiei (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei,a
echilibrului hidroelectrolitic şi acido bazic, medicaţie, masaj cardiac extern).Abordul venos
periferic
6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor
la pacienţii traumatizaţi, particularităţi de management în traumatismele copilului
7. Mijloace de transport ale pacientului critic.
8. Particularităţi de management în urgenţele din timpul sarcinii.
9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala
tromboembolică
10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.
11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta
blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.
12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).
II. Teme activități practice (50 ore)
1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv – complet.
2. Efectuarea unor manevre: ventilaţia cu balon şi mască facială, manevra Heimlich, prepararea
de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley.
3. Recunoaşterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie şi
cerebrală la adult şi copil.
4. Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe
manechin).
5. Interpretarea ECG – recunoaşterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoaşterea IMA.
6. Imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor.
15
III. Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident
va fi capabil să:
– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic
– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
– evidenţieze rapid şi complet alterarea funcţiilor vitale
enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale

MODUL 3 ANUL 2
DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE 1 luna (20 ore), GASTROENTEROLOGIE-1 luna (20
ore), NEFROLOGIE-1 luna) (20 ore)
DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE- 1 lună
Nr. ore curs =20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat
2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.
3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.
4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.
5. Principii de tratament a diabetului zaharat.

II.Teme activităţi practice
 Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
 Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
 Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
 Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.
III.Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenţii vor fi capabili să:
 diagnosticheze, sa evalueze şi să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu
diabet zaharat necomplicat sau în condiţiile unei patologii multiple associate;
 realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor
cu risc
 realizeze diagnosticul si tratamentul complicaţiilor infecţioase la pacientul diabetic;
 efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a
recomandărilor terapeutice în contextul clinic
16
GASTROENTEROLOGIE-1 lună (20 ore),
Nr. ore curs =20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Ciroza hepatică postvirală.
2. Bolile inflamatorii intestinale.
3. Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.
4. Ascita – management.
5. Insuficiența hepatică și encefalopatia portala.
6. Icterele.
7. Examenul rectoscopic in bolile infecțioase.
8. Boala ulceroasă.
II.Teme activităţi practice
1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită
2..Efectuarea paracentezei, punctia biopsie hepatica (5)
3. Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 30 cazuri.
4. Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecţiune digestivă
III.Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenţii vor fi capabili să:
 identifice factorii de risc ai afecţiunilor prevăzute
 enunţe elementele de diagnostic şi conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări
digestive şi să stabilească managementul lor
 identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
 efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a
recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
NEFROLOGIE-1 luna
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Insuficiența renală acută.
3. Hepatita cu virus B , hepatita cu virus C și afectarea renală.
4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei.
5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.
6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.
17
II.Teme activităţi practice
1. Îngrijirea accesului vascular.
2. Interpretarea modificărilor ionogramei.
3. Stabilirea indicaţiilor hemodializei.
4. Teste funcţionale renale: 150 buletine (interpretare)
III.Obiective specifice
– La terminarea stagiului rezidenţii vor fi capabili să:
– realizeze diagnosticul corect al infecţiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu
afectare renală.
– Să realizeze diagnosticul ṣi managementul infecţiilor la hemodializaţi.
– efectueze o antibioterapie adaptată condiţiilor specifice de farmacocinetică şi
farmacodinamie la pacienţii cu afecţiuni renale.
– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al
altor infecţii virale la pacienţii transplantaţi.
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Bolile diareice ṣi sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie
ṣi rehidratarea sugarului.
2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriţia protein-energetică, obezitatea, rahitismul,
diabetul zaharat.
3. Laringita, bronşiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronşic, tuberculoza
pulmonară şi extrapulmonară la copil.
4. Stomatitele, glositele şi cheilitele la copil.
5. Sindromul hemoragipar.
6. Sindromul convulsivant.
7. Patologia cardiovasculară de urgenţă: insuficienţă cardiacă prin malformaţii
cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
8. Abdomenul acut.
9. Intoxicatii.
10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului – diagnostic şi tratament.
11. Particularităţile dietei normale şi de readaptare în funcţie de vârstă.
12. Imunodeficienţe congenitale şi dobândite ale copilului (în afara infecţiei cu HIV).
13. Malformaţii şi defecte consecutive infecţiilor materne în cursul sarcinii.
14. Urgenţe pediatrice majore: reacţiile alergice, intoxicaţiile la copil acute, înţepăturile de
insecte veninoase, muşcăturile de animale, insolaţia, şocul, insuficienta cardiorespiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.
18
II.Teme activităţi practice
1. Examinarea clinică a nou-născutului şi copilului.
2. Măsurători antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea
creşterii şi dezvoltării copilului.
3. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil.
4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul
clinic.
5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.
6. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârstă.
7. Stabilirea necesităţilor nutriţionale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14
ani şi adolescenţi.
8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical ṣi
preventiv.
9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz,
prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).
10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecţioase-alte specialităţi
cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate ṣi comunicarea în cadrul echipei
multidisciplinare.
III.Obiective specifice
La sfârşitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
 facă anamneza, examenul clinic și planul de investigaţii paraclinice şi atitudinea
terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0-1 an, preşcolar,
şcolar, adolescent;
 comunice eficient cu părintele pentru a obţine datele necesare consultaţiei;
 descrie conţinutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta;
 descrie intervenţiile profilactice necesare conform vârstei;
 descrie modalităţi de prevenţie a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul
carenţial şianemia feriprivă;
 enumere principalele cauze ale tulburărilor de creştere şi dezvoltare la copil;
 facă anamneza, examenul clinic;
 recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
 aplice managementul urgenţelor medicale pediatrice.
MODUL 5 ANUL 2 – NEUROLOGIE- 2 luni
Nr. ore curs =32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Diagnosticul şi tratamentul comelor și al crizelor convulsive
2. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
3. Diagnosticul şi conduita în cazul deficienţelor motorii centrale și al deficienţelor motorii
periferice.
19
II.Teme activităţi practice
1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
2. Efectuarea puncţiei rahidiene şi interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.
4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT şi RMN din principalele afecțiuni
neurologice: 20 cazuri.
III.Obiective specifice
La sfârşitul modulului, medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
 recunoască infecțiile SNC;
 efectueze un examen neurologic complet;
 diferenţieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
 asigure managementul infecțiilor SN;
 identifice riscurile vitale;
 realizeze managementul comei/convulsiilor in urgenţă.

MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 – BOLI INFECŢIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A. BOLI INFECŢIOASE: Infecţii severe: Sepsis, infecţii ale SNC, etc – (5
luni: 4 luni in anul 2 + 1 luna anul 3)
1.Sepsis
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiţie: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC şi MSOF, etiologie, epidemiologie,
patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigaţiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic
diferenţial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic- scoruri, profilaxie.
II.Teme activități practice (10 ore)
1. Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.
2. Recoltarea unei hemoculturi.
3. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistenţă la antibiotice.
4. Interpretarea investigaţiilor şi explorărilor necesare pentru diagnosticul şi conduita în Sepsis și
integrarea lor în contextul clinic.
5. Însuşirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului
instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în
funcţie de clearance-ul la creatinină, medicaţia patogenică, medicaţia simptomatică în patologia
infecţioasă, cunoaşterea interacţiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru
interacţiunile medicamentoase.
20
III.Obiective specifice
La sfârşitul cursului, medicul rezident de boli infectioase va fi capabil să:
 utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic şi investigaţii pentru orientarea
diagnostică la pacienţii cu această patologie infecţioasă;
 cunoască definiţiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC şi MSOF şi să ştie să facă diagnosticul
diferenţial între acestea;
 cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
 ştie care sunt criteriile de internare în secţiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu
SEPSIS;
 cunoască elementele de diagnostic şi conduită terapeutică de urgenţă la pacientul instabil
hemodinamic, cu insuficienţă respiratorie, insuficienţă renală, MSOF;
 recomande şi să interpreteze investigaţiile paraclinice şi de laborator necesare unui
pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamaţiei, procalcitonina,
hemoculturi, culturi din secreţii (spută, uroculturi, secretii plagă, secreţii otice,
coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT
abdominal, echografia cardiacă, echografie de părţi moi, CT cerebral;
 recunoască punctul de plecare şi determinarile septice la distanţă în vederea unei terapii
infecţioase ţintite, dar şi a unei posibile abordări chirurgicale;
 facă o clasificare a infecţiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate şi
nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicaţi şi să cunoască principii de terapie
antibiotică în funcţie de această clasificare;
 să anticipeze o etiologie cȃt mai probabilă în funcţie de anamneză, examenul clinic şi
interpretarea analizelor, pȃnă la obţinerea unei hemoculturi pozitive, în aşa fel încȃt
terapia antibiotică să fie cȃt mai ţintită;
 cunoască principiile terapiei antiinfecţioase specific;
 cunoască posibilele complicaţii care pot apare, să le recunoască, să ştie să le trateze şi să
le prevină;
 cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienţilor cu SEPSIS;
 să înţeleagă cauzele şi factorii de risc.

2.Endocardite infecţioase
Endocardita infecţioasă pe valva nativă
Endocardita infecţioasă pe valva protezată
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiţia endocarditei infecţioase.
Clasificare : endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii
de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie,
fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecţioase acute, endocardite infecţioase subacute),
investigaţiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru
microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferenţial, tratament
(etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.
21
II.Teme activități practice
1. Examinarea pacientului cu endocardită infecţioasă.
2. Aplicarea scorurilor de severitate.
3. Aplicarea criterilor de diagnostic (criteriile Duke).
3. Recoltarea unei hemoculturi.
4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistenţă la antibiotice.
5. Interpretarea investigaţiilor şi explorărilor necesare pentru diagnosticul şi conduita în
endocardita infecţioasă și integrarea lor în contextul clinic.
6. Însuşirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului
instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de
antibiotice în funcţie de clearance-ul la creatinină, medicaţia patogenică, medicaţia simptomatică
în patologia infecţioasă, cunoaşterea interacţiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul
pentru interacţiunile medicamentoase.
III.Obiective specifice
La sfârşitul cursului, medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
 utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic şi investigaţii paraclinice pentru
orientarea diagnostică la pacienţii cu această patologie infecţioasă;
 cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecţioase (criteriile Duke majore şi
minore) ;
 cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecţioase şi calcularea
riscului de mortalitate la 6 luni la pacienţii diagnosticaţi cu endocardită infecțioasă ;
 aprecieze criteriile de internare în secţiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu
endocardită infecţioasă ;
 recomande şi să interpreteze investigaţiile paraclinice şi de laborator necesare unui
pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamaţiei,
procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice),
teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.),
EKG, echografia cardiacă ;
 recunoască factorii de risc (factorii predispozanţi ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii,
caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene ţintite ;
 să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cȃt mai
corecte ;
 să anticipeze o etiologie cȃt mai probabilă în funcţie de anamneză, examenul clinic şi
interpretarea analizelor, pȃnă la obţinerea unei hemoculturi pozitive, în aşa fel încȃt
terapia antibiotică să fie cȃt mai ţintită ;
 cunoască principiile terapiei antiinfecţioase specifice ;
 cunoască posibilele complicaţii care pot să apară, să le recunoască, să ştie să le trateze şi
să le prevină ;
 cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienţilor cu endocardită
infecţioasă.
22
3. INFECŢII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1. Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).
2. Encefalite infecţioase, postinfecţioase, postvaccinale
3. Mielite, nevrite
4. Abces cerebral
5. Empiem sub – si epidural, tromboflebita intracraniană supurativă
6. Infecţii de ṣunt LCR
Definiţie, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanţi
tablou clinic, investigaţii paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamaţie, CT
cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA şi PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic
diferenţial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicaţii, prognostic, profilaxie.
II. Teme activități practice (50 ore)
1. Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritaţie meningiană.
2. Aplicarea criteriilor de diagnostic.
3. Efectuarea puncţiei lombare.
4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistenţă la antibiotice.
5. Interpretarea investigaţiilor şi explorărilor necesare pentru diagnosticul şi conduita în meningită
și integrarea lor în contextul clinic.
6. Însuşirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului
instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de
antibiotice în funcţie de clearance-ul la creatinină, medicaţia patogenică, medicaţia simptomatică
în patologia infecţioasă, cunoaşterea interacţiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul
pentru interacţiunile medicamentoase.
III.Obiective specifice
La sfârşitul cursului, medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
 utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic şi investigaţii paraclinice pentru
orientarea diagnostică la pacienţii cu această patologie infecţioasă ;
 cunoască criteriile de diagnostic în infecţiile SNC ;
 recomande şi să interpreteze investigaţiile paraclinice şi de laborator necesare unui
pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA,
PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamaţiei, hemoculturi, CT/RMN cerebral ;
 să ştie să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic şi investigaţiile
paraclinice ;
 recunoască factorii de risc : factori care ţin de pacient, de virulenţa germenilor sau de
mediu (călătorii în zone geografice cu risc – meningita meningococică) ;
 să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cȃt mai
corecte ;
 anticipeze o etiologie cȃt mai probabilă în funcţie de anamneză, examenul clinic şi
interpretarea analizelor, pȃnă la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini
terapeutice cȃt mai corecte ;
 ştie să facă un diagnostic diferenţial între o meningită acută şi o meningită cronică, diferite
tipuri de encefalita ;
23
 cunoască principiile terapiei antiinfecţioase specifice ;
 cunoască posibilele complicaţii care pot să apară, să le recunoască, să ştie să le trateze şi
să le prevină ;
 cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienţilor cu meningită, indicaţiile
de vaccinare.
Alte infecţii severe
A. Infecţii intraabdominale
B. Peritonite
C. Supuraţii intraabdominale localizate
D. Abcese parenchimatoase
E. Infecţii ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
F. Trichineloza.
G. Botulism.
H. Antrax.
I. Tetanos.
J. Gangrena gazoasă.
K. Bruceloza.
L. Difteria.
B. Boli Infectioase, Cercetare clinică (2 luni) şi biostatistică (1 luna)= 3
luni
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Identificarea problemelor. Analiza şi prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităţilor.
Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie. Formularea obiectivelor.
2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor,
utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză
a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.
3. Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei
4. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor: Bugetarea acţiunilor.
5. Implementarea proiectului.Prezentarea rezultatelor.
II.Teme activităţi practice
1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecţioase.
2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar,
interviu).
5. Participarea la realizarea unor studii de cercetare si a unor lucrări ştiinţifice
pentru prezentarea la congrese si conferinte.
6. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate
Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc
24
Biostatistică:
1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă şi analitică în prelucrarea cu
ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu ;
2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de
statistică uzuale şi redactarea concluziilor
3. Proiectarea unui studiu pe eşantion
4. Interpretarea şi evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole
ştiinţifice
III.Obiective specifice
La sfârşitul cursului, medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
 utilizeze programul EpiInfo,
 realizeze studii de cercetare
 să intocmească o bibliografie adecvată
MODULUL 7 ANUL 3 ATI : 2 luni
Ore de curs /lună/săptămână – 5 ore/spt x 8 =40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Comele
2. Echilibrul acido-bazic (normal şi patologic)
3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal si patologic)
5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice
6. Tehnici de suport ventilator artificial
7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.
8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut
II. Teme activități practice
1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații
2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos
3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice
4. Proceduri de suport vital de bază
5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern
6. Tehnica efectuării ventilației mecanice
25
III. Obiective specifice.
 Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și
terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
 Puncţia venei subclaviculare şi a venei jugulare interne: 20
 Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) şi 5 pe “viu”
 Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) şi 20 de cazuri (dirijarea
echilibrării)
 Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) şi 20 cazuri (dirijarea
echilibrării
MODULUL 8 ANUL 3 – HEMATOLOGIE CLINICĂ –ONCOLOGICĂ
Ore de curs /luna/săptămână= 5 ore x 4= 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1. Clasificarea, diagnosticul şi tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome,
cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
2. Clasificarea şi criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice
(leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială, metaplazia
mieloidă cu mielofibroza) şi ale leucemiei limfatice cronice.
3. Clasificarea şi diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice şi limfoblastice.
4. Limfoame maligne: diagnostic.
5. Limfoproliferări reactive – limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice,
limfocitoza infecţioasă acută, infecţia cu Bordetella pertusis).
6. Agranulocitoză şi sindromul febril: cauze si management.
7. Clasificarea, diagnosticul si managementul sindroamelor hemoragice.
II.Teme activităţi practice
1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.
2. Interpretarea unei medulograme: 5.
3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.
4. Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.
5. Transfuzia de sânge – indicații, tehnică, riscuri.
III.Obiective specifice
La sfârşitul cursului, medicul rezident de boli infecţioase va fi capabil să:
-recunoască şi să diagnosticheze principalele afecţiuni din tematica de studiu
-să stabileasca diagnosticul infecţiilor asociate şă să iniţieze o terapie empirica adecvată
– să realizeze managementul de urgenţă al afecţiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, şoc,
Insuficienţa respiratorie, etc)
26
MODULUL 9- ANUL 3+4 – MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
(3 luni)
Ore de curs /lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Structura şi organizarea laboratorului de microbiologie.
2. Măsuri de protecţie în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante,
antiseptice.
3. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă şi
lamelă.
4. Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecṭioase:
– Infecṭii SNC;
– Infecṭii oftalmologice;
– Infecṭii in sfera ORL;
– Infecṭii de tract respirator superior;
– Infecṭii de tract respirator inferior;
– Infecṭii ale aparatului cardio-vascular;
– Infecţii de tract digestiv;
– Infecţii de tract uro-genital;
– Infecṭii osteoarticulare;
– Infecṭii tegumentare şi de părṭi moi;
– Afectiuni virale: infecţia HIV/SIDA, hepatite acute si cronice virale etc
– Afecţiuni parazitare
5. Aportul laboratorului de microbiologie în diferenţierea dintre colonizare, contaminare şi
infecţie.
6. Testarea sensibilităţii la antimicrobiene prin metode clasice si semiautomate: principiul
metodei şi interpretare.
7. Metode de diagnostic în infecţiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex.
sonicare).
GENETICĂ MOLECULARĂ
1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic
şi monitorizarea bolilor infecţioase specifice.
2. Diagnosticul şi monitorizarea terapiel în infecţiile cu virusuri hepatitice.
3. Diagnosticul şi monitorizarea terapiei în infecţia HIV.
II.Teme activităţi practice
1. preparatul proaspăt între lamă şi lamelă: 50.
2. Însâmântarea produselor patologice: culturi aerobe şi anaerobe: 50.
4. Identificarea agenţilor patogeni din diverse produse patologice:
− exsudat faringian: 50
− spută: 30
− urocultură: 30
27
− coprocultură: 20
− hemocultură: 30
− LCR: 20
− secreţii purulente: 50
4. Efectuarea şi interpretarea testelor de determinare a sensibilităţii bacteriene la
anti-biotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor şi a ESBL-urilor:
300.
5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: 50.
6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor parazitare (paraziti intestinali,
paraziţi sanguini, paraziti eu alte localizări): 30.
7. Diagnosticul imunologic în bolile infectioase: determinare de antigene şi anticorpi: 50.
8. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infectioase: 50.
9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor fungice (cultură, identificare).
III.Obiective specifice
Se va avea in vedere dobândirea următoarelor cunoştinţe:
 Principalii agenţi microbieni implicaţi în producerea infecţiilor enumerate anterior;
 Etapele diagnosticului de laborator:
a) recoltarea corespunzatoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de
recoltare;
b) transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
c) prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:
– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/ culture bacteriene) si semiautomate;
– serologic: detecţie de antigene si anticorpi specifici.
– molecular: detecţie de acizi nucleici;
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECŢIOASE
(8 luni)
Ore de curs /lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Infecţii asociate ingrijirilor medicale-3 luni
2. Infecţii digestive 2 luni
3. Infecţii diverse: ITU, respiratorii, genitale , etc – 3 luni
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Infecţii nozocomiale date generale.
2. Mecanisme de rezistenţă la antibiotice.
3. Politici de antibioticoterapie.
28
4. Diagnosticul infecţiilor nozocomiale.
5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilaţie.
6. Infecţiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecţiilor chirurgicale.
7. Infecţii urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.
8. Infecţiile protezelor.
9. Bacteriemia de cateter.
10. Diareea post-antibiotice.
11. Profilaxia şi tratamentul escarelor.
12. Infecţii determinate de germeni multirezistenţi: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram
negativi MDR, XDR, PDR – opţiuni terapeutice.
13. Profilaxia infecţiilor nozocomiale.
II.Teme activităţi practice
1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal si nazal de germeni multirezistenţi, şi
pentru diagnosticul infecţiilor nozocomiale
2. Identificarea factorilor de risc pentru infecţii nozocomiale în secţia unde lucrează şi
propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.
3. Diagnosticul clinic al infecţiilor nozocomiale.
4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor şi testarea
sensibilităţii la antibiotice.
6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea şi remedierea riscurilor de
infecţii nozocomiale şi de transmitere a rezistenţei la antibiotice.
7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infectiilor.
8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecţiilor chirurgicale,
diagnosticul şi tratamentul corect al acestora.
9. Training în secţia de TI pentru diagnosticul şi tratamentul pneumonie de ventilator
10. Îngrijirea plăgilor şi escarelor pentru reducerea riscului de infectie.
11. Montarea şi ţngrijirea cateterelor urinare şi vasculare.
III.Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecşioase va putea să facă
diagnosticul pozitiv şi diferenţial al infecţiilor nozocomiale, va cunoaşte factorii de risc şi
modalităţile de prevenire a infecţiilor nozocomiale şi de asemenea va avea cunoştinţe legate de
rezistenţa la antibiotice şi tratamentul infecţiilor nozocomiale.
A. Infecţii ale căilor respiratorii superioare:
 Guturaiul
 Angine
 Epiglotita
 Laringita acută
 Laringo-traheobronsita acută
29
 Otita externa şi medie
 Sinuzite
 Infecţii ale cavităţii orale, gâtului şi capului.
B. Infecţii ale căilor respiratorii inferioare:
 Bronşite acute, bronşite cronice acutizate.
 Bronşiolita.
 Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae,
 Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp. )
 Abcesul pulmonar
 Pleurezii
C. Infecţii cutanate si de părţi moi :
 Celulite şi infecţii ale ţesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
 Miozite, fasceite
 Infecţiile plagilor, arsurilor
D. Infecţii ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată şi generalizată.
Limfangite
E. Diarei acute infecţioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi),
patogeneza, diagnostic, tratament.
 Diarei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
 Diarei invazive (inflamatorii).
 Diarei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
 Toxiinfecţii alimentare.
 Boala Whipple
 Infecţii genitale
 Infecţii ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
MODULUL 11 ANUL 5
(4 luni)
BOLI INFECŢIOASE:
1. Infecţia HIV (2 luni),
2. Infecţii virale acute şi cornice şi Infecţii la imunodeprimaţi (2 luni)
Ore de curs /lună/săptămână =80 ore
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicaţie teoretică).
2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicaţie teoretică).
3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicaţie teoretică).
30
4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV,
profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicaţie teoretică).
5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicaţie teoretică).
6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere,explicaţie
teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor
medicamentoase).
7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicaţie teoretică).
8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicaţie teoretică).
9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicatie teoretica).
10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicaţie teoretică).
11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția
HIV(prelegere, explicatie teoretică).
II.Teme activităţi practice
1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice,
exerciţii).
2.Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații
practice, exercitii).
3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV,
chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciţii).
4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru
participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciţii).
5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la
comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciţii).
6. Calitatea vieții pacienților cu HIV – rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor
medicale (demonstrații practice, exerciţii).
7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat
particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice,
exerciţii).
8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și
responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciţii).
9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații
practice, exercitii).
10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu
HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exercitii).
11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea
unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la
redactarea rezultatelor cercetării).
7. Cunoasterea legislatiei nationale privind drepturile si obligatiile medicului, respectiv
pacientului (confidentialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).
III.Obiective specifice
La sfârşitul modulului, medicul rezident de boli infectioase va fi capabil să:
 recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
 asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
 identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
31
 realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
 evalueze riscurile co-morbiditatilor non-HIV și sa participe la managementul
multidisciplinar al pacientului cu HIV;
 explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, sa promoveze și să evalueze
aderența pacienților cu infecție HIV.
2.Hepatite virale acute şi cronice
 Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.
 Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,
III.Obiective specifice
 Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de
markerii virali;
 Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută şi cronică urmând
regulile impuse de protocoalele terapeutice;
 Pentru infecţiile cronice: să poată identifică pacienţii care necesită spitalizare continuă;
 Să poată prescrie profilaxie pre si postexpunere pentru infecţiile cu virusuri hepatitice.
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs /lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Proces infecţios. Focar epidemiologie.
2. Proces epidemiologic: condiţionare (factori determinanţi şi favorizanţi),
forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
3. Epidemiologie specială în infecţiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut
(importanţa clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal,
transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare
populaţională, prevenire, combatere, modalităţi de intervenţie rapidă în focar, pe
tipuri de categorii de risc):
a. Infecţii respiratorii acute şi sindroame, gripale.
b. Exanteme febrile.
c. Infecţii digestive.
d. Infecţii ale SNC şi periferic.
e. Infecţii cu transmitere parenterală.
f. Infecţii cu poartă de intrare cutanată.
4.Principii de prevenire, combatere şi control a infecţiilor nosocomiale.
5.Imunizări: program naţional de imunizări, imunizări la grupe de risc.
32
II.Teme activități practice
1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.
2. Triajul epidemiologie: 2.
3. Supravegherea bolilor infectioase: 2.
4. Supravegherea şi controlul purtătorilor de germeni patogeni şi oportunităti: 2.
5. Organizarea şi efectuarea unor actiuni de recoltare, conservare şi transport de
produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecţie, în
cadrul activităţii de profilaxie, supraveghere, control şi combatere: 2.
6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.
7. Imunoprofilaxia bolilor infectioase-principii de bază, imunoprofilaxia
activă(20), imunoprofilaxia pasivă (20).
III.Obiective specifice
 Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
 Să realizeze triajul epidemiologic
 Să cunoască modalităţile de intervenţie rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs /luna/saptamana = 4 spt /1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Infecţii cutanate virale.
2. Urticaria.
3. Eczeme / dermatite.
4. Prurigouri.
5. Vasculite.
6. Reactii cutanate postmedicamentoase.
7. Eritrodermiile.
8. Purpure.
9. Boli buloase.
10. Sifilisul dobândit şi congenital.
11. Alte infecţii cu transmitere sexuală.
II.Teme activități practice
1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
III.Obiective specifice
 Diferenţierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
 Decelarea elementelor de gravitate in cursul evoluţiei unor afecţiuni cu leziuni cutanate
33
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE
(1 lună)
Ore de curs /lună/săptămănă = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1. Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicaţia
antituberculoasă
2. BPOC.
3. Pleurezii neinfectioase.
4. Insuficienţă respiratorie acută şi cronică.
II.Teme activități practice
1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor
adverse la terapie;
2. interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;
3. efectuarea toracocentezei (%;)
4. interpretarea rezultatelor de la explorarile respiratorii (spirometrie si determinarea
gazelor sanguine): 10 cazuri.
III.Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infectioase îşi va insuşi:
 cunoştinţele teoretice şi practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
 managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
 managementul efectelor adverse la terapie;
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECŢIOASE
(9 luni)
1. Infecţii la femeia gravidă, Infecţiile nou-născutului şi ale copilului (Boli
eruptive,) etc- 3 luni
2. Zoonoze- 3 luni
3. Boli tropicale, Medicina călătorului , Alte infecţii- 3 luni
Ore de curs /lună/săptămână =144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
34
I.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
A. Infecţiile la femeia gravidă
1. Bilanţ preconcepţional pentru infecţii cu transmitere maternofetală – imunizări ce pot fi
recomandate.
2. Testarea gravidei pentru infecţii cu transmitere maternofetală (primul bilanţ, retestări, testări în
ultimele 4 săptămâni).
3. Infecţii frecvente ale gravidei: infecţii urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.
4. Infectii/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice – atitudine
5. Infectii specifice gravidei si lehuzei: corioamniotita, infectii de plaga
postcezariana/epiziotomie, endometrite, mastite.
6. Profilaxia antibiotică la cezariană şi in caz de ruptură prematură de membrane
B. Infecţiile nou-născutului şi ale copilului
1. Sepsisul neonatal
2. Rubeola
3. Rujeola
4. Roseola infantum şi megaleritemul infecţios
5. Scarlatina
6. Infecţia cu virusul varicelo-zosterian
7. Tusea convulsivă
8. Infecţia urliană
C. Toxoplasmoza
D. Infecţia cu Listeria
II.Teme activităţi practice
1.Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecţiillor la femeia gravidă,
nou- născut, copil;
2.diagnosticul clinic al infecţiillor la femeia gravidă, nou- născut, copil;
3.diagnosticul paraclinic al infecţiillor la femeia gravidă, nou- născut, copil.Interpretarea
rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecţiillor la femeia gravida, nou- nascut,
copil;
4.conduita terapeutică.
III.Obiective specifice
 să recunoască elementele caracteristice fiecarei boli eruptive;
 să deceleze elementele de gravitate şi să le trateze adecvat;
 să cunoască şi să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase şi de depistare a
contacţilor ;
 să evite testările inutile şi să explice inutilitatea lor
 să ştie când se efectează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasma dacă
inţial este negativă, HBV-DNA cei cu infecţie VHB, etc).
35
E. Boli tropicale, Medicina călătorului
I.Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4
ore curs/sapt)
1. Boli infecţioase tropicale: etiologie şi epidemiologie.
2. Agenti antiparazitari.
3. Vectori: noţiuni generale.
4. Malaria
5. Filarioze limfatice şi leishmaniaza
6. Amoebiaza şi schistosomiaza
7. Strongiloidoza si tripanosomiaza
8. Febre hemoragice
9. Diareea călătorului
10. Dengue, Zika, Chikungunya
11. Vaccinuri necesare pentru călătorii
12. Chimioprofilaxia infecţiilor tropicale
13. Profilaxia generală a infecţiilor tropicale
14. Noţiuni generale de bioterorism
15. Arme biologice
16. Planul de pandemie
II.Teme activități practice (2 luni)
1. Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale
2. Diagnosticul clinic pozitiv şi diferenţial al infecţiilor tropicale
3. Metodele diagnostice paraclinice
4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei şi citirea lor
5. Prescrierea tratamentului pentru pacienţi cu boli infectioase tropicale
6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale
7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologic
III.Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecţioase îṣi va însuşi:
 cunoṣtinţele teoretice referitoare la bolile infectioase tropicale: virale, bacteriene ṣi
parazitare;
 noţiunile generale despre vectori;
 noţiunile de profilaxie generală ṣi specifică a bolilor infecţioase tropicale;
 noţiunile generale de bioterorism ṣi arme biologice.
 de asemenea va fi capabil să intocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de
pandemie).
F. Zoonoze
 Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
 Leptospiroze.
36
 Boala Lyme. Febra recurentă.
 Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
 Erizipeloid Rosenbach.
 Boala ghearelor de pisică.
 Febra muṣcăturii de ṣobolan.
II.Teme activități practice
1. Anamneza pacientului
2. Diagnosticul clinic pozitiv şi diferenţial.
3. Metodele diagnostice paraclinice.
III.Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecţioase:
 Îṣi va însuşi abordarea unitară a rezistenţei la antibiotice pentru medicina umană şi cea
veterinară
 Va avea capacitatea de a contribui la intervenţii de sănătate publică în cazul implicării de
germeni proveniţi de la animale
 Va fi capabil să orienteze diagnosticul şi terapia în patologia de import de tip zoonotic
 Îṣi va însuşi noţiunile de profilaxie generală ṣi specifică zoonozelor
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea „Boli Infecţioase”
I. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire in modulul de Boli Infecţioase (pg. 6-9)
II. Proba clinică de Boli Infecţioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
III. Proba clinică de Boli Infecţioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecţioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătăţii va
avea în vedere elaborarea unui material (în cursul urmatoarelor 18 luni) actualizat, care să fie
folosit pentru evaluarea medicilor rezidenţi în perioada de pregătire şi la examenul de medic
specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susţinerea examenului de specialitate la
nivel european.
Comisia de Boli Infecţioase din Ministerul Sănătăţii
Preşedinte: Prof. dr. Egidia Miftode

Lasă un răspuns