Actualizare 23.07.2020
Caz suspect
Orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)
SAU
Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
SAU
Orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
Definițiile COVID-19 comunitar sau IAAM
Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de:
– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);
– argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau
IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau alta dintre origini)
Pot exista următoarele situații:
Caz COVID-19 comunitar
– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
– debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară
(apartenența la un focar de cazuri comunitare);
Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
– debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată
asistenței medicale;
– cazurile la personalul medico-sanitar si auxiliar, dacă nu există argumente puternice
în favoarea unei transmiteri comunitare;
Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:
– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;
– cu origine incertă, in cazul debutului la 3-14 zile dupa externare, dacă nu există
argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM
Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz in parte.
Caz confirmat
O persoană cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.
Contactul apropiat este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere
de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui
caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de
mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă
mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe,
sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi
la o distanţă mai mică de 2 m;
– Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care
acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul
personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție*;
*Personalul medical care a purtat echipamentul de protectie corespunzator tipului
de îngrijire acordată NU ESTE CONSIDERAT CONTACT APROPIAT.
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
Deces la pacient confirmat cu COVID-19
Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu
poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli
pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie
raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului
pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a
cauzat sau a contribuit la deces.
De asemenea, mentionam ca, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru
modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de
coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile
confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din
spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecției cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID. În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.”
Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:
1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;
2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant
(asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem
hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din
perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se
deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare
2 saptamani;
5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă
medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;
În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică,
agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020),
accesat la https://www.idsociety.org/practice-guideline/covid-19-guideline-diagnostics/
6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau
radioterapie:
– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;
– Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de
prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;
Notă:
Cu referire la punctele 6. și 7., în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;
– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;
9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;
10.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;
11.Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;
12.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
13.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;
** În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de
laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.
Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.
Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.
Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau
pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.
Buletinele de analiza cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat,
în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.
În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.
Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.
