În cursul săptămânii trecute, în Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” s-a efectuat, în premieră, o intervenție de implantare de stent aortic la un pacient diagnosticat cu Coarctație de aortă – stenozare (îngustare) a lumenului aortic, localizată de obicei la nivel istmic, imediat sub originea arterei subclaviei stângi, care poate fi localizată oriunde intratoracic sau abdominal și se poate asocia cu sindromul Turner sau Shone.
În general, coarctația de aortă este prezentă de la naștere, dar în funcție de gradul de severitate, poate fi depistată mai târziu, la maturitate. Cu cât artera este mai îngustată, cu atât simptomatologia este mai severă.
Coarctația de aortă se poate prezenta ca o malformație singulară, dar sunt cazuri în care poate fi însoțită de alte malformații cardiace, cum ar fi canalul arterial permeabil, defectul de sept atrial sau ventricular sau alte anomalii cardiace complexe.
Coarctația de aortă poate surveni atunci când în istoricul familial există cazuri de malformații cardiace sau atunci când fătul prezintă un sindrom genetic, cum ar fi Sindromul Turner.
Cauzele exacte nu sunt încă cunoscute, dar în majoritatea cazurilor, afecțiunea este prezentă la naștere. Sunt situații în care diagnosticul este pus mai târziu, ca urmare a vasculitelor, aterosclerozei sau în urma unor traumatisme majore. De obicei, coarctația de aortă este provocată de un defect al vaselor de sânge, în timpul dezvoltării celui de-al cincilea și de-al șaselea arc aortic.
Musculatura netedă a ductului se deplasează în zona periductală și provoacă constricția și îngustarea lumenului aortic.
Fluxul sangvin redus cauzează subdezvoltarea istmului aortic.
Pacientul, în vârstă de 35 ani, normoponderal, fost sportiv de performanta, se adresează serviciului cardiologie pentru o simptomatologie debutată recent, din care menționam: dureri de cap; sângerări nazale; crampe la nivelul membrelor; caracteristici fizice asociate Sindromului Turner; brațul stâng vizibil mai mic decât cel drept; slăbiciune musculară; tensiune arterială și suflu sistolic sau continuu, care a putut fi auzit în zona infraclaviculară stângă.
Diagnosticul a fost sugerat ca urmare a examinării ecografice realizate de cpt. medic dr. Magdalena Gurzun și, ulterior, confirmat prin investigație imagistică tomografică.
Pe baza investigațiilor clinice și paraclinice efectuate, s-a decis tratamentul endovascular al acestei afecțiuni.
Intervenția a avut loc în Laboratorul de angiografie cateterism cardiac, în data de 03.11.2020, de o echipă medicală multidisciplinară, coordonată de lt. col. medic dr. Sebastian Botezatu, medic primar Radiologie şi imagistică medicală, competenţă Radiologie intervenţională şi Ecografie generală, şef Laborator și col. medic dr. Liviu Stan, medic primar Chirurgie Cardiovasculară, şef Secţie. Din echipa medicală au mai facut parte: dr. Alexandru Conduraru, medic specialist ATI; dr. Khattab Mohamed, medic primar Cardiologie; dr. Emilian Apostu, medic specialist Cardiologie și dr. Alexandru Halip, medic rezident Chirurgie cardiovasculară.
Abordul chirurgical a fost pe cale femurală dreaptă. S-au cateterizat artera femurală comună stângă și cea brahială stângă. Din cauza stenozei severe, stenoza a fost traversată anterograd, prin abord brahial stâng, de unde, cu ajutorul unui Snare femural stâng s-a exteriorizat ghidul pe cale femurală. S-a predilatat stenoza cu baloane Ultraverse 6 x 60 si 9 x 40 mm la 6 atm. S-a implantat stent autoexpandabil Vascu Flex 24 x 70 mm care a fost post-dilatat, la o atmosferă, cu baloane Edwards 20 x 40 mm și 23 x 40 mm.
A fost nevoie de refacerea chirurgicală a arterei femurale comune drepte, dat fiind faptul că acesta era un vas gracil, stenozat ca urmare a abordului şi a introducerii dispozitivelor.
Pacientul a fost externat, din Secția Chirugie cardiovasculară, în cea de-a patra zi postoperator. Pacientul nu a necesitat transfer în Sectia Terapie Intensivă, deși intervenția a avut loc sub anestezie generală IOT, pacientul a fost detubat imediat postoperator.
Patologia congenitală cardiovasculară a adultului reprezintă o problemă importantă de sănătate care a dus la implementarea, începând de anul viitor, a unui program național destinat acesteia, dat fiind faptul că Coarctația de aortă, lăsată netratată, poate duce către un spectru larg de complicații, cum ar fi: Accident vascular cerebral; Anevrism aortic; Disecție de aortă; Boala coronariană prematură; Insuficiență cardiacă; Insuficiența altor organe (în cazurile severe, în care îngustarea este mare, iar sângele nu poate ajunge la organele principale).
Este foarte important ca factorii de risc, cum ar fi Sindromul Turner, bicuspidia aortică sau istoricul familial să fie identificate și monitorizate din timp și cu atenție.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical, urmărește-ne pe Facebook.
