Curriculum de pregătire în specialitatea EPIDEMIOLOGIE

Rezidentiat

Rezidenți confirmați în specialitate la 01.01.2018 și ulterior.

Ministerul Sanatatii

Definitia specialitatii
Specialitatea care se ocupa cu activitati practice rezultate in urma studiului distributiei starilor de sanatate si de boala cat si a determinantilor acestora, in populatia generala sau in grupuri specifice,
pentru realizarea prevenirii si controlului problemelor de sanatate la nivel individual si al comunitatii, in acord cu politicile de santate la nivel local, regional si international.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri)
pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40 – 50
de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite
(CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă
20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în
unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează
prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de
stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea
în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.

NUMAR TOTAL DE ANI 4 ani
NUMAR TOTAL DE MODULE 11 module
MODULUL 1
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 12 saptamani/3 luni
ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore / luna/
6,7ore/sapt
MODULUL 2
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 20 saptamani/5 luni
ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 32ore /luna/
6,4 ore/sapt
MODULUL 3
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 16 saptamani/4 luni
ORE PREGATIRE /LUNA/SAPTAMANA 35 ore/luna/
7 ore/sapt
MODULUL 4
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 30 ore /luna/
6 ore/sapt
MODULUL 5
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 16 saptamani/4luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 35 ore/luna/
7 ore/sapt
MODULUL 6
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 8 saptamani/2luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 40 ore /luna/
8 ore/sapt
MODULUL 7
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 20 saptamani/5 luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 36 ore /luna/
7,2 ore/sapt
MODULUL 8
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 4 saptamani/1 luna
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 40 ore /luna/
8 ore/sapt
MODULUL 9
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 30 ore /luna/
6 ore/sapt
MODULUL 10
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore/luna/
6,7 ore/sapt
MODULUL 11
NUMAR DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL 24 saptamani/6 luni
ORE PREGATIRE/LUNA/SAPTAMANA 33,3 ore /luna/
6,7 ore/sapt
TOTAL ORE PREGATIRE TEORETICA 550 ore
TOTAL ORE PREGATIRE PRACTICA 1050 ore
TOTAL ORE PREGATIRE 1600 ore

STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (3 luni)
Nr. ore de pregatire = 100 ore
Nr.ore curs = 40 ore
Nr.ore practica= 60 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală
1. Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.
2. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea
problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.
3. Raționamentul epidemiologic.
4. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și
internațional.
5. Investigația epidemiologică.
6. Analiza epidemiologică.
7. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.
8. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate –
infecțioase și neinfecțioase
9. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).
10. Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și
controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase
1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase
1.1. Boli infecțioase cu transmitere aeriană:
• infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoză),
• virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții
herpetice),
• parazitare (pneumocistoza).
1.2. Boli infecțioase cu transmitere digestivă:
• bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze,diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter,
botulism).
• virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),
• parazitare (lambliaza, trichineloza, toxoplasmoza ).
• Toxiinfecții alimentare.
1.3. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:
• hepatite acute virale tip B, C, D;
• infecția cu HIV/SIDA.

1.4. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață:
• bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloza; listerioza; infecții cu transmitere
sexuală: sifilis, gonoree),
• virale (infecția cu virusul Papilloma, rabia),
• parazitare (scabia, toxoplasmoza).
1.5.Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra
butonoasă), borelioze, , Zika, West Nile, encefalita de capuse, malaria.
1.6. Boli cu particularități etilogice, clinice și epidemiologice în curs de elucidare:
parvoviroza, boli demielizante ale sistemului nervos central (encefalomielita acută
demielinizantă, encefalomielita acută necrozantă hemoragică, mieliopatia asociata infecției cu
HTLV1) ; boli cauzate de prioni; sindromul Reye; Sindromul Kawasaki ; ateroscleroza și
bolile cardiovasculare de etiologie infecțioasă; boala Alzheimer
1.7.Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile
infecțioase și migrația; infecțiile și sarcina; infecțiile neonatale; infecțiile la vârstnic;
infecțiile la gazde imunocompromise – neutropenici, imunodeprimati de diverse cauze, la
utilizatorii de droguri intravenoase altele decât HIV)
1.8. Boli infecțioase ca amenințări globale: bioterorism; pandemii, febre hemoragice (Ebola)
1.9. Imunoprevenția activă și pasivă a bolilor: principii, bazele strategice ale programelor de
imunizare inclusiv după circumstanțele epidemiologice.
1.10. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase
Tematica de pregatire practica
1. Utilizarea diverselor metode epidemiologice și metode clinice in utilizarea, interpretarea și
luarea deciziei pentru cunoașterea problemelor de sănătate comunitară (situatii concrete de
focar de boli transmisibile si in circunstantele date de bolile netransmisibile).
3. Aplicarea raționamentul epidemiologic in rezolvarea unor problema epidemiologice in
diverse situatii de boli transmisibile si netrasmisibile.
4. Realizarea unui sistem de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local,
național, regional și internațional.
5. Analiza procesului procesului epidemiologic in unele boli infecțioase și neinfecțioase cu
manifestare frecventa in comunitate.
6. Algoritm de prevenirea și controlul al îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară,
secundară și terțiară) in situatii concrete privind unele boli infectioase si neinfectioase
10. Analiza conceptului de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea,
prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar
11. Proiect in teren continand elemente specifice de Asistenta primara a Starii de Sanatate).
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definitii
utilizate in epidemiologia generala, sa cunoasca metodele fundamentale ale epidemiologiei
generale si epidemiologiei clinice, principiile supravegherii epidemiologice , a masurilor
specifice de preventie si ale Asistenta Primara a Starii de Sanatate si cele referitoare la
procesul epidemiologi al diverselor boli transmisibile.
2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice de abordare epidemiológica a bolilor
infectioase si neinfectioase, sa intocmeasca protocolul de studiu epidemiologic si planul de
supraveghere a unor boli infectioase si neinfectioase, a algoritmului de prevenire si control al imbolnavirilor si sa intocmeasca un program de sanatate pe principiile Asistentei Primare a
Satrii de Sanatate
3. Sa-si dezvolte abilitatile pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica si să discute activităţile curente şi provocările
epidemiologului modern
3. Competente
Competente profesionale
1. Însușirea noțiunilor fundamentale, referitoare la aspectele epidemiologiei generale cu privire
la scopul, metodele și rezultatele activităților epidemiologice
2. Cunoașterea rolului și locului specialității de epidemiologie în cadrul disciplinelor de
Asistența Primară a Stării de Sănătate
3. Capacitatea de acumulare a cunoștințelor teoretice cu privire la epidemiologia, prevenirea și
controlul bolilor infecțioase de diverse etiologii, cu transmitere aeriană, digestivă,preponderent parenterală, prin modul de viață, prin vectori etc.
4. Cunoașterea particularităților epidemiologice privind unele boli infecțioase în situații
particulare sau a bolilor infecțioase ca amenințări globale.
5. Acumularea cunoștințelor teoretice privind: imunoprevenția activă, pasivă și
chimioprofilaxia bolilor infecțioase.
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar. Educație / Promovarea
sănătății (5 luni)
Nr.ore de pregatire = 160 ore
Nr.ore curs = 60 ore
Nr.ore practica= 100 ore

1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1. Măsurarea stării de sănătate a populației
1.1.Sănătatea individului şi sănătatea populaţiilor. Definirea domeniului sănătăţii publice.
Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de
sănătate a populaţiei.
1.2.Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanică (mobilitate, migraţie) şi naturală
(natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.
1.3.Morbiditatea.
1.4.Calitatea vieţii.
1.5. Factori implicați în starea de sănătate a unei populaţii: factori biologici,factori de mediu,
factori de stil de viaţă (comportamentali), serviciile de sănătate
2. Elaborarea unui program de sănătate publică
2.1.Identificarea problemelor.
2.2.Analiza şi prezentarea problemei.
2.3.Ierarhizarea priorităţilor.
2.4.Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de intervenţie.
2.5.Formularea obiectivelor.
2.6.Metodologia de studiu în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare şi analiză
a datelor.
2.7.Pretestarea metodologiei.
2.8. Planul de lucru.
2.9.Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
2.10.Bugetarea acţiunilor.
2.11.Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.
3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar
3.1.Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
3.2.Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validităţii şi fiabilităţii chestionarelor.
3.3.Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.
3.4.Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate şi a factorilor care o
influenţează.
4. Strategii de promovarea sănătății şi educaţie pentru sănătate
4.1. Concepte de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive. Carta
de la Ottawa.
4.2. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
4.3.Mortalitatea feto-infantilă şi juvenilă şi ocrotirea sănătăţii copilului.
4.4.Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii şi educaţia sexuală.
4.5.Problematica medico-socială a populaţiei vârstnice.
4.6.Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
4.7.Marketing social.

5. Managementul serviciilor de sănătate
5.1. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată şi modalităţi de finanţare a serviciilor
de sănătate.
5.2. Organizarea serviciilor de sănătate – macro şi microsistem de sănătate, niveluri de
asistenţă medicală – primară, spitalicească, ambulatorie etc.
5.3.Principiile şi modalităţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă preventivă
şi curativă a sănătăţii în România
5.4.Principiile şi funcţiile managementului: procesul de luare a deciziei; conflict şi negociere
5.5. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sănătate, metode de
plată a furnizorilor).
5.6.Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
5.7. Managementul şi evaluarea calităţii îngrijirilor şi serviciilor de sănătate.
Tematica de pregatire practica
1. Starea de sănătate: surse oficiale – naţionale şi internaţionale – accesibile de informare
ştiinţifică şi de date de bază în sănătatea publică.
2. Demografie:
2.1. Interpretarea medicală a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei.
2.2. Măsurarea şi interpretarea medicală a informaţiilor referitoare lu mişcarea naturală
a populaţiei (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).
2.3. Analiza fertilităţii într-o populaţie definită, pe baza datelor disponibile.
2.4. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului
stării dc sănătate.
3. Morbiditate. Calitatea vieţii.
3.1. Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli.
3.2. Proiectarea unui studiu de prevalenţă de moment pentru o boală dată sau pentru un
grup de boli.
4. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sănătate.
4.1. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
4.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
4.4. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
4.5. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calităţii serviciilor.
4.6. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
4.7. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
5. Realizarea şi testarea unui chestionar.
5.1. Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legătură cu serviciile unei instituţii
de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.
5.2.Cercetarea calitativă a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori
implicaţi în reforma sistemului de sănătate.
6. Conceptele de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Strategii preventive.
Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populaţie data.
7. Stilul de viaţă, comportamentele şi educaţia pentru sănătate.
7.1. Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor
legate de sănătate.
7.2. Susţinerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali şi
sănătate pentru un public nespecializat.
7.3. Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalităţii infantile şi juvenile.
7.4. Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalităţii infantile şi juvenile.
7.5. Realizarea unui material de educaţie pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
7.6. Proiectarea şi efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu.
8. Evaluarea rolurilor şi posibilităţilor individuale în cadrul lucrului în echipă.
9. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei ţări (UE şi non-UE).
10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul
sănătăţii (primar, secundar, terţiar – curativ şi profilactic).
11. Evaluarea economică a unor servicii şi programe de sănătate utilizând analiza de tip
cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : masurarea starii
de santate a populatiei, metodele de elaborare a unor programe de sanatate, metodele
sociologice aplícate in actiunile de santatea publica la nivel comunitar, strategiile de
promovare a sanatatii si de educatie pentru santate, aspectele legate de managementul
serviciilor de santate
2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice privind: masurarea, interpretarea, analiza unor
indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vietii, proiectarea unui studiu de evaluare a
serviciilor in institutii de sanatate, realizarea si testarea unui chestionar, de evaluare a
stidtului de viata, comportamentele diverselor grupuri din populatie si sa intocmesca un
program de educatie pentru sanatate
3. Sa-si dezvolte abilitatile pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica
3. Competente
Competente profesionale
1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea
publică și epidemiologia practică.
2. Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza
datelor epidemiologice culese.
3. Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza
studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru
comunitatea afectată studiată.
4.Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel
local, național și european.
5.Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.
6.Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de
sănătate populațională.
7.Identificarea măsurilor eficiente de promovare a sănătății pentru probleme specifice.
8.Identificarea măsurilor prevenționale adecvate pentru probleme specifice.
9.Evaluarea impactului unei intervenții asupra sănătății populației.
10. Orientarea deciziilor în strategiile prevenționale cu ajutorul unor instrumente de măsurare.
11.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și
obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.

12.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de
supraveghere.
13. Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.
14.Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și
modificarea lor la nevoie.
15.Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.
16.Desfășurarea activităților epidemiologice în contextul planificării financiare și operaționale.
17.Pregătirea unui raport de activitate.
18.Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui
constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).
19.Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele
programelor.
20.Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.
21.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru
o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
Modul 3. Biostatistica și informatica de sănătate publică (4luni)
Nr.ore de pregatire = 140 ore
Nr.ore curs =40 ore
Nr.ore practica= 100 ore
1. Tematica
Tematica de pregatire teoretica
1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor
2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației.
Parametrii de asimetrie și aplatizare
3. Probabilități
4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție
5. Metode de eșantionare a datelor
6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere
7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu
8. Teste parametrice
11
9. Teste neparametrice
10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA
11. Corelația și regresia liniară
12. Regresii neliniare. Regresia logistică
13. Analiza de supraviețuire
14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS)
15. Baze de date Microsoft Access
16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică
17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale
rezultatelor la evenimente științifice.
Tematica de pregatire practica
1. Informatică
1.1.Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)
1.2.Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date
Microsoft Access prin limbajul SQL
1.3.Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel
1.4.Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.
1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia
2. Biostatistică
2.1.Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un
studiu cu ajutorul calculatorului
2.2.Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft
Excel, SPSS) și redactarea concluziilor
2.3.Proiectarea unui studiu pe eșantion
2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : masurarea
variabilelor, estimarea parametrilor si probabilitatilor, reprezentarea distributiilor,
esantionarea datelor, calcularea testelor statistice, analizeze variantele cat si corelatiile, sa
cunoasca metodele de regresie, de analiza de supravietuire si sa cunoasca existente diverselor
programe informatice necesare in activitatea de sanatate publica
2. Fie capabili sa realizeze activitatile practice privind: utilizarea programelor de base de
date, de analiza a datelor pe baza diverselor soft-uri
3. Sa-si dezvolte abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica prin utilizarea instrumenetelor de informática si
biostatistica in rezolvarea unor problema de epidemiologie si sanatate publica
3. Competente
Competente profesionale
1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.
2. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.
3. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor
frecvenței.
4. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de
asociere și de impact.
5. Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.
6. Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.
7.Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.
8. Utilizarea bazelor de date Web.
9. Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.
10.Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie
logistică).
11. Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice
12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr.ore de pregatire = 180 ore
Nr.ore curs = 90 ore
Nr.ore practica= 90 ore
1. Tematica
Tematica de pregatire teoretica
1.Evaluarea riscurilor
1.1.Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică
1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea
riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului.
1.3.Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
2. Metodologia studiilor epidemiologice
2.1.Categorii de studii epidemiologice și metodologia de realizare
2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate
publică
2.3.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.
2.4.Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice.

3. Investigarea și intervenția în epidemiologie
3.1. Metodologii de lucru în realizarea anchetelor epidemiologice
3.2.Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică.
3.3.Descrierea focarului epidemic
3.4.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică.
3.5.Investigarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor.
3.6. Măsuri de prevenție și control în focarul epidemic.
3.7.Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice.
4. Supravegherea în sănătatea populațională
4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică
4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor;
analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe
baza analizei datelor și formularea concluziilor)
4.3.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
4.4.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
4.5.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea
amenințărilor asupra sănătății.
4.6.Legislația privind supravegrerea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național,
al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
Tematica de pregatire practica
1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, HHR etc) in diverse circumstante
epidemiologice
2. Alcatuirea metodologiei de evaluare in diverse situatii in functie de scopul si
obiectivele interventiei (transversal, caz-martor, cohorta, trial randomizat si controlat etc)
3. Rezolvarea unor cazuri de focare epidemice aparute in populatia generala sau in
diverse
categorii de populatie aflate la risc
4. Realizarea unui program de supraveghere, pe etape de desfasurare, in diverse situatii
care implica actiuni de sanatate publica atat in populatia generala cat si in diverse categorii
populationale
5. Proiect in teren de investigatie si interventie epidemiologica
6. Comunicarea într-o situație (de criză) epidemiologică specială (cu autoritățile,
populația și presa)
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : evaluarea
riscurilor in epidemiologie, etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, metodología de
invastigare si interventie in epidemiologie si a supravegherii in santatea populationala
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: calcularea si interpretarea valorilor
riscurilor estimate in diverse circunstante epidemiologice, derularea unor evaluari
epidemiologice in conformitate cu scopurile si obiectivele si stabilirea unui plan de masuri in
cazul unor investigatii si interventii specifice, realizarea supravegherii epidemiologice in
situatii concrete, să comunice cu autoritățile, populația și presa într-o situație epidemiologică
specială (de criză).
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica

3. Competente
Competente profesionale
1.Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.
2.Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și
să descrie amploarea fenomenului.
3.Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
4.Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.
5.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.
6.Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.
7.Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei.
8.Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea
concluziilor.
9.Evaluarea sistemelor de supraveghere.
10.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
11.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente, numită și epidemiologia informațională (epidemic
intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.
12.Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supraveghrerea și raportarea bolilor
infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
13.Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul anchetei.
14.Descrierea focarului epidemic: indivizi, spațiu, timp.
15.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.
16.Investigarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenti
patogeni/agenti de agresiune.
17.Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.
18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații.
19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de
sănătate publică respectivă.
20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).
21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.
22.Alcatuirea unui plan de recomandarii de intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la constatările
epidemiologice.
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
15
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore de pregatire= 140 ore
Nr.ore curs= 60 ore
Nr.ore practica = 80 ore
1.Tematica
1. BACTERIOLOGIE
Tematica de pregatire teoretică
1.Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.
2.Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apararea anti-infecțioasă. Infecția.
3.Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S.
agalactiae, Enterococcus
4.Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis
5.Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella,
Legionella
6.Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter,
Vibrio cholera, Campylobacter
7.Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, si
sporulati: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridium difficile, C. botulinum, C. tetani,
clostridiile gangrenei gazoase
8.Bacterii anaerobe nesporulate
9.Mycobacterium
10.Spirochete
11.Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
Tematica de pregatire practica
1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de
microbiologie
1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic
2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare, lizotipare.
3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro)
diluțiilor, metoda E-test)
4. Hemocultura în diagnosticul infecțiilor
5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor
6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor
7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar
8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor
9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită
10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor
11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală
12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză
16
2. PARAZITOLOGIE
Tematica de pregatire teoretică
1. Diagnosticul de laborator în malarie
2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză
3. Diagnosticul de laborator în echinococoză
4. Diagnosticul de laborator în giardioză
5. Diagnosticul de laborator în ascaridioză
6. Diagnosticul de laborator în oxiuroză
7. Diagnosticul de laborator în trichineloză
8. Diagnosticul de laborator în teniază
3. MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.
4. VIRUSOLOGIE
Tematica de pregatire teoretica
1. Proprietati generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală,
replicarea virusurilor
2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate
anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală
3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale
4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației
virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în
monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)
5. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)
6. Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri
7. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale
8. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice
(VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)
9. Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA
Tematica de pregatire practica
1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport,
metode de diagnostic directe și indirecte)
2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice):
RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,
3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identifiacrea agenților microbieni, inclusiv
virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)
4. Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)
5. Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)
6. Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici
de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației
virusurilor gripale
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de :
17
Structura, caracteristicile microbiologice ale agentilor patogeni din variate genuri de bacterii,
virusuri, paraziti, micete
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: efecturarea examenelor specifice in
scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice si micologice
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele
microbiologice
3. Competente
Competente profesionale
1.Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu
privire la agenții patogeni (virusuri, bacetrii, fungi, paraziti) implicați cel mai frecvent în
patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică
2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la
laboratorul de microbiologie
3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare,
examen microscopic)
4. Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de
cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.
5. Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda
(micro) diluțiilor, metoda E-test]
6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse
patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică
(hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al
meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor,
examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul
exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul
de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de
laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în
diagnosticul de laborator în tuberculoza)
7. Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse
circumstanțe epidemiologice
8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor
patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe
epidemiologice
9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații
practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe
epidemiologice
10.Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru
identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea
încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice
11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse
circumstanțe epidemiologice
12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în
diverse circumstanțe epidemiologice
13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării
(RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea
circulației virusurilor gripale, în diverse circumstanțe epidemiologice.
18
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr.ore de pregatire = 80
Nr.ore curs=40 ore
Nr.ore practica=40 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Mediul în relație cu sănătatea umană
1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnavirilor umane. Mediul înconjurator în
concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni
de drept privind mediul înconjurator. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de
sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un
mediu sănătos.
2. Riscul și evaluarea riscului de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea
riscului, managementul riscului. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a
riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriatul cu liderii
comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
3. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate.
Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
4. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.
5. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra
așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
Igiena alimentației și nutriției
1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre
alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
2. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin
consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici
19
(pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi
chimici, micotoxine, biotoxine marine) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea
alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente
tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.
Igiena muncii (Sănătate ocupațională)
1. Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și
psihic la locul de muncă, prevenirea și controlul patologiei ocupaționale.
2. Noxele biologice la locul de muncă
3. Noțiuni de toxicologie profesională.
4. Patologia profesională (noțiuni de bază și strategia prevenției)
Igiena colectivităților de copii și tineret
1. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri:
obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri,
comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la
accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile
pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
2. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și
tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția,
dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală,
menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.
Tematica de pregatire practica
1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea
și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu
poluarea aerului atmosferic.
2. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabile, recreaționala, reziduală). Recoltarea
probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării
de sănătate în relație cu apa potabilă.
3. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare
a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor
4. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator.
Interpretarea și discutarea rezultatelor.
5. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical
de familie, cabinet de policlinică, spitale).
6. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
7. Metodologia cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate.
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : mediu in relatia
cu santatea umana si evenimentele epidemiologice, aspecte legate de nutritie si alimentatie cu
impacta supra situatiei epidemiologice, sanatatea ocupationala, igiena colectivitatilor de copiii
si de tineri
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: evaluari privind starea de sanitatie in
relatie cu calitatea aerului, apei, solului alimentelor si a comportamentului individual in relatie
cu ocupatia si in afara ei.
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna.
20
3. Competente
Competente profesionale
1. Dobândirea cunoștintelor teoretice prinvind aspectele de mediu în relație cu sănătatea
umană, igiena alimentație și nutriției, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copii și
tineret
2. Capacitatea de aplicare a metodelor cercetării sanitare a aerului în diverse cirumstanțe
epidemiologice
3. Realizarea activităților de recoltare a probelor de aer, interpretarea și discutarea rezultatelor
cât și de implementare a acestora în acțiunile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu
poluarea aerului atmosferic.
4. Capacitatea cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală) în diverse
circumstanțe epidemiologice.
5. Realizarea activităților de recoltare a probelor de apă, interpretarea și discutarea rezultatelor
și de implementare în activitățile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu apa potabilă.
6. Capacitatea de aplicare a cercetării sanitare a solului în diverse circumstanțe epidemiologice.
7. Realizarea activităților de recoltare a probelor de sol în diverse circumstanțe epidemiologice.
8. Realizarea activităților de investigare a poluării solului, interpretarea și discutarea
rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice
9. Realizarea activităților de recoltare a probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru
examenul de laborator și interpretarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice
10. Capacitatea de aplicare a metodologiei de cercetare a condițiilor de igienă din unitățile
medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).
11. Dobândirea competențelor pentru aprecierea comportamentelor cu risc.
12. Capacitatea de aplicare a metodologiei cercetării riscului profesional pentru starea de
sănătate, în diverse circumstanțe epidemiologice
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
21
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr.ore de pregatire = 180 ore
Nr.ore curs= 80 ore

Nr.ore practica= 100 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)
1. Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație
2. Categorii de IAAM (infecții nosocomiale: urinare, pulmonare, infecții de plagă operatorie,
infecții de cateter ; infecții nosocomiale bacteriene, virale, fungice, agenți transmisibili
neconvenționali – prioni; infecția cu Cl Difficile; infecții ale personalului medical)
3. IAAM altele decât cele dobândite în mediul de spital (infecții transmise prin sânge și
derivate de sânge; infecții în cursul îngrijirilor medicale în diverse unități sanitare cu risc)
4. Principii de diagnostic clinic și microbiologic
5. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie
adaptate la profilurile de rezistență loco-regionale. Reducerea utilizării excesive a
antibioticoterapiei.
6. Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM
7. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM
8. Intervenția prin prevenție a IAAM (precauții universale; dezinfecția; sterilizarea; tehnica
alcătuirii procedurilor; tehnica programelor de training și educație a personalului)
9. Intervenția prin controlul al IAAM ( plan de intervenții de control; procedurilor medicale de
control; reducerea rezistenței antimicrobiene; testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de
laborator; decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale; controlul mediului)
10. Idicatori de calitate în managementul IAAM
11. Programe de management al IAAM
12. Studii epidemiologice în cercetare problemelor privind IAAM.
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)
1.Supravegherea și investigarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale
1.1.Proiectarea unui sistem de supraveghere
1.2.Managementul (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere
1.3.Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor / izbucnirilor epidemice
2.Activități de control al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale
2.1.Elaborarea intervențiilor de control al infecțiilor
2.2.Punerea în aplicare a procedurilor medicale de control al IAAM
2.3.Contribuția la reducerea rezistenței antimicrobiene
2.4.Aplicarea testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator
2.5.Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale
2.6.Controlul mediul pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni
3. Managementul calității
3.1.Acțiuni de implementare a managementul calității
3.2.Acțiuni de optimizare a managementul riscurilor
3.3.Auditul practicilor profesionale și evaluarea performanței
22
3.4.Modalități de formare a personalului în domeniul controlului IAAM
3.5.Dezvoltarea temelor de cercetare ștințifică în contextul activităților de cotrol al IAAM
4. Managementul programelor
4.1.Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM
4.2.Managementul unui program de control al infecției, planul de lucru al proiectelor
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definitiile de caz
referitaore la IAAM, a legislatiei in vigoare, a particularitatilor diverselor categorii de IAAM,
principiile de diagnostic, preventie si tratamant cu variate gruprui de antibiotice si
chimiterapice pentru reducerea riscului de rezistenta, managementul riscurilor de producere a
IAAM, interventiile preventionale si cele de control recomandate in cazul diverselor categorii
de IAAM, metodología alcatuirii programelor de management al caliatii vizand si
managementul IAAM
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: proiectarea si implementarea unui sistem
de supraveghere a IAAM in diverse circunstante epidemiologice, desfasurarea la paramentrii
optimi a activitatilor de control a IAAM care sa vizeze inclusiv reducerea rezistentei la
antibiotice, implementarea unui program de management al calitatii si realizarea auditului,
proiectarea unui program
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna pentru a face fata diverselor
situatii concrete
3. Competente
Competente profesionale
1. Susține activități de supraveghere a IAAM (inclusiv supravegherea post-externare) și colectează
opiniile profesioniștilor în scopul de a clasifica prioritățile și de a formula obiective.
2. Formuleaza scopul, metodologia și organizarea practică a sistemului de supraveghere a IAAM,
bazat pe populația deservită, serviciile furnizate și implicarea profesională, pentru a îndeplini
obiectivele.
3. Selecteaza și defineste indicatorii adecvați pentru realizarea supravegherii IAAM.
4. Dezvolta legături funcționale cu departamentele de laborator și farmacie pentru revizuirea
periodică a datelor de laborator și a consumului de antimicrobiene.
5. Identifică recomandările, reglementările și definițiile de caz standard, naționale și internaționale,
pentru a proiecta activitățile de supraveghere a IAAM, asigurând toate necesitățile pentru a putea
aplica aceste definiții în mod corect.
6. Sprijină dezvoltarea sistemelor de informare la nivel de organizație sanitară (inclusiv sisteme
pentru pacient și pentru laborator) pentru a satisface nevoile supravegherii.
7. Identifică beneficiile rețelelor colaborative organizate (locale, regionale și naționale) și le
promovează și promovează acțiunile de feedback.
8. Pune în aplicare sistemul de supraveghere a IAAM (testare pilot, implementare, funcționare și
evaluare), în conformitate cu prioritățile organizației și obiectivele sale.
9.Analizeaza datele IAAM folosind metode epidemiologice corespunzătoare, măsurarea unor indicatori și
testarea calităților acestora, solicitând asistența biostatisticienilor și a altor experți atunci când e necesar.
23
10.Identifică și comunică cu organizația sanitară sau cu organismele de sănătate publică în cazul când sunt
necesare investigații epidemiologice suplimentare (studii de caz, studii de cohortă, trialuri) și investigații
în cazul unor izbucniri epidemice.
11. Întocmește rapoarte periodice printr-o corectă interpretare a datelor semnificative, concluzii / lecții de
învățat, ținând cont de grupul țintă.
12. Revizuiește în mod regulat riscurile, necesitățile și prioritățile în vederea adaptării obiectivelor
supravegherii.
13. Se asigură că raportarea și feedback-ul sunt utilizate în mod eficient pentru a comunica adecvat în
contexte diferite (științifice, profesionale, mass-media etc.).
14.Identifică grupurile de IAAM (sau alte evenimente neobișnuite) prin contacte cu secțiile clinice și
laboratoare, prin alerte sau prin analiza sistematică a testelor microbiologice de laborator.
15.Gestionează un focar/ izbucnire epidemică într-o unitate sanitară sau la nivel comunitar.
16.Efectuează investigații descriptive și analitice în focar.
17.Selectează metodele adecvate de tipare moleculare și interpretează microbiologic rezultatele, în strânsă
colaborare cu laboratoarele clinice sau microbiologice de referință.
18.Formulează și implementează o strategie adecvată pentru identificarea și comunicarea internă și
externă cu părțile implicate, inclusiv cele din unitățile de asistența primară, spitalicească și de îngrijire pe
termen lung.
19.Interpretează constatările și le raportează persoanelor implicate/decidenților prin utilizarea mijloacelor
corespunzătoare și solicită consiliere de la diverse persoane specializate din sectorul sănătății publice.
20. Utilizează lecțiile învățate din investigațiile efectuate în cazul unor izbucniri epidemice pentru a
argumenta măsurile calitative cu scop de îmbunătățire a situației.
21. Culege și analizează documentația relevantă pentru dezvoltarea unei proceduri de control
al IAAM.
22. Pregătește politicile și procedurile de control al IAAM în conformitate cu procedurile
standard de operare naționale sau locale, de exemplu, pentru activități de control al IAAM
(ex: precauțiile standard și igiena mâinilor).
23. Cunoaște și aplică măsurile de izolarea și precauțiile speciale.
24. Cunoaște și recomandă procedura standard de dezinfecție a tegumentului.
25. Conoaște și recomandă procedurile de pregătire preoperatorie a pacientului.
26. Cunoaște și recomandă procedurile de decontaminare și sterilizare a instrumentarului
medical.
27. Cunoaște și recomandă protocoalele de efectuare a procedurilor invazive: cateterizarea
vasculară și urinară, ventilația mecanică etc.
28. Cunoaște și recomandă procedurile de desfășurare a activităților auxiliare privind: lenjeria
și managementul deșeurilor, activități de curățenie, servicii alimentare, siguranța mediului (aer,
apă),decontaminarea suprafețelor înconjurătoare.
29. Poate demonstra prin exemple conoașterea activităților privind sănătatea ocupațională:
managementul în urma expunerii la fluide, prevenția leziunilor prin inoculare și alte riscuri de
contaminare la angajații din domeniul sanitar în cazul accidentelor post-expunere.
30. Întocmește un program de imunizare a angajaților din domeniul sanitar și a pacienților.
31. Pregătește o procedură pentru managementul crizei în controlul IAAM: managementul de
alertă, izolarea pacienților, îndepartarea și neutralizarea echipamentelor și consumabilelor
potențial contaminate, raportarea și schimbul de informații cu profesioniștii din domeniul
sănătății.
32.Contribuie la elaborarea de proceduri clinice pentru urmărirea unor parametri specifici.
33. Planfică strategii pentru proiectarea procedurilor de asistență medicală.
34. Realizează un program pentru implementarea și revizuirea ghidurilor de control al IAAM
și a recomandărilor prin stabilirea: rolurilor și responsabilităților pentru persoanele implicate
în acțiunile de control, formatori, profesioniști de diverse specialități.
24
35. Diseminează informațiile privind politicile pertinente și procedurile către departamentele
care le aplică și ajută angajații din domeniul sanitar pentru punerea lor în aplicare printr-un
sprijin continuu.
36. Identifică barierele care pot limita acțiunile de respectare a procedurilor și implică diverși
angajați din domeniul sanitar pentru depășirea acestora.
37. Promovează și participă la evaluarea aplicării procedurilor și contribuie la îmbunătățirea
complianței prin monitorizarea parametrilor în ceea ce privește procesul sau rezultatul
așteptat.
38. Promovează importanța prevenirii și controlului rezistenței antimicrobiene (RAM),
inclusiv a profilaxiei cu antibiotice.
39. Evidențiază povara umană, economică și de sănătate publică a RAM și o comunică
factorilor de decizie din unitatea sanitară/spital și din comunitate.
40. Identifică determinanții local specifici pentru RAM în unitatea spitalicească.
41. Implementează un plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească, pe baza constatărilor
legate de determinanții locali și acordă prioritate acțiunilor de scădere a utlizării în exces sau
abuzivă a agenți antimicrobieni, precum și modalităților de limitare a contaminării prin infecții
încrucișate
42. Identifică și implică persoanele cu rol decisional în punerea în aplicare a unui plan de
reducere a RAM în unitatea spitalicească.
43. Formulează și propune indicatori adecvați privind identificarea și controlul RAM, luând în
considerare politica oficială privind transferul intern de informație.
44. Participă și implică membrii comisiei pentru controlul IAAM în evaluări (audituri)
periodice privind utilizarea de antimicrobiene pentru profilaxie și tratament.
45.Contribuie la formarea angajaților din domeniul sanitar în utilizarea antimicrobienelor,
inclusiv cu exemplificare practică.
46. Trebuie să fie capabil să consilieze personalul referitor la supravegherea corespunzătoare
și a screening-ul / testarea, în concordanță cu politicile și procedurile de testarea pacientului
colonizat.
47. Trebuie să fie capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a realiza în mod
corespunzător prevenția și controlul IAAM.
48. Trebuie să cunoască și să înțeleagă caracteristicile microorganismelor și să aplice
cunoștințele pentru a contribui la evaluarea pacienților și a condițiilor de mediu din domeniul
sanitar, în scopul de a estima riscul transferului de microorganisme, inclusiv la personalul
medical și de îngrijire.
49. Este capabil să diferențieze nivelurile de risc în legătura cu statusul indivizilor,
echipamentelor și mediului.
50. Propune și selectează metode și produse adecvate pentru decontaminare
51. Dezvoltă și actualizează procedurile de decontaminare și sterilizare prin consultarea
ghidurilor și standardelor.
52. Sprijină și încurajează centralizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare a
dispozitivelor medicale
53. Propune măsuri adecvate de control al IAAM pentru gestionarea deșeurilor, aer, apă,
spălătorie și sector alimentar.
54. Propune măsuri de reducere a riscului în timpul planificării activităților de renovare și de
efectuare a unor construcții noi în unitatea spitalicească / medicală
55. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare
din cadrul unității spitalicești / medicale.
25
56. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în
unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților.
57. Pregătește, efectuează și coordonează audituri ale practicilor profesionale legate de
controlul IAAM în domeniul clinic.
58. Susține și permite integrarea conceptului de management al riscului (cum ar fi raportarea
rapidă a evenimentelor adverse sau erorilor, fără sancțiuni) și metode (cum ar fi analiza
sistematică, cauzele inițiale ale evenimentelor adverse) în activitățile de control al IAAM.
59. Contribuie (dacă este cazul) la derularea unui program de management al riscului în
unitățile sanitare, prin coroborarea activităților de control al IAAM cu alte programe de
siguranță cum ar fi în cazul transfuziilor, administrarea de medicamente sau utilizarea
dispozitivelor medicale (comunicare coordonată, traininguri, programe de colectare a datelor
sau de notificare etc.) privind calitatea siguranța pacienților
60. Ia în considerare diferitele considerații și condiții clinice și culturale care determină
diferitele tipuri de evaluări și audituri.
61. Participă la stabilirea unui program de audit și investigații.
62. Pregătește protocoale pentru evaluarea performanţei
63. Instruiește investigatorii astfel încât aceștia să poată evalua practici țintite, structuri sau
procese.
64. Aplică metode epidemiologice adecvate în timpul culegerii datelor pentru a asigura
fiabilitatea și reproductibilitatea informațiilor.
65. Analizează datele, interpretează rezultatele legate de evaluare și raportează rezultatele
într-un limbaj adecvat către decidenți și personalul interesat.
66.Coordonează și raportează progresul programului de audit sau a programelor de formare
în unitățile vizate sau departamente.
67. Diseminează și comunică în mod constructiv rezultatele auditurilor către angajații din
sănătate și altor profesioniști implicați
68. Colaborează cu profesioniștii din unitatea spitalicească / medicală / pentru a formula
acțiuni corective și a permite personalui să efectueze aceste acțiuni pentru a se asigura că
sunt urmate corect rezultatele evaluării.
69. Evaluează nevoile de formare ale personalului unității spitalicești / medicale prin
consultări, sondaje și alte metode.
70. Integrează în cadrul unității spitalicești / medicale a programului de formare pentru noi
angajați cuprinzând cunoștințe de bază care să contribuie la creșterea gradului de
conștientizare a problemelor privind controlul IAAM.
71. Proiectează un program de instruire privind activitățile de control al IAAM și proceduri
pentru toți angajații în scopul de a actualiza cunoștințele și a gradului de conștientizare a
problemelor legate de IAAM, în conformitate cu cele mai recente date (naționale, locale,
publicații recente).
72. Selectează și oferă modalități adecvate de training.
73. Evaluează impactul sesiunilor de formare (training).
74. Înțelege metodologia de evaluare și studiile de cercetare [descriptiv sau studii analitice
(cohortă, caz-martor), studiu randomizat, eficacitatea sau cost-eficiența intervenției sau
tehnologiei, metaanaliza], interpretarea și utilizarea rezultatelor acestora.
75. Aplică metodologii standard de cercetare pentru investigarea IAAM și evaluarea
măsurilor preventive
26
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
Modul 8. Bioetică și comunicare medicală (1 lună)
Nr.ore de pregatire = 40
Nr.ore curs=20 ore
Nr.ore practica=20 ore
1.Tematica
Bioetică
Tematica de pregătire teoretică
1. Bioetica: definirea conceptului, evoluţie, principii, teorii, domenii prioritare de studiu
2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătăte publică
2.1. Influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de
sănătate și boală.
2.2. Probleme etice în prevenirea şi controlul îmbonăvirilor
3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.
4. Consimțământul informat:
4.1.Definirea conceptului, componente, limite
4.2.Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetare epidemiologică
5. Confidențialitatea – rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile
5.1.Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a
informațiilor.
5.2.Menținerea încrederii publice
6. Etica cercetării în epidemiologie
6.1.Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice
6.2.Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare
6.3.Comportamentul științific inadecvat
7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:
7.1.Obligații pentru comunități
7.2.Raportarea rezultatelor
27
8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății,
protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în
epidemiologie și sănătate publică.
9. Conflictul de interese:
9.1.Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflinctului de interese în bolile
infecțioase/neinfecțioase
9.2.Restricții și responsabilități profesionale
Tematica de pregatire practica
1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice
2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.
3. Accesul la îngrijirile de sănătate – studii de caz.
4. Drepturile pacienţilor – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale/
servicii clinice în epidemiologia clinică.
4. Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaştere a
stării de sănătate, prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor.
5. Vaccinarea și problemele de etică
6. Epidemii de TBC și aspectele etice
7. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică
8. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală
9. Programele de screening și aspectele etice
Comunicare medicală
Tematica de pregătire teoretică
1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare
2. Comunicarea riscului
2.1. Cadru de definiție, scop și obiective
2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și a natura
beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor
3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării
riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii
practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)
4. Comunicarea scrisă
4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă
4.2. Rolul și importanța comunicării scrise în raportarea evenimentului epidemiologic și în
cercetare
4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise
5. Comunicarea orală
5.1. Principii generale în comunicare orală
5.2. Componentele unei comunicării orale eficiente
5.3. Abilități în comunicare orală interpersonală,la nivel instituțional și la nivelul audienței
5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv
6. Noile tehnologii de comunicare
6.1.Rețele media
6.2.Rețele de Internet
6.3.Video-conferințe,
6.4.Telefonconferințe
28
Tematica de pregatire practica
1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic
2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic
3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la
nivelul comunităților, etc.)
4. Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic
5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al
terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.
6. Studii de caz care relevă implicarea comunităţii și a mass-media în comunicarea riscului
7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării
8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului
epidemiologic
9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; – abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a
comunica informații sau idei altor persoane;
10. Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizaţie
(structuri de asistența primară, secundară, terţiară pentru activități curative şi prevenționale).
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : definirea si
obiectivele bioeticii in activitatile medicale si de sanatate publica, colectarea informatiilor si
etapele consimtamantului inormat, asigurarea confidentialitatii informatiilor referitoare la
individ sau grup populational, asigurarea aplicarii principiilor etice in diverse studii
epidemiologice, reglementarile in vigoare la nivel national si international privind etica
cercetarii si abordarilor de practica epidemiologica, conflictul de interese in practica medicala
si epidemiologica, cunoasterea tipurilor si tenicilor de comunicare in sanatatea publica.
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: rezolvarea unor problema de etica in
diverse situatii epidemiologice si discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcatuirea
unor comunícate pe problema epidemiologice si realizarea unei compliante optime ca urmare
a unei bune comunicari dintre diversii actori si/sau cu populatia, mass-media etc.
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica
3. Competente
Competente profesionale
Etica
1.Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.
2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea,
diseminarea și utilizarea datelor.
3.Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea
informațiilor.
4.Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu
privire la orice informații obținute în cadrul activității profesionale.
5. Gestionarea conflictelor de interese.
29
Comunicare
1.Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la
prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg,
profesioniști și factorii de decizie.
2. Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.
3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.
4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.
5.Redactarea unui comunicat de presă.
6.Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc
7.Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii si cu alte segmente de public.
8.Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.
9.Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).
10. Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.).
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
Modul 9. Boli Infecțioase (pregatire clinică) (6 luni)
Nr.ore de pregatire = 180
Nr.ore curs= 40 ore
Nr.ore practica=140 ore
1.Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:
1. Agenții etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.
2. Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazdă; dinamica procesului infecțios.
3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului
cauzal; caracteristici de gravitate.
4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
5. Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului
6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator,
diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
30
8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic,
imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse,
proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de
utilizare, reacții adverse, rezistența – sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor
utilizate în tratamentul infecțiilor.
10. Terapia cu antibiotice-chimioterapeutice, utilizarea rațională a antibioticelor în terapie
și/sau profilaxie, Rezistența microbiană la antibiotice-chimioterapeutice și consecințele sale
terapeutice și epidemiologice.
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și
diferențial), evoluție, tratament în:
1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemica, infecții cu
herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu
virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile
nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma
uman, encefalite și meningoencefalite virale;
2.Boli determinate de chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.
3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.
4.Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza,
antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte
salmoneloze, dizenteria, infectii cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze,
tetanos, toxiinfecții alimentare, botulism.
5.Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.
7.Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
8. Boli determinate de helminți: ascaridoza, trichineloza, teniazele, echinococoza.
9.Boli determinate de asocieri microbiene: infecții asociate asistenței medicale, septicemii,
infecția la imunodeprimați.
10.Boli infecțioase prin bioterorism
Tematica de pregatire practica
1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă
2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă
3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola,
rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza,
tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).
4. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și
epidemiologic.
5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în
contextul clinic și epidemiologic.
6.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor
în contextul clinic și epidemiologic.
7.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea
rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
8.Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.
9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.
10. Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.
31
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : clasificarea,
caracteristicile si particularitatile etiologice in diverse boli infectioase, diagnosticul clinic,
biologic si imagistic in patología infectioasa, strategii de tratament in bolile infectioase
determinate de variati agenti patogeni.
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu
variate patologii infectioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiológica moderna
3. Competente
Competente profesionale
1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra
stării de sănătate a populației.
2. Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației
epidemiologice.
3. Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele
moleculare.
4. Comunicare eficientă cu echipa de laborator.
5. Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact
asupra sănătății publice
5.Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.
6. Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate
de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

ANUL IV
Modul 10. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (6 luni)
Nr.ore de pregatire = 180 ore
Nr.ore curs= 80 ore
Nr.ore practica=100 ore
1.Tematica
Tematica de pregatire teoretică (3 luni)
1.Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase
2.Epidemiologia bolilor neinfecțioase la copil: boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli
neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii /hemopatii maligne, mucoviscidoza,
boli congenitale (rubeola congenitală,toxoplasmoza congenitală).
3.Epidemiologia bolilor neinfecțioase la adult: generalități clinice, implicații medicale și
sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitatea și evaluarea riscului, măsuri de
prevenție:
4.Epidemiologia bolilor cardiovasculare (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică,
accidentele vasculare cerebrale)
5.Epidemiologia bolilor respiratorii (BPCO, astm bronșic)
6. Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)
7.Epidemiologia bolilor digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice)
8.Epidemiologia bolilor renale (glomerulopatii acute și cronice)
9.Epidemiologia bolilor genetice și bolilor rare
10.Epidemiologia cancerelor sporadice și ereditare (oncogenetica) (cancerul mamar, cancerul
de col uterin, cancerul gastric, cancerul de colon, cancerul bronhopulmonar, cancerul de
prostată)
11.Epidemiologia bolilor endocrinologice (patologia tiroidei, osteoporoza)
12.Epidemiologia bolilor neurologice (boli neurologice demielinizante)
13. Epidemiologia bolilor reumatologice (reumatismul articular, poliartita reumatoidă,
spondilita anchilozantă, reumatismul degenerativ)
14.Epidemiologia bolilor dermatologice (dermatita atopică, psoriazis, cancerul de piele)
15.Epidemiologia tulburărilor de comportament (tabagism, consum de alcool, consum de
droguri și a diverselor substanțe halucinogene)
16.Epidemiologia bolilor mentale și psihice (psihozele, schizofrenia)
17.Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.
18.Epidemiologia bolilor dentare (caria dentară, cancerul oral)
19.Epidemiologia bolilor geriatrice (demența senilă, stările terminale, iatrogenia)
20. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază)
21.Epidemiologia patologiei transfuzionale.
22. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).
Tematica de pregătire practică clinică (pediatrie,cardiologie,oncologie) (3 luni)
Pediatrie
1. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronsic,
artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale)
2. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute
(bronșiolita, pneumomia, astmul bronsic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii,
hepatopatii cronice, neoplazii /hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola
congenitală, toxoplasmoza congenitală).
3. Examenul clinic al sugarului și copilului sănătos.
4. Examenul clinic al sugarului și copilului bolnav.
5. Monitorizarea clinică a copilului cu patologie neinfecțioasă.
6. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia neinfecțioasă a copilului.
Cardiologie
1. Elemente clinice și de recunoaștere în hipertensiunea arterială
2. Elemente clinice și de recunoaștere în cardiopatia ischemică
3. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul
factorilor de risc)
4. Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional
5. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia cardiovasculară.
Oncologie
1.Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul mamar
2.Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de col uterin
3.Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de colon
4.Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul pulmonar
5. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de prostată
6.Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor
de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar )
7.Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase
8..Proiect de studiu epidemiologic privind patologia oncologică
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Intelega si sa-si insuseasca notiunilor teoretice privind aspectele legate de : epidemiologia
(frecventa, distributia, modele epidemiologice, preventia, politici de santate) a bolilor
neinfectioase de diverse categorii cu impact asupra sanatatii publice (cancer, boli
cardiovasculare, boli de nutritie si diabet, boli mentale si psihice , boli genetice, boli
neurologice, boli reumatologice, boli dermatologice, tulburari de comportament etc, elemente
de baza in farmacoepidemiologie, epidemiologia transfuzionala si epidemiologia moleculara.
2. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind: abordarea clínico-epidemiologica a
copilului cu variate boli infectioase si neinfectioase cu impacta supra sanatatii publice,
abordarea clínico-epidemiologica a populatiilor cu diverse afectiuni cardiovasculare sau cu
cáncer, realizarea unor programe de sanatate publica pentru evaluarea riscurilor, efectuarea
actiunilor de screening si monitorizarea unor boli cu impact populational.
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiológica moderna

3. Competente
Competente profesionale
1.Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie
descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact
asupra sănătății populaționale
2.Dobândirea cunoștințelor teoretice de farmaco-epidemiologie, a patologiei transfuzionale și
epidemiologiei moleculare
3.Capacitatea de cunoaștere și relizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a
copiilor cu patologie neinfecțioasă
4. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de
protecție, de reechilibrare și recuperare) a copiilor cu boli cronice.
5.Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia
neinfecțioasă la copil
6.Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a
pacienților cu patologie cardiovasculară
7.Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în
patologia cardiovasculară
8. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de
protecție, de reechilibrare și recuperare) în bolile cardiovasculare
9.Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia
cardiovasculară
10.Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a
pacienților cu cancer
11.Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în
patologia neoplazică atât în cazul cancerelor sporadice cât și a celor ereditare (acțiuni
specifice de oncogenetică)
12. Dirijarea unor programme de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de
protecție, de reechilibrare și recuperare) în patologia neoplazică.
13. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia
neoplazică
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale
35
Modul 11. Epidemiologie practică de intervenție (6 luni)
Nr.ore de pregatire = 220 ore
Nr.ore curs = 0
Nr.ore practica= 220 ore
1.Tematica
Tematica de pregatire practică ( 6 luni: DSP – 3 luni; ISP – 3 luni)
1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase
1.1. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.
1.2. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic al produselor patologice
și din mediu contaminat.
1.3. Investigația și intervenția (controlul) unei epidemii:
• transmise pe cale aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori,
• consecință a modului de viață,
• produse de microorganisme oportuniste,
2. Supravegherea în medicina comunitară. Elaborarea unui sistem de supravegherea pentru o
boală transmisibilă
2.1. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, prevenției și dispensarizării bolilor.
2.2. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere
sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.
2.3. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor
infecțioase.
2.4.Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.
3. Supravegherea bolilor neinfecțioase: realizarea programelor de prevenție și control
4. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.
5. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor – lanțul
de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.
6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice.
7. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și
internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional).
2. Obiective educationale
Până la sfârşitul modulului rezidenţii vor fi capabili să:
1. Fie capabil sa realizeze activitatile practice privind rezolvarea unor situatii concrete de
practica epidemiologica in teren atat in cadrul serviciilor de epidemiologie de la nivel judentean
cat si in cele care asegura asistenta de specialitate la nivel regional
3. Sa-si dezvoltarea abilitatilor pentru dobandirea competentelor profesionale si transversale in
scopul aplicarii cunoastintelor in practica epidemiologica moderna
3. Competente
Competente profesionale
1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase in teren atat la nivel judentian cat
si regional
36
2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni in diverse circunstante
epidemiologice cu efectuarea actiunilor de screening sau de evaluare in focare de boli
infectioase transmisibile
3. Implicarea in actiuni de alerta rápida in circunstante de risc epidemiologic la nivel local,
regional si international
4. Culegerea si interpretarea datelor in contenxtul legislatiei nationale, europene si
internationale in situatii epidemiologice speciale (cataclisme naturale, pandemii, situatii de
conflic armat etc)
Competente transversale
1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri
acționabile.
2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte
specialități
7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor
rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din
activitățile profesionale

Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și
cu alte titluri naționale și internaționale, la recomandarea disciplinelor participante la pregătirea în specialitate, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.

Bibliografie minimală
1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN
978-966-382-198-6.
2. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și
elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.
3. Bonita R, Beaglehole R, Kjellström T. Basic epidemiology, 2
nd edition. World
Health Organization, 2006. Available online:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf
4. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a
VI-a, Ed. “Gr. T. Popa” Iaşi, 2003.
5. Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea,
București, 2012.
6. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Metodologii de supraveghere. Available online:
http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii [Accessed on: 25.05.2017].
7. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței
medicale, editia a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.
8. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice.
Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online:
http://www.ete-online.com/content/3/1/16
9. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists – A
Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.
10. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for
EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response.
Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online:
http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EUpublic-health-epidemiologists.pdf
11. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and
guiding principles of risk communication. Available online:
http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm
12. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea,
Constanța, 2012.
13. Gavăt V. Sănătatea mediului şi implicaţiile sale în medicină. Ed. “Gr. T. Popa”, Iași,
2007. ISBN 978-973-768-221-5
14. Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. ISBN 9781455742516. Available online:
https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/
15. Heymann DL. Control of communicable diseases – manual. 20th Edition, APHA
Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-5
16. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Editia a 19-a, Ed.
Medicala Amaltea, Bucuresti, 2012.
38
17. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs şi lucrări practice pentru medici
rezidenţi. Ed. “Gr. T. Popa” Iaşi, 2004.
18. International Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans,
Fourth Edition. Geneva. Council for International Organizations of Medical Sciences
(CIOMS); 2016. ISBN 978-929036088-9. Available online: http://cioms.ch/ethicalguidelines-2016/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf
19. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed.Polirom, Iași,
2002.
20. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman & Hall/CRC, a CRC Press
Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.
21. Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel’s Epidemiology, Biostatistics,
Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:
https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventivemedicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/
22. La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.
23. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases.
Churchill Livingstone Elsevier, 8th Edition, 2014.
24. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical
Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.
25. Irving W, Boswell T, Ala’Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes.
Taylor&Francis Group Publ., USA, 2005.
26. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis,
immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone,
Elsevier, 2012.
27. Mincă D. Sănătate Publică şi Management Sanitar. Ed. Carol Davila, Bucureşti, 2005;
28. Petrişor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8,
211-220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhivabioetica/article/viewFile/154/237
29. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed.,2015.
30. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., USA, 2013.
31. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă şcolară: ghid de lucrări practice pentru studenţi.
Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-3
32. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 2016.
33. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.

SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE GENERALE
Scop :Rezidentul la sfasitul programului de pregatire va fi capabil sa aiba cunoastinte
aprofundate in domeniul epidemiologiei generale si a epidemiologiei speciale a bolilor
infectioase si neinfectioase, de Sanatate Publica, informatica si biostatistica medicala,
microbiologie, igiena, boli infectioase, bioetica si comunicare.
Obiective :
1. Va capabil sa integreze cunostintele teoretice si practice de epidemiologie cu cele ale
specialitatilor cuprinse in curricula de pregatire ;
2. Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica si
transmite multidirectional informatiile stiintifice adecvate.
3. Va avea abilitati de munca in echipa multidisciplinara
SCOPUL SI OBIECTIVELE EDUCATIONALE SPECIFICE
Scop : Rezidentul la sfasitul programului de pregatire va fi capabil sa rezolve probemele
profesionale specifice de epidemiologia bolilor infectioase si neinfectioase
Obiective :
1. Va raspunde cerintelor practice de rezolvare a focarelor de boala transmisibila
2. Va fi capabil sa elaboreze un plan de masuri de preventie si control in diverse situatii
epidemiologie in concordanta cu particularitatile procesului epidemiologic
3. Va elabora protocolul si va aplica metodologia unor studii de evaluare adecvate situatiilor practice pentru cunoasterea riscurilor si apreciere consecintelor fenomenelor epidemiologice
in diverse boli infectioase si neinfectioase
4. Sa rezolve problemele de actualitate privind evolutia unor boli in contextul epidemiologic
regional, national si international
5. Sa alcatuiasaca si sa aplice Programe de sanatate / protocole/ metodologii in acord cu
legislatia in vigoare si particularitatile situatiilor date
6. Sa culeaga informatii in scopul analizei si interpretarii unor fenomene la nivel individual
sau a diverselor grupuri/colectivitati populationale
7. Sa coordoneze activitati specifice in relatie cu alti specialisti pentru rezolvarea unor alerte/urgente epidemiologice.
REZULTATE ASTEPTATE (STANDARD ORIFESIONAL CURENT) la finalizarea
pregatirii
Sa fie pregatit teoretic si practice pentru a ocupa un post de medic specialist de epidemiologie in sistemul de sanatate (spitale publice si private, DSP, ISP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicala etc)

EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului :
– Proba scrisa DA
– Examen practic (oral) DA
– Proba de abilitati/manualitati NU
– Proba pe caseta video NU
– Proba operatorie NU
– Dizertatie DA
TEMATICA DE EXAMEN
I. PROBA SCRISA de epidemiologie generala si speciala
1. Istoricul epidemiologiei.
2. Definitie, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
3. Metoda epidemiologica, metoda clinica.
4. Supravegherea in sanatatea populationala
5. Analiza epidemiologica.
6. Investigarea și intervenția în epidemiologie
7. Aplicatii ale epidemiologiei in sanatatea publica.
8. Legislația privind supravegrerea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al
UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
9. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalitatii. Evaluarea riscurilor
10. Epidemiologia clinica.Metodologia studiilor epidemiologice.
11. Profilaxia. Screening.
12. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor.
13. Procesul imfectios (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala).
14. Focar epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala).
15. Proces epidemiologic (definitie, factori conditionali, forme de manifestare populationala).
16. Epidemiologia prevenirea si controlul bolilor infectioase.
16.1. Infectii virale respiratorii acute.
16.2. Gripa.
16.3. Adenoviroze.
16.4. Rujeola.
16.5. Rubeola.
16.6. Varicela.
16.7. Herpes simplex.
16.8. Herpes zoster.
16.9. Parotidita epidemica.
16.10. Mononucleoza infectioasa.
16.11. Psitacoza-ornitoza.
16.12. Scarlatina.
16.13. Angina cu streptococ betahemolitic de grup A.
16.14. Difteria.
16.15. Tusea convulsiva.
16.16. Meningita meningococica (epidemica).
16.17. Legioneloze.
16.18. Salmoneloze.
16.19. Dizenteria bacteriana.
16.20. Holera si infectii cu alti vibrioni patogeni.
16.21. Toxiinfectii alimentare.
16.22. Boala diareica acuta infectioasa.
16.23. Listerioza.
16.24. Hepatite virale (transmitere predominant enterala).
16.25. Poliomielita.
16.26. Enteroviroze nepoliomielitice.
16.27. Gastroenterita virala cu rotavirus.
16.28. Toxoplasmoza.
16.29. Trichineloza.
16.30. Hepatite virale (transmitere predominant parenterala).
16.31. Infectia cu HIV/SIDA.
16.32. Antrax.
16.33. Bruceloza.
16.34. Tularemia.
16.35. Rabia.
16.36. Malaria.
16.37. Leptospiroze.
16.38. Infectii cu anaerobi (tetanos, botulism).
16.39. Infectii produse de agenti patogeni neconventionali (prionoze)
16.40. Infectii Asociate Asistentei Medicale de diverse tipuri si etiologii
17. Infectii in conditii de calatorie
18. Epidemiologia generala a bolilor neinfectioase la copil si adult (exemplificare pentru
bolile cardiovasculare, cancer, boli de nutritie si metabolism)
PROBA PRACTICA de epidemiologie generala
1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate in evaluarea cauzalitatii.
2. Esantionarea in studii epidemiologice.
3. Analiza frecventei unor fenomene de sanatate in populatie.
4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare si transmitere multidirectionala a informatiilor
epidemiologice in cadrul supravegherii.
5. Clasificarea si sinteza masuratorilor epidemiologice.
6. Intocmirea fisei de ancheta epidemiologica (diferite categorii de boli transmisibile).
7. Metodologia efectuarii anchetei epidemiologice (preliminare, retrospective).
8. Intocmirea unui program epidemiologic de supraveghere si control pentru diferite
categoriide
boli tansmisibile (structura, obiective, activități).
9. Prezentarea si interpretarea indicatorilor statistici si reprezentarilor grafice cu larga
utilizare
in practica epidemiologica.
10. Recoltarea, conservarea si transportul produselor patologice (investigarea focarului de
boli
transmisibile).
11. Vaccinopreventia: vaccinuri utilizate in programul national de vaccinare, alte vaccinuri
utilizate in profilaxie (indicati, contraindicatii, tehnica administrarii, efecte secundare).
12. Principiile, obiectivele si structura calendarului vaccinarilor in Romania.
13. Evaluarea fondului imunitar al populatiei. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizari active.
14. Seropreventia: date generale, seruri de larga utilizare, indicatii, contraindicatii, reactii
adverse, testarea riscului de sensibilizare fata de seruri heterologice.
15. Imunoglobulino-preventia: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicatiile si limitele utilizarii.
16. Decontaminarea microbiana: date generale, mijloace si metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacitatii.
17. Dezinfectie si Sterilizare: date generale, mijloace si metode, evaluarea eficacitatii.
18. Antibiotico- si chimiopreventia: date generale, indicatii, limite, reactii adverse, implicatii medicale si socioeconomice.

PROBA PRACTICA de epidemiologie speciala
1. Elaborarea unui program anual de vaccinari la nivel teritorial
2. Supravegherea epidemiologica activa a starii de purtator
3. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de boala diareica acuta.
4. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de toxiinfectie alimentara.
5. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de scarlatina.
6. Elementele supravegherii epidemiologice active a infectiei streptococice.
7. Supravegherea epidemiologica activa a starii de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.
8. Elaborarea unui plan de actiune antiepidemica intr-un focar de meningita meningogocica.
9. Masuri de prevenire și control in focarul de tuse convulsiva.
10. Masuri de prevenire și control a difteriei
11. Masuri de prevenire și control in focarul de rujeolă
12. Masuri de prevenire și control a sindromului rubeolic congenital
13.Masuri de prevenire și control a rubeolei într-o unitate medicală
14.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica a tetanosului.
15.Masuri de prevenire și control în cazul apariției unui caz de poliomielită
16.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologica activa a gripei.
17.Masuri de prevenire și control in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere
predominant enterala.
18.Masuri de prevenire și control in focarul de hepatita virala acuta cu transmitere
predominant parenterala.
19.Masuri de prevenire și control a infectiei HIV cu transmitere verticală, transfuzională etc
20.Masuri de prevenire și control a infecției cu virusul West Nile
21.Proiectarea unui sistem de supraveghere a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale
22.Elaborarea intervențiilor de control a IAAM
23 .Elaborarea unui plan de acțiuni pentru implementarea managementul calității axat pe
optimizarea managementului riscurilor
24.Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM
25.Managementul unui program de control al IAAM, planul de lucru al proiectelor
2.DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEDICULUI SPECIALIST IN
EPIDEMIOLOGIE
2.1.Competenta profesionala intrinseca specialitatii (urmare a promovarii examenului
de medic specialist – standard profesional )
a. Capacitatea de a aplica, transfera si combina cunoastintele teoretice si abilitatile
practice in situatii si medii diverse pentru a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ si la standardele cerute.
b. Aplicarea cunoastintelor de specialitate in scopul analizei si luarii deciziei pentru
revolvarea unor situatii epidemiologice date.
c. Manifestarea spritului creativ pentru initierea unor actiuni sau luarea unor masuri in
rezolvarea unor activitati epidemiologice specifice sau ca raspuns la situatii
neprevazute
d. Abilitatea de a lucra ca membru in echipe multidisciplinare sau cu alti specialisti din
domeniul epidemiologiei manifestand calitati de comunicare eficienta
e. Capacitatea de demonstra autonomie si de a aplica rationamentul profesional in
rezolvarea problemelor specifice
f. Demonstrarea in cursul activitatilor profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate si
responsabilitate in indeplinirea atributiilor profesionale in domeniul epidemiologiei
g. Aplicarea analizei critice in evaluarea cunostintelor stiintifice medicale si de
specialitate prin actualizarea pregatirii profesionale si transferarea acestora in practica
curenta
2.2.Observatii
Etice , deonologice, profesionale
– Are dreptul de a fi respectat si obligatia de a respecta atat persoanele carora le asigura
asistenta de specialitate cat si membrii echipelor cu care conlucreaza
– Are derpturile de a i se asigura integritatea fizica si morala si obligatia de a aplica
aceste principii morale, culturale si etice fata pacienti, decidenti si persoane din
comunitate
– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislatiei in vigoare si obligatia de a aplica
aceste prevederi fata de cei cu care interactioneaza in efectuarea activitatii profesionale
– Are dreptul de a i se asigura suprotul profesional in vederea perfectionarii in sitemul
de educatie continua si obligatia de a participa la orice activitate care asigura
dezvoltarea competentelor profesionale
– Are obligatia de a identifica, de a intelege si de a respecta asteptarile, dorintele si
atitudinile pacientului , apartinatorilor sau populatiei in acordarea ingrijirilor specifice
specialitatii
– Are drepturile de a i se proteja imaginea si personalitatea si are obligatiile de a respecta
confidentialitatea informatiilor la care are acces in cursul desfasurarii activitatilor
profesionale referitoare la persoane si la institutia in care lucreaza.
– Are obligaţia de a respecta principiile etice în planificarea şi efectuarea cercetării
epidemiologice precum şi în diseminarea datelor obţinute.
2.3.Care sunt modulele de pregatire, similare unor atestate de studii complementare din
cuprinsul pregatirii, care intra in standardul profesional si pot fi practicate ca
urmare a obtinerii titlului de medic specialist
– Informatica medicala si biostatistica
– Bioetica
– Management sanitar (pentru ocuparea unor functii de conducere)
2.4.Care pot fi domeniile de dezvoltare profesionala in specialitate, prin formare
specializata suplimentara (atestate de pregatire complementara existente in
legislatia MS), ulterior obtinerii titlului de medic specialist si in ce conditii :
– Atestat complementar de pregatire in Managementul Serviciilor de Sănătate
– Atestat complementar de pregatire in Boli infectioase
44
– Atestat complementar de pregatire in Managementul medical al dezastrelor
– Atestat complementar de pregatire in Îngrijiri paliative
– Atestat complementar in Medicină aerospaţială
– Atestat complementar in Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapiearomaterapie pentru medici
– Atestat complementar in Asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească
Atestatul poate fi obtinut in urma parcurgerii programului de pregatire complementar in
conformitate cu reglementarile stabilite in metodologia de desfasurare a formarii de catre MS.
PRIN ACESTA SE CERTIFICA LEGISLATIA SI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE IN CURRICULUM
PRESEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI
SANATATII EPIDEMIOLOGIE
PROF.UNIV.DR. DOINA AZOICAI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *