Ghid de management al cancerului de col uterin

Ghiduri

Ministerul Sanatatii

Ordinul nr. 1221/2010

 

Cancerul de col uterin

Recomandările ESMO pentru diagnosticare, tratament şi monitorizare 

  1. Haie-Meder1, P. Morice2 & M. Castiglione3

Din partea Grupului de Lucru ESMO pentru Ghiduri Terapeutice * 

1Department of Radiology,

2Surgery Service, Institut Gustave Roussy, Villejuif, France

3Institute of Social and Preventive Medicine (ISPM), University of Geneva, Geneva, Switzerland  

*Corespondenţa se trimite la: ESMO Guidelines Working Group, ESMO Head Office, Via L. Taddei 4, CH-6962 Viganello-Lugano, Switzerland;

E-mail: clinicalrecommendations@esmo.org  

Aprobat de Grupul de Lucru ESMO pentru Ghiduri Terapeutice: Ianuarie 2008.  

Annals of Oncology 20 (Supplement 4): iv27–iv28, 2009 doi:10.1093/annonc/mdp119  

Incidenţă  

Incidenţa anuală a cancerului de col uterin (cancer cervical) în Uniunea Europeană este 13,2/100.000, iar mortalitatea este 5,9/100.000.  

Diagnostic  

Diagnosticul patologic ar trebui bazat pe examinarea unei biopsii chirurgicale şi raportat în conformitate cu clasificarea WHO.  

Stadializare  

Procedurile utilizate pentru stadializare includ examinare ginecologică, hemogramă şi analize biochimice (inclusiv teste funcţionale renale şi hepatice). IRM este superioară faţă de TC în ceea ce priveşte evaluarea extensiei tumorale, dar cele două metode sunt echivalente în ceea ce priveşte evaluarea invaziei limfoganglionare. Ca urmare, IRM abdominală şi pelviană este preferabilă tomografiei computerizate [III, A]. Pentru depistarea leziunilor metastatice se poate face şi TC toracică. Dozarea SCC poate fi utilă pentru monitorizarea pacientelor cu carcinom epidermoid, atunci când valoarea este crescută înainte de iniţierea tratamentului. Evaluarea invaziei limfoganglionare prin limfadenectomie pelviană şi paraaortică este opţională, iar utilitatea PET este în curs de investigare.

Cel mai frecvent se foloseşte clasificarea FIGO (Fédération Internationale de Gynécologie et d’Obstrétique), bazată pe examinarea clinică.  

Tratament  

Este obligatorie stabilirea strategiei terapeutice de către o echipă multidisciplinară, în funcţie de volumul şi extensia tumorii.  

Stadiul FIGO IA1  

Tratamentul standard constă în conizaţie cu margini libere sau histerectomie simplă (metoda se alege în funcţie de vârsta pacientei) [III, B]. În caz de invazie limfovasculară se recomandă practicarea limfadenectomiei pelviene [III, B]. La pacientele cu afectare nodală tratamentul standard include şi chimioradioterapie concomitentă [I, B].  

Stadiul FIGO IA2  

Tratamentul chirurgical este standard. Opţiunile sunt conizaţie sau trahelectomie (la pacientele tinere) şi histerectomie simplă/radicală în restul cazurilor [III, B]. Este obligatorie limfadenectomia pelviană [III, B]. În caz de invazie a limfoganglionilor pelvieni tratamentul standard include şi chimioradioterapie concomitentă [I, B].  

Stadiul FIGO IB1  

Pentru aceste paciente nu există tratament standard. Opţiunile sunt intervenţia chirurgicală, iradierea externă asociată cu brahiterapie, sau tratament combinat (operaţie şi iradiere) [III, B].

Intervenţia chirurgicală standard presupune efectuarea histerectomiei radicale, ooforectomiei bilaterale (opţional) şi limfadenectomiei pelviene. În caz de tumoră cu prognostic excelent se poate lua în considerare intervenţia conservatoare. Tratamentul combinat constă de obicei din brahiterapie preoperatorie urmată după 6-8 săptămâni de intervenţie chirurgicală. La pacientele cu invazie limfoganglionară tratate chirurgical sau cu tratament combinat, tratamentul standard presupune adăugarea chimioradioterapiei concomitente [I, B].  

Stadiul FIGO IB2-IVA

Tratamentul standard este chimioradioterapia concomitentă [I, A]. Această modalitate terapeutică este superioară radioterapiei singure în ceea ce priveşte controlul local al bolii, rata de recurenţe metastatice, intervalul liber de boală şi supravieţuirea, având însă toxicitate (gastrointestinală şi hematologică) mai mare [I, A]. Beneficiile par a fi mai mici la pacientele cu boală avansată, stadiul III şi IVA, comparativ cu pacientele cu boală stadiul IB2-IIA/B. În cadrul regimurilor de chimioradioterapie, folosirea asocierilor pe bază de săruri de platină rămâne standard. Iradierea externă se combină cu brahiterapia, iar durata totală a tratamentului nu ar trebui să depăşească 55 zile [III, B]. Practicarea histerectomiei extrafasciale este opţională.

Folosirea chimioterapiei neoadjuvante rămâne controversată, fiind în curs de investigare în cadrul unui studiu condus de EORTC (55994).  

Stadiul FIGO IVB  

Este posibilă obţinerea unor beneficii în urma folosirii unor regimuri de chimioterapie pe bază de săruri de platină [III, B].  

Tratamentul bolii recurente (local sau la distanţă)  

Pentru majoritatea pacientelor opţiunea standard este chimioterapia paliativă. În cazuri selectate se poate face excizie chirurgicală largă (de obicei exentraţie) şi radioterapie.  

Monitorizare  

Se recomandă examinare clinică, examinare ginecologică şi efectuarea de frotiuri Papanicolau (atenţie la modificările specifice care apar la pacientele iradiate) la intervale de 3 luni în primii 2 ani, 6 luni în următorii 3 ani şi ulterior anual [III, C].  

Notă  

În parantezele pătrate sunt trecute nivelurile de evidenţă [I-V] şi gradele de recomandare [A-D], aşa cum sunt utilizate în cadrul Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO). Recomandările în dreptul cărora nu este trecut un grad de recomandare au fost considerate adecvate pentru practica clinică de către autorii experţi şi membrii consiliului director al ESMO.  

Bibliografie  

  1. Arbyn M, Raifu AO, Autier P et al. Burden of cervical cancer in Europe: estimates for 2004. Ann Oncol 2007; 18: 1708–1715.  
  2. Bipat S, Glas AS, van der Velden J et al. Computed tomography and magnetic resonance imaging in staging of uterine cervical carcinoma: a systematic review. Gynecol Oncol 2003; 91: 59–66. 
  3. Bolli JA, Salvat J, Sarrazin R et al. Squamous cell carcinoma antigen: clinical utility in squamous cell carcinoma of the uterine cervix. Gynecol Oncol 1994; 55: 169–173. 
  4. Winter R. Conservative surgery for microinvasive carcinoma of the cervix. J Obstet Gynaecol Res 1998; 24: 433–436. 
  5. Benedet JL, Anderson GH. Stage IA carcinoma of the cervix revisited. Obstet Gynecol 1996; 87: 1052–1059. 
  6. Gaducci A, Sartori E, Maggino T et al. The clinical outcome of patients with stage Ia1 and Ia2 squamous cell carcinoma of the uterine cervix: a Cooperation Task Force (CTF) study. Eur J Gynaecol Oncol 2003; 24: 513–516. 
  7. Landoni F, Maneo A, Colombo A et al. Randomised study of radical surgery versus radiotherapy for stage Ib–IIa cervical cancer. Lancet 1997; 350: 535–540. 
  8. Dargent D. Radical abdominal trachelectomy and pelvic lymphadenectomy with uterine conservation and subsequent pregnancy in the treatment of early invasive cervical cancer. Am J Obstet Gynecol 2001; 185: 370–374.  
  9. Green JA, Kirwan JM, Tierney JF et al. Survival and recurrence after concomitant chemotherapy and radiotherapy for cancer of the uterine cervix: a systematic review and meta-analysis. Lancet 2001; 358: 781–786. 
  10. Haie-Meder C, Fervers B, Fondrinier E et al. SOR guidelines for concomitant chemoradiotherapy for patients with uterine cervical cancers: evidence update bulletin 2004. Ann Oncol 2005; 16: 1600–1608. 
  11. Lukka H, Hirte H, Fyles A et al. Concurrent cisplatin-based chemotherapy plus radiotherapy for cervical cancer—a meta-analysis. Clin Oncol 2002; 14: 203–212. 
  12. Girinsky T, Rey A, Roche B et al. Overall treatment time in advanced cervical carcinomas: a critical parameter in treatment outcome. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1993; 27: 1051–1056. 
  13. Keys HM, Bundy TM, Stehman FB et al. Radiation therapy with and without extrafascial hysterectomy for bulky stage IB cervical carcinoma: a randomized trial of the Gynecologic Oncology Group. Gynecol Oncol 2003; 89: 343–353. 
  14. Timotheadou E, Gore ME. Neoadjuvant chemotherapy for locally advanced cervical cancer. Eur J Cancer 2003; 39: 2419–2421. 
  15. Tzioras S, Pavlidis N, Paraskevaidis E et al. Effects of different chemotherapy regimens on survival for advanced cervical cancer: systematic review and metaanalysis. Cancer Treat Rev 2007; 33: 24–38. 
  16. Kew FM, Roberts AP, Cruickshank DJ. The role of routine follow-up after gynaecological malignancy. Int J Gynecol Cancer 2005; 15: 413–419. 
  17. Kew FM, Cruickshank DJ. Routine follow-up after treatment for a gynaecological cancer: a survey of practice. Int J Gynecol Cancer 2006; 16: 380–384.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *